3,106 matches
-
însă oricum, angajând alte laturi ale spiri �tului nostru. Verbul "a recunoaște", mai înseamnă și a identifica ceva sau pe cineva cunoscut mai înainte, sau a deosebi ceva după anumite semne caracteristice, ori a se identifica cu cineva (în forma reflexivă a verbului), cum și a admite că ai spus ori săvârșit sau primit ceva, anterior. Acestea și încă alte nuanțe se exprimă însă, în starea substan �tivală a cuvântului, dar prin forma infinitivului lung al verbului, adica prin "recunoaștere"și
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Tău/ca să știu cum să trec prin icoană nerănind-o.” Expresia lirică este dominată de imaginar. Poetul evocă realitatea de aici, dar și o realitate de dincolo, imposibil de văzut altfel decât cu ochii spirituali. Umbra este simbol al universului reflexiv, vorbind despre o deconectare de la concret. Frontiera dintre teluric și paradisiac este marcată de această umbră, “importantă” pentru poet. Este seară, amurg, iar timpul nu mai are valoare. “Doamne condu-mă până acasă/în seara asta sunt singur nu stau
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_trecerea_prin_icoana_poezii_de_ionatan_pirosca_despre_izvorul_adevaratei_iubiri.html [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
antichități, / numai duminica, / în vestiarul inimii” (p.5). Putem interpreta și faptul că poetul a explicat titlul cărții prin câteva idei poetice. Oricum, prin natura sa ardentă, Baciul domnișan își dezvăluie gândurile, uitându-se „anonim” și povestind... Folosește însă verbul reflexiv „mă povestesc”, ceea ce sugerează intensitatea emoțională și sentimentală a creației sale artistice. Își expune sentimentele în anonimat, fără prea multă paradă. De fapt, Eul liric se vrea „anonim” într-o acțiune trainică, de sărbătoare a inimii („numai duminica”), pentru a
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_vestiarul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor formate se termină în
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483212590.html [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
acel infarct necruțător, crescuserăm umăr la umăr, eu eram protejata , iar el protectorul, „busola„ îi ziceam, ce mai echipă făceam, eu , gânditoare, el luminos, inepuizabil în glume spuse cu un farmec cuceritor, în spatele cărora era o persoană profund rațională și reflexivă, preocupată de rosturile existențiale mai adânci... Cu el, simțeam nordul moral al busolei stelare purtate la mână , brățară văzută doar de gând. Marele ac oscilând peste pragul Marelui Scut, pe care l-a trecut, îi aduce acum vibrația iubirii noastre
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488449186.html [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]
-
chiar amuzant. Nici astăzi nu sunt sigură că aș înțelege toate regionalismele din zona Vingard, dar în bună parte, da ! Într-o duminică dimineața, mă trezesc cu mătușa, așa începusem să-i zic gazdei mele, ... VI. DESPRE LIRISMUL CUANTIC. SCRIERE REFLEXIVĂ, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2257 din 06 martie 2017. DESPRE LIRISMUL CUANTIC. Scriere reflexivă Am tot citit zilele trecute impresii și rememorări dureroase ale oamenilor acum, la patruzeci de ani de la cutremur, m-a uimit faptul că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_patan/canal [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
bună parte, da ! Într-o duminică dimineața, mă trezesc cu mătușa, așa începusem să-i zic gazdei mele, ... VI. DESPRE LIRISMUL CUANTIC. SCRIERE REFLEXIVĂ, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2257 din 06 martie 2017. DESPRE LIRISMUL CUANTIC. Scriere reflexivă Am tot citit zilele trecute impresii și rememorări dureroase ale oamenilor acum, la patruzeci de ani de la cutremur, m-a uimit faptul că lumea își mai aduce aminte ce film rula pe micul ecran, ce au mâncat în acea seară
