1,767 matches
-
care nu este un viciu de refracție, ci o manifestare fiziologică pentru vârstele de peste 45-50 ani, datorându-se pierderii elasticității cristalinului, deci a acomodării; astigmatismul - datorat unei structuri deficitare a corneei care prezintă în fiecare meridian o altă putere de refracție, rezultând imagini retiniene deformate (punctul poate fi văzut ca virgulă, cercul ca un ellipsoid etc.); poate cuprinde forme particulare de tipul miopic, hipermetropic și foarte rar astigmatism pur, iar corijarea optică se obține cu ajutorul lentilelor cilindrice; anizometropia - determinată de existența
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deformate (punctul poate fi văzut ca virgulă, cercul ca un ellipsoid etc.); poate cuprinde forme particulare de tipul miopic, hipermetropic și foarte rar astigmatism pur, iar corijarea optică se obține cu ajutorul lentilelor cilindrice; anizometropia - determinată de existența unei diferențe de refracție între cei doi ochi