189,597 matches
-
cauzele acestei schimbări de paradigmă culturală. Mă rezum numai la a indica faptul că, pentru generațiile în formare, referințele culturale originare încep să se piardă. Le iau locul referințele de gradul doi, comentariile, în cel mai bun caz. Iar aceste referințe de gradul doi sunt obținute, în general, pe calea cea mai ușoară a informației vizuale. Ecranul televizorului și cel al calculatorului au devenit principalele canale referențiale. Civilizația vizualului, năravurile "sintactice" ale mediului informatic (copy și paste, open, save, meniuri, help
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
multitasking, print, zoom), viteza și frenezia "surfing"-ului pe Internet, sistemul top-urilor și al star-urilor, mitologia extraterestră și multe altele, toate acestea sunt deja categoriile pe baza cărora mulți tineri abordează realitatea. Valorile lor au alte "semne", iar referințele sunt rodul unor preferințe personale. În ceea ce privește referința auditivă, se poate vorbi chiar despre existența unei false "bibliografii vizuale": începutul Sonatei în La major de Mozart va deveni pentru unii (cei mai mulți) "muzica din reclama de la Connex", semnalul introductiv al Simfoniei a
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
-ului pe Internet, sistemul top-urilor și al star-urilor, mitologia extraterestră și multe altele, toate acestea sunt deja categoriile pe baza cărora mulți tineri abordează realitatea. Valorile lor au alte "semne", iar referințele sunt rodul unor preferințe personale. În ceea ce privește referința auditivă, se poate vorbi chiar despre existența unei false "bibliografii vizuale": începutul Sonatei în La major de Mozart va deveni pentru unii (cei mai mulți) "muzica din reclama de la Connex", semnalul introductiv al Simfoniei a V-a de Beethoven devine "muzica din
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
unii (cei mai mulți) "muzica din reclama de la Connex", semnalul introductiv al Simfoniei a V-a de Beethoven devine "muzica din reclama «Petrom. Esența mișcării.»". Desigur, e în primul rând o problemă de educație și de cultură generală. Dar rezultatul e cert: referința și sensul originar se pierd, iar noul sens nu există. Există numai un nonsens semantic aiuritor. O muzică funebră, tragică în conjuncție cu o imagine "potrivită" devine comică, hilară, iar una comică devine macabră sau tragică cu ajutorul unor cadre bine
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
plimb mâhnirea și amintirile prin ceața și frământata după-amiază de sâmbătă. Treptat rămâi tot mai singur; ți se duc, puțin câte puțin, prietenii, profesorii, tovarășii admirați sau admirabili, persoanele care au constituit toată, sau aproape toată viața un punct de referință și un sprijin. Pentru că eu tot nu mă întorsesem, iar ziarul dorea indicații în legătură cu persoane care ar fi putut scrie despre figura marelui dispărut, soția mea le-a pus la dispoziție câteva nume și, în cele din urmă, José Polo
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
lumii literare, în strategiile de culise ale vanităților și veleităților de tot felul, romanul Moartea unui critic este mai mult decît transparent. Măștile se lasă cu ușurință înlăturate, iar unele enunțuri pot avea rezonanțe antisemite pe fundalul unui sistem de referințe identificabil fără echivoc. Dar acesta este un alt subiect deși el rămîne factorul care a alimentat cel mai puternic disputa în jurul romanului. Nu mai puțin adevărat este că, în chiar argumentele pro și contra, s-au reflectat ostilități, simpatii, coeziuni
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
dă discursul criticii de poezie, în nici un fel evoluat de cîteva decenii bune. Se observă o federalizare a criticii, întreținută de un discurs puternic tradiționalizant. Ați observat, de exemplu, că mai toți criticii noștri de poezie nu prea mai dau referințe "poetice" externe, nu prea mai pomenesc ce se întîmplă în Franța sau America zilelor noastre? Par toți exilați în țara poeziei numită România, propun calupuri de câte treizeci de poeți extrordinari pe deceniu, vorbesc despre o evoluție organică a poeziei
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
după numeroasele vizite efectuate în țara noastră în calitate de cercetător, ca etnolog, al culturii și civilizației noastre rurale, încă de la începutul anilor '70. Câteva stagii petrecute în România - în Maramureș, Oltenia și Bucovina - au fost fructificate îndeosebi în două cărți de referință: una, apărută în 1994, Focul viu, rudenia și ritualurile ei în Carpați, și cea proaspăt ieșită în traducere românească, publicată doar cu doi ani în urmă, la Presses Universitaires de France. La data primei sale vizite la noi, Dl Jean
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