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_patan/canal [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
a evoluției mele ca scriitor. Acelea erau încercări, întinderi de băț către niciunde cu speranța că în acea bâjbâială tot voi prinde la un moment dat ceva. YMP: Despre scrierile tale pot spune că-s exerciții de sinceritate, spontane și reflexive. Tocmai pentru că sunt foarte dense, ele nu se descoperă decât acolo unde lectura-i făcută și cu mintea și cu inima. Sub semnul intuiției că “aici se vindecă o rană”, atât Penitențele și Revenirea Cuvântului Dintâi, dar mai ales Candela
TREI CĂRŢI, UN NUME, O VOCE, O POETĂ, ANNE-MARIE BEJLIU DE IOAN-MIRCEA POPOVICI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1451477253.html [Corola-blog/BlogPost/372571_a_373900]
-
unor personaje este descrisă cu o desăvârșită finețe și un perfect bun simț (Povestea piersicului alb). Găsim în volumul de față, venind să îmbogățească spectrul stilistic al acestor scrieri, și pagini de jurnal și, risipite ici-colo, gânduri ale autoarei, scânteieri reflexive, notări livrești, citate din texte sapiențiale de Dalai Lama, Tolstoi, ș. a. Nu lipsesc din aceste povestiri nici referințele la deliciile lecturii sau la bucuriile pe care le oferă lumea muzicii și a artelor plastice. Ceea ce este caracteristic stilului Gettei Berghoff
A POVESTI ŞI A REMEMORA de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1424399407.html [Corola-blog/BlogPost/368214_a_369543]
-
abordarea analitică a comportamentului uman, observarea ascuțită a detaliilor de ordin psihologic, notarea atentă, minuțioasă a celor mai fine percepții vizuale sau auditive, de gestică, mimică sau nuanțe ale vocii. La toate acestea adăugându-se un comentariu al autoarei, analitic reflexiv, glose, meditații. În unele dintre proze, (cum este, de pildă, excepționala Vară fierbinte), prin transfigurare artistică, și prin ritmare, din vălmășagul de gânduri, idei eseistice, imagini, percepții, sau tablouri de vis care însoțesc rememorările, se naște parcă, ici-colo, sub ochii
A POVESTI ŞI A REMEMORA de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1424399407.html [Corola-blog/BlogPost/368214_a_369543]
-
capitolului al optulea. Observăm frecvența și funcția lor de semnificare în structura textului poetic: „Amână-mă-n Tăcere, tinerețea respiră”, „Să amânăm să bem tăcut Tăcerea”, „Sângele își amână Tăcerea mereu”, „Ochii promit Tăcerea să amâne” (ochii-simboluri ale conștiinței umane reflexive). „Tăceri în doi” refac simbolica unitate primordială: „Într -un flux despletit Tăcerea mă prinde”, „Pătruns-au zorii, Tăcerea e întreagă”, „Ești azi Tăcerea dăruită mie”, „Arar Tăcerea știe Cuvântul să mângâie”, „Tăceri în doi, Tăceri fără simbrie”. „Tăceri din Turnul
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
de pe timpul Sfântului Ioan Hrisostom anumite rugăciuni erau rostite în taină, prin aceasta ele vor fi pierdute pentru laicii credincioși.[27] Secolul IV este marcat în istoria teologiei de două fenomene diametral opuse: pe de o parte, de o întoarcere reflexivă la Sfânta Scriptură. Pe lângă aceasta există însă și puternice tendințe de elenizare care marchează atât noțiunile luptelor trinitar-hristologice, cât și înțelegerea cultului divin. Cultul divin devine un „mysterium” în sensul strict. La origine, actele explicate „mistic” erau în realitate gesturi
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
de capacitate. Tot ce îmi amintesc din acea perioadă - au trecut aproape 10 ani - este zâmbetul lui larg, care îi lăsa în locul ochilor doar două linii luminoase, și veselia pe care nu i-o putea alunga nimic. Nici măcar păcătoasele pronume reflexive pentru care îl certam de fiecare dată. Îl iertam însă pentru că scria bine, mai ales compunerile libere pentru care nu era nevoie să înveți nimic pe de rost, ci doar să dai frâu liber imaginației. Alex a trecut cu bine
Moartea lui Alex. 50+ by https://republica.ro/moartea-care-salveaza-viec-i-50 [Corola-blog/BlogPost/338265_a_339594]
