1,230 matches
-
pe plan internațional. În scopul îmbunătățirii credibilității de piață, pe lângă acreditarea națională, organismele de certificare și laboratoarele de încercări din orice stat pot participa la acorduri internaționale multilaterale de recunoaștere reciprocă, încheiate cu organisme similare din alte state. În Europa, referențialele principale pe baza cărora se face acreditarea sunt standardele europene din seria EN 45000 respectiv EN 45001 și EN 45002 pentru acreditarea laboratoarelor de încercări, EN 45004 pentru acreditarea organismelor de inspecție, EN 45011 pentru acreditarea organismelor de certificare a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
sistemelor calității și EN 45013 pentru acreditarea organismelor de certificare a personalului. Toate aceste standarde au corespondent și în limba română. De regulă, autoritatea publică centrală din fiecare stat decide care sunt categoriile de organizații ce necesită acreditare și aprobă referențialele și procedurile aplicabile. În România, organismul de acreditare afiliat ca membru cu drepturi depline la EA European Co-operation for Accreditation este RENAR Asociația Rețelei Naționale de Acreditare din România, înființată în 1998. RENAR este abilitat să acrediteze organisme de certificare
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
douăzeci de metri distanță de biserică. Triste vremuri, săracă școală! Caracterul oarecum ilicit de atunci al acestui praznic Îi imprimă acum o aură aparte, Îl Învestește cu o anumită noblețe și semnificație, mai ales că, În prezent, avem un nou referențial, un nou context, cel al exprimării libere a credinței, al mărturisirii sale neîngrădite. Ne ducem la biserică atunci când vrem, fără opreliști, ne rugăm cu toții sau de unul singur, aprindem câte o lumânare pentru cei vii și cei morți, mai dăm
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
credință trebuie făcut nu numai prin intermediul unor discipline consacrate (religie, filozofie, psihologie sau literatură), ci și cu ocazia altor prilejuri consumate În spațiul educațional (extrasau perișcolare). Identitatea unei comunități de Învățare este Întreținută atât de valori explicite (limba de predare, referențialul cultural dominant), dar și prin elemente suplimentare ce caracterizează comunitatea respectivă (religia, mentalul colectiv). Climatul cultural, ca fundal al procesului educațional, este potențat și prin registrul religios. A exclude elementul de specificitate religioasă din cadrul acestui angrenaj Înseamnă a-i priva
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vizează contactul dintre participanții la comunicare). În cazul discursului religios, limbajul are și funcția de instituire a realității sacre, de reiterare simbolică a morții și Învierii lui Isus Hristos, din centrul liturghiei creștine. De fapt, Întreaga liturghie se constituie Într-un referențial de consacrare și conturare a unui perimetru de Întâlnire cu Dumnezeu. E un discurs prin care Dumnezeu este chemat și adus printre noi. Avem de-a face cu o funcție de Înființare și legitimare ontologică. Toate cele șapte funcții invocate se
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
valorii marxistă. De altfel, omul timpului, este vorba despre epoca în jurul anului 10.000 î.Hr., nu dispunea de cunoștințele necesare logico-matematice, de cuantificare și de calcul, astfel încât să poată lua în discuție sau să dețină un fundament al schimbului, un referențial al acestuia. Trocul simplu sau primitiv este un schimb orb, în care producătorii diferitelor mărfuri, pur și simplu schimbă aceste mărfuri dominați de starea lor semi primitivă și de necesitățile lor în primul rând fiziologice, legate de hrană și căutarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
numai, să discute la nesfârșit despre așa-zisele neajunsuri ale trocului. Eroarea, des întâlnită, o numesc eroare de poziționare, de raportare. Adică judecăm istoria și etape ale sale foarte vechi, situate cu mii și mii de ani în urmă, folosind referențialul economic și de deschidere culturală umană din prezent. Da, azi trocul poate avea neajunsuri, ar fi imposibil să-l generalizăm în economia prezentă, economie a rețelelor și a expansiunii fără precedent a schimbului. Numai că un specialist nu se poate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
deduce din listele anterioare. Comparațiile pot avea abordări statice - cele mai uzuale -, dar și dinamice. În cazul primei categorii, compararea implică o operație raportată la un moment dat, ceea ce oferă o imagine a poziției relative a elementului de interes față de referențialul ales. Comparația dinamică reprezintă în fapt un „benchmarking istoric” (Johnson, Scholes și Whittington, 2005), pentru că performanța unui moment se raportează la valorile sale anterioare, în scopul identificării caracteristicilor schimbării. Abordarea dinamică este uzuală în managementul financiar sau în cel al