devierilor narcisiste ale personajului. Este cazul tuturor pasajelor cu Veronika și cu Dumnezeu - dar să detaliem. 'Problemă' românului Senzațională evadare... nu este, simplificînd, una de formă, ci una de conținut. Mihai Goțiu încearcă 'să facă intertextualitate' și o face prost. Referințele livreși sînt facile (Coelho, Veronika se hotărăște să moară, Kesey, Zbor deasupra unui cuib de cuci și, evident, Dostoievski) și nici nu adera bine la text. Este inspirat detaliul că obsedatul sexual Mihai Goțiu vede în Veronika lui Coelho o
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
definitorii sînt suprarealismul și onirismul. Dacă optzeciștii rămîn, blazați și sarcastici, în zona existențialului curent, poeta "caută ceea ce n-a văzut niciodată", cum spune Eluard, în Donner a voir. Țintă să o constituie insolitul. Acesta se activeaza prin sine, amalgamînd referințele cele mai diverse cu o ușurință, cu o fluiditate care constituie ele însele o virtute poetica (funcționalitatea, "fiziologia" formei fiind o componentă a substanței): "îți mai aduci aminte minodora/ cum ciocăneai dimineață la cocoașă mea/ și dinăuntru se-auzea nilul
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
comun a echivalat, de fapt, cu eliminarea unor elemente absolut subiective care nu-și aveau loc într-o operă științifică de anvergura acestui D. Pentru a nu mai aminti și de ușurarea operațiunilor de tehnoredactare! D. este o lucrare de referință care îngemănează calitățile unui manual cu ale unei enciclopedii. Credem că după epeuizarea celei de a doua ediții, Editura Nemira ar trebui să ia inițiativa traducerii D-ului într-o limbă de largă circulație, sugestie exprimată în revista noastră cînd
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
savantului român s-ar compune dintr-o sumă dezacordată de gesturi minore, desuet cavalerești, balcanic franțuzite după o modă întârziată - care, în contextul dat, sugerează ceva reprobabil (nu e clar ce) cu privire la fibra sa morală. Cât despre acel trecut incriminator, referințele sunt frustrant de inconsistente și aduc mai degrabă cu o colportare masivă de bârfe dintre Abe și Chick. Nu cred, contrar unora dintre aparențe, că Bellow are ceva foarte personal de stabilit sau de propus în legătură cu Eliade - poate doar rectificarea
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
și mulți alții alcătuind câteva eseuri foarte "scholarly" despre o perioadă a literaturii engleze destul de greu accesibilă chiar și pentru un vorbitor român exersat. Este, de fapt, o carte pentru universitari, pentru cei care se pricep să-i cântărească validitatea referințelor și calitatea informației finite, sintetice. Pe de altă parte nu e tocmai un volum elitist. Textele sunt scrise cursiv, accesibil, citatele sunt multe, pentru a facilita accesul la sursă și e bine că e așa, doar că trebuie ceva cunoștințe
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
un tip de text tipic feminin. Eseurile despre Fielding și teoria romanului precum și cel despre Alexander Pope sunt mostre de comentariu literar care preia opiniile teoretice consacrate și le aplică cu multă acribie și seriozitate în text. În mod ciudat, referințele Mihaelei Mudure sunt în majoritate cărți ale autorilor români. Nu facem din asta un reproș, ci o nedumerire: literatura barocă engleză e o perioadă destul de inaccesibilă, cu extrem de puține traduceri, și ne-am fi dorit poate să avem și mostre
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
mult în străinătate, cînd limba de origine este de circulație exclusiv internă. Dar includerea într-un florilegiu de prestigiu nu se obține decît atunci cînd textul este de pregnantă valoare. în peisajul cultural italian există antologii de poezie modernă de referință, de care orice cercetător sau istoric literar este obligat să țină seama. Pentru a ne referi la ultimele decenii ale secolului nu de mult încheiat, trebuie amintită Lirica secolului XX de L. Anceschi și Sergio Antonielli, din 1953 și culegerile
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
caracterizată prin diluarea și sclerozarea canonului medieval, fără ca el să fie înlocuit de cel al Renașterii: cu alte cuvinte, competiția spirituală nu mai are rol primordial, iar cea "materială" nu începe încă). Și așa cum perioada precedentă își are textul de referință reprezentat de Învățăturile lui Neagoe Basarab, și acest interstițiu plin de multiple "relaxări" își va trimite către noi imaginea convingătoare sintetizată într-o lucrare de excepție: e vorba de Anonimul brâcovenesc. Nu mă voi opri asupra remarcabilelor calități literare ale
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