-
poetic nu iese din tiparele clasice, dar impresionează îmbinarea lexicului poetic cu elementele limbajului cotidian sau cultural. În formele prozodice tradiționale, el revarsă o trăire modernă, ale cărei caracteristici particularitează stilul creației: preferința pentru cultivarea poeziei cu formă fixă, interiorizarea reflexivă, cultul patriei și al patriotismului, asumarea experienței antecesorilor, lirismul de tip clasic, armonios prin muzicalitate și viziune: „Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc./ Câți temerari nu-ncearcă recordul să-l doboare/ Măcar c-un pas, doar unul, mai
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/theodor_rapan_1449999770.html [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
a omului în această lume vremelnică, până în Patria Veșnică, poetul spune în poemul „Năzuință”: „Am fost drumeț, am ostenit și am / pribegit prin veac. / Prin spațiu și timp. / Nu m-au oprit nici vânturile, nici întunericul.” În poezia filozofică și reflexivă, autorul uzitează de categoriile fundamentale ale filozofiei, spațiul și timpul, declinându-și crezul artistic: „Am căutat calea spre adevăr / Ascunsă în hățișurile întinse / Am căutat marginile perfecțiunii umane / Iubirea și dragostea de bine și om!” (Năzuință). Interesant de remarcat este
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
ce-am greșit? Uneori, versurile par lipsite de muzicalitatea, de eufonia din sonete și lieduri. O oarecare sensibilitate și gingășie străbate poemele acestea. Nici vorbă de trivialitatea după care se dau în vânt autorii de azi. Poezia e serioasă, meditativă, reflexivă, dinamică, de mule ori chiar interactivă, revendicând o reacție din partea cititorului. Este mai mult o nevoie de comunicare, de împărtășire a versurilor cu cineva. Și dialogul se poate închega în chip virtual, acolo unde găsește comuniune și feed-back. În limbaj
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
Pitagora, si adaugă că geții trăiau sub așezămintele create de Zamolxis încă în timpul expediției lui Darius în 513.... Religia geților, deși la începutul ei politeista că cea a tuturor tracilor, s-a schimbat prin învățăturile lui Zamolxis în o religie reflexiva, care vom vedea că poartă în sine caracterul dualistic al învățăturii lui Ormuzod și Ahriman a rasei eranice de care geto-dacii se apropiau mai mult... Zamolxis, propagatorul acestei credințe, fu adorat mai tarziu el însuși că zeu... La traci, zeul
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_initiat_si_sc_elena_armenescu_1341947496.html [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
de respect, de prietenie, de umilință, sau ca manifestare erotică.'' ...dar nici acum nu am habar cum singuri ne-am trezit în clasa, (care de liceu?) că am rămas doar numai tu și eu și băncile cuvintelor de lemn din reflexiv dicționar. Oare a fost din întâmplare de am călcat pe timp? A fost un greș ce strune-i fură raza și-o îngână? Tu m-ai luat de mână, dar nu ne-am sărutat. Cu ochiul mi-ai făcut un
DICŢIONAR de BAKI YMERI în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_kitchener_onta_baki_ymeri_1389351162.html [Corola-blog/BlogPost/359816_a_361145]
-
Expoziție colectivă - Bibliotecă Județeană Brașov 2012 - Expoziție de grup - ,,Sinestesia" - Hotel El Greco, București. Lucrările Elenei Oleniuc par a proveni dintr-un alt spectru metafizic, din lumea ideilor lui Platon. Subiectele ei sunt redate în ipostaze generice, suprinse într-o reverie reflexiva, o tăcere meditativa. Acuratețea și limpezimea sunt două caracteristici care par a-și avea originea în pasiunea artistei pentru artele decorative, pentru perfecțiunea redării detaliilor. Lucrările sunt curate, fără tuse vizibile, tratate într-o tehnică impecabila. Impresionante lucrări realizate de
ELENA OLENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_elena_olen_rodica_elena_lupu_1368348728.html [Corola-blog/BlogPost/354863_a_356192]