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în care statul este implicat, într-o manieră semnificativă, pentru generarea unor astfel de baze de date. El poate fi implicat direct prin organizații care se ocupă de statistici, dar și indirect, prin încurajarea asociațiilor create pentru a genera sistemele referențiale pentru competiție. De asemenea, statul poate gestiona crearea unor standarde și a unor „praguri” de admisibilitate pe piață a produselor sau organizațiilor, ceea ce obligă la trecerea în domeniul public a unor informații interne ale organizațiilor. Spre exemplu, în SUA există
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu diferite premii pentru calitate de tip Malcom Baldrige sau Deming. În Uniunea Europeană, situația este similară, cu două „niveluri de agregare” - cel al statului și cel al uniunii -, ceea ce înseamnă că se creează, de facto, un sistem vast de elemente referențiale pentru ghidarea proceselor de îmbunătățire a organizațiilor și produselor lor. Benchmarkingul concurențial și necesitatea creării unei baze de date sunt însă discutabile din punct de vedere etic pe mai multe planuri. Problemele de natură etică ale schimbului de informații între
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
1. Planificarea este titulatura generică a fazei în care se stabilește elementul care va fi supus comparării și se alege tipul de comparare pentru acest proces. Spre exemplu, în mod concret, se alege un benchmarking al politicilor de personal cu referențial concurențial, adică se va compara modul de realizare al recrutării în firma de interes cu cele practicate de către firmele concurente, care par a avea elemente inovative ce pot servi de model în managementul resurselor umane. Decizia legată de opțiunile menționate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
imaginea și poziția comercială; - competențele tehnice și tehnologice; - performanțele financiare. Acestea sunt divizate și operaționalizate pentru etalonare într-o serie de indicatori cvasistandardizați, cum ar fi, spre exemplu, cei de natură financiară, cunoscuți sub denumirea de „rații” sau „rapoarte”. Elementele referențiale sunt și ele alese avându-se în vedere o miză decisivă. Pe de o parte interesează organizațiile concurente, cu care există o confruntare directă, pe de altă parte, organizațiile care excelează într-o anumită activitate pentru a oferi modele care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
formal, nu se integrează în curentul cvasigeneral. Poetul manifestă o anume sensibilitate pentru natură, pentru peisajul cu mesteceni, poieni, luceferi și este capabil să caligrafieze versuri de dragoste delicate și discrete. În Desprinderea de țărm (1964), unele titluri mai evocă referențialul dominant în epocă (Constructorul, Șantier naval, Minerii), dar substanța poemelor nu este aceea pe care o sugerează titlurile. Înzestrat cu imaginație, mai curând dionisiac, dar nu fără conștiința efemerității, C. transfigurează realul în sens estetizant. Volumele Clepsidra (1966), Bunavestire (1968
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
structuraliste, nu prea potrivite cu natura subiectului și cu scopul urmărit, se mențin în plan secundar. Decantările conceptuale conduc spre un adevărat salt în monografia Tacit (1974). Modalitățile structuraliste se impun în actul critic, rețetarul pozitivist retrăgându-se spre nivelurile referențiale. Convins că nici un alt prozator antic nu este atat de familiar sensibilității veacului al XX-lea prin limbajul artistic și tiparele literare, C. își propune să argumenteze ideea modernității lui Tacit convertind pledoaria într-o aproape ostentativa demonstrație de virtuozitate
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
decât o parte din arealul ideatic și investigațiile empirice consacrate investițiilor în capitalul uman și rolului acestuia în dezvoltarea economico-socială. A incercat să structureze variatele contribuții și controverse teoretice în funcție de ceea ce James Buchanan numea „spiritul smithian al științei economice” - importanța referențialului permanent al ansamblului activităților și structurilor economice în orice demers analitic. De asemenea, a avidențiat faptul că în studiile empirice privind capitalul uman sunt cel mai adesea argumentate corelații și nu cauzalități. Credința adânc înrădăcinată în literatura economică „Post hoc
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de-al treilea Viconte, îl condusesem în calitate de paj la Isabella (cap. III). Timpul prezent din titlul capitolului II contrazice teza mea, însă probabil poate fi explicat ca un fenomen al perseverenței și al analogiei: toate celelalte titluri-propoziție ale romanului sînt referențiale și, prin urmare, sînt la timpul prezent, în acord cu teza mea. Cuvîntul "Unde" de la începutul titlului capitolului III este și mai surprinzător. Din moment ce locul la care se referă poate fi dedus doar din finalul narațiunii celui de-al doilea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dar se dovedește imediat că aparține modelului relatării sau, în termenii opoziției mod, că procesul comunicării de la începutul povestirii The Force of Circumstance este dominat de un personaj-reflector. Spre deosebire de acesta, începutul povestirii Schwere Stunde dispune de un personaj-narator, în ciuda nedeterminării referențiale a primului cuvînt. Thomas Mann a impus temporar o convenție mai veche de a începe o narațiune pe baza unei convenții recente. Această tehnică are ca rezultat o anumită înstrăinare. Efectul acestei înstrăinări a cititorului oricum nu poate fi descris