provizorie" contând pe frumusețea învelișului vizual bine gândit de scenograful începător Adrian Buzaș, Alina Hiristea nu a pătruns în miezul textului, nu l-a interpretat. Or, după cum scria Paul Ricoeur, a interpreta un text înseamnă "a urma mișcarea sensului spre referință, adusă spre acel fel de lume, sau mai degrabă a fi în lume deschis în fața textului; să-l interpretezi înseamnă să desfășori noile medieri pe care discursul le instaurează între om și lume". Nici vorbă despre astfel de desfășurări în
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
Magda Teodorescu Colm Tóibín (n. 1955) a devenit un nume de referință în proza irlandeză contemporană, și nu numai. A absolvit University College of Dublin, la fel ca Joyce, și imediat a plecat din Irlanda să cutreiere lumea. Primul popas, cel mai atașant poate, a fost Spania, mai precis Barcelona; a cunoscut
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
de la autorități ce i-ai spus, dreptul de a nu ți se transforma casa, sufletul, în mijloc de transport în comun. De la a semăna la a însemna Trei dinți din față aduce un alt model, mai complex, de literaturizare a referinței la real. Este romanul transformării unui reportaj în "operă". Autorul, Tudor Frățilă, se crede un fel de martor, un "invitat special la misterul universului", numai că toate scenele la care asistă se încheie catastrofal. Cu toată deschiderea lui pentru marile
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
biografie, cu treceri de la mitologie la dialectică, cu implicarea "conștiinței istorice", a "imaginației" și "inteligenței" "critice", pentru ceea ce el numește "obiect de biografie". Toate evocările împletite cu analize ale acestui câmp de-a dreptul magnetic de idei sunt mijloace de referință prin regăsiri concrete ale lui Eugen Simion asupra raportului dintre document și artă, dintre document și anecdotă, dintre ficțiune și proba documentară, până a ajunge la vocea încărcată de îndemnuri a lui G. Călinescu însuși, orientându-l pe mai tânărul
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
Mircea Eliade s-a-ntrupat doar savantul și scriitorul. Prin prisma unei asemenea modalități de gândire - stenică, rațională -, a căutat să scrie o carte incitantă medicul Francisc Ion Dworschak intitulată În apărarea lui Mircea Eliade (două ediții - 2003, 2007), Criterion Publishing, București. Referințele noastre vizează „ediția a doua, revăzută și adăugită”, 312 pagini, cartea fiindu-mi oferită, la Montréal (Canada) de dl. Alexandru Cetățeanu, președintele Asociației Canadiene a Scriitorilor Români. Cartea beneficiază de un Cuvânt Înainte, redactat de Mac Linscott Richetts, un fost
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
valorizării istoriei În iudeo-creștinism, ajungând la o teologie a istoriei... Departe de a fi un arhetip păgân, conceptul de homo religiosus este fundamental pentru știința religiilor”. O afirmație mărturisitoare pe deplin privind trei termeni- naționalism, legionar și antisemitism -, intrați În referințele sale biografice, identificăm În Jurnal, la data de 9 mai 1969. Este vorba despre o conferință a lui Mircea Eliade, ținută la Universitatea La Plata, În Argentina, la cererea unui codeținut de la Închisoarea din Miercurea Ciuc (Dumitru Găzdaru). Cităm (apud Francisc
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
studii, polemici, În parte, publicate și În România. Scuzele domniei sale pentru unele inabilități de exprimare În limba română devin neglijabile, fiind pierdute În oferta de argumente, multe memorabile, făcând ca lucrarea În apărarea lui Mircea Eliade să devină una de referință și În Biblioteca Academiei Române. 6-9 ianuarie, 2010
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
îndeaproape? În citirea rînd de rînd a textelor consultate, cu exigența filologului responsabil de munca efectuată. Asemănarea cu precizia matematicianului nu mi se pare excesivă. Numai verificarea pe text, care a dus la formularea punctelor 1 și 2, trecute în referința de la subsolul Notei asupra ediției (vol. II, p. VI) este argument pentru aprecierea că ne aflăm în fața unui sever examen de corectitudine. Ce a rezultat din acest demers? De fapt, lectură comparativă, după cum bine se înțelege. Identificarea tuturor pasajelor care
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
ieftin și mai uzat populism. Deghizat în Cuza fără barbă, dar bine instruit în ceea ce privește mesajul cu ocaua, telegenicul prefect al capitalei a descălecat prin piețe, ducîn-du-l de căpăstru, printre tarabe, conform așezării administrativo-geografice, chiar pe întîiul gospodar al sectorului de referință. Aici, într-un acces de generozitate pe care doar evangheliile l-ar mai putea, oarecum, concura, apostolii lui Cozmâncă au început să-și agite biciul printre zarafi, să-i binecuvînteze pe suferinzi și să le împartă săracilor. Zarafii nu erau
Lupta cu mercurialul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15225_a_16550]