-
atât a înțeles și un țigan căldărar. Analiza construcției: Paramiciaren-verbul inventat ad-hoc "ei povestesc", nu există la căldărari. Corect ar fi "Kana le rom(a) phenen paramicha"- cînd romii spun povești. "Maskhar lende" este incorect, pt. că romii folosesc pronumele reflexiv "pende", corect ar fi "mashkar pende"- "între ei înșiși". Expresia " mashkar amende, e romende", nu are sens definitiv din cauza lipsei lui L din art. hot. E, care astfel devine art. hotărât feminin, deși el ar trebui să fie masculin. L
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
3 iunie 1924, fiind înmormântat în cimitirul nou din Praga. Franz Kafka era o fire tragică, sceptică, taciturnă, chinuită de gândul morții, de întrebări, incertitudini, angoase și fobii, o fire hipersensibilă, introvertită, sinceră, scrupuloasă, nocturnă, insomniacă, timidă, sfioasă, solitară și reflexivă, trăsături pe care le regăsim în alchimia sufletească a oricărui scriitor de geniu. Opera kafkaiană este receptată la adevărata ei valoare abia postum. Prietenul scriitorului, Max Brod îi ignoră dorința testamentară de ardere a manuscriselor, punându-le la dispoziția editorilor
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/franz-kafka-procesul-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
gândeam cum va fi clipa când eu îl voi întâlni pe idolul meu care scrie asemenea poezii? Cum voi începe o conversație cu el? Eu sunt o femeie atât de simplă, dar câteodată mă complic atât de mult... Sunt o reflexivă, o proastă care visează cai verzi pe pereți, așa cum îmi spune mama, îmi fac și îmi pun atâtea probleme... Și iată ce simplu a fost totul... Și în această splendidă seară eu nu știu cu ce să încep... Iată la
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398148002.html [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
ci dimpotrivă, asupra performanței estetice. Un lirism rece, distant, aristocratic, foarte original, ce comunică prin enunțuri controlate sever de intelect, evitând, programatic, pare-se, orice sentimentalisme și orice brutalități. Ea nu este nici descriptivă, nici confesivă, nici afectiv-sentimentală, ci contemplativă, reflexivă și interpretativă. Pe scurt: o poezie ce cultivă emoția rece a ideii: Învârtit de lucruri pe degete mă pierd în viața lor în viața celorlalți în consumul acesta mașinal care mă ingerează subit într-un vârtej calm mă citește sub
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1478621067.html [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
sugestive. Poeta este convinsă că: „Muzica sufletului meu/ Capodoperă fără egal” (Imensitate). Autoarea folosește și licențe poetice: „Să văd răsărite surâsurile mii/ A oamenilor ce dus-au tăcerea” (Mi-aș fi dorit mai mult de la oameni...) Poeta strecoară și versuri reflexive, de tip panseistic: „Cine nu crede că viața ne lasă,/ Puterea de-a trece prin ea,/ Să ducă tristețea și inima grea.” (Mi-aș fi dorit mai mult de la oameni...) Versuri memorabile, panseuri lirice sunt presărate peste tot: „Atunci când timpul
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1473225621.html [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
într-o povestire către prozatorul care mărturisește că”parcă de-abia acum încep să o înțeleg ... Narațiunea este atât de puternică, împletită uneori cu picturalitate, încât romanul pare că explodează de amănute detectiviste, picmentate cu detalii. Deși excelează în latura reflexivă, prozatorul e și un bun constructor, cu simțul ansamblului, al ordonării și organizării discursului după o logică textuală. Prozatorul cultivă inteligent construcția textului, sugerând mereu un raport de contiguitate între autenticitatea trăirii și cea a povestirii, între verosimilitate și credibilitate
DUMITRU HURUBĂ- COBAII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_hurub_cobaii.html [Corola-blog/BlogPost/359573_a_360902]