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
v. "text Eu-Tu" "text Eu-Tu" și "text El", 221, 233 texte narative texte non-narative, 113, 116, 222, 279 texte, "comentative" și narative, 55, 73-75, 78-80, 108 dialogate, 278 narative, 278 timp narativ, v. timpuri timpuri, ale "lumii discutate" (referențiale) și ale "lumii narate", 62-81 forme temporale progresive (expanded tenses), 244 tipare de percepție, 194 tip ideal, 23, 30-31, 92, 105-107, 112296, 307, 317 titluri de capitole, 54, 72-81 comentative și narative, 72-81 în romanul epistolar, 77 transferul punctului de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mă opresc aici. Mi-ar trebui un curs întreg pentru a-i pomeni pe toți susținătorii, asta ca să nu mai vorbim despre arhitectul cel mai informat, mai puternic și mai sintetic al aventurii umane André Leroi-Gourhan. El a așezat cadrele referențiale ale disciplinei noastre, din exterior și chiar fără să menționeze ponciful "comunicare". Alături de aceste nume mari este emoționant să constați, la capitolul "pionieri ai mediologiei", rolul outsider-ilor instituției universitare. Mă gîndesc la Auguste Cochin, istoric relativ obscur, mort la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe pămînt, dar sînt cetățeni ai cerului." Axioma insuficienței are drept corolar ambiguitatea tuturor depozitarilor suveranității, prin natură vicari sau locotenenți a ceva ce-i depășește. Nu se guvernează decît prin supleanță, în spatele unei absențe, pe care o vom numi referențialul puterii. Iată de ce nici un sociolog politic, oricît de materialist și pozitiv s-ar vrea, nu poate să îndepărteze de el potirul Întrupării, care anunță și concentrează misterul fiecărei reprezentări prin care un colectiv se poate încarna într-un individ. Fiindcă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și Coranul, de altfel. De unde sfințenia Limbajului (unicitatea sacralizează) și atotputernicia teologică a Cuvîntului, indicată de noțiunea de Logos sau Cuvîntul etern. Respirație și Rațiune laolaltă, Principiul suprem este un Cuvînt pierdut și recules într-un corp închis de texte referențiale, suportul unei tradiții orale cu o mie de fețe. Spiritul uman nu inventează. El transmite un adevăr primit. Am numit perioada tipografiei grafosferă. Subordonare a imaginii textului, apariția autorului (și a artistului) ca garant al adevărului, abundența referențelor scrise, libertatea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
asociație, ne punem întrebarea, legitimă din perspectiva unei alte probleme ce o vom aborda mai departe, cea a dimensiunilor comunității, parte a cărei comunități este statul? Doar Communitas, sau umanitatea ar putea reprezenta o asemenea comunitate, întorcându-ne astfel la referențialul comtean, depășit de mult în analizele sociale. MacIver alege altă cale pentru a aborda acest subiect. Mai întâi arată că unii gânditori (Hegel și mai ales neohegelienii care au scris despre stat cum ar fi Fouillée), plecând de la ideea că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
informației care se culege prin intermediul chestionarului. Desigur trebuie să luăm în calcul și sensibilitatea la natura temelor precum și dezirabilitatea socială, mecanismele de protecție a eului, reacția de prestigiu, limitele memoriei umane dar probabil cea mai delicată problemă este cea a referențialului ontic. "Noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ar avea un referențial ontic identic... nu e vorba de faptul că indivizii au păreri diferite despre fapte, situații, evenimente, personalități, etc. ceea ce reprezintă conținutul sondajelor de altfel ci acela că obiectul întrebării
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
calcul și sensibilitatea la natura temelor precum și dezirabilitatea socială, mecanismele de protecție a eului, reacția de prestigiu, limitele memoriei umane dar probabil cea mai delicată problemă este cea a referențialului ontic. "Noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ar avea un referențial ontic identic... nu e vorba de faptul că indivizii au păreri diferite despre fapte, situații, evenimente, personalități, etc. ceea ce reprezintă conținutul sondajelor de altfel ci acela că obiectul întrebării nu este același." (T. Rotariu, P. Iluț, 1997). Desigur la chestionarele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
politică unde odată cu trecerea timpului este probabil să se producă abateri ale preferințelor în funcție de factorii externi care afectează sistemul. Dacă folosim eșantioane diferite apare, din punct de vedere al validității, problematică calcularea unui coeficient de corelație datorită imposibilității stabilirii unui referențial. Într-o asemenea situație, am recomandat necesitatea efectuării de măsurători din două în două săptămâni pentru a compensa fluctuația opiniilor. * Fidelitatea prin forme alternative presupune că același conținut al itemilor este prezentat subiecților în diferite forme. * Fidelitatea măsurată prin consistența
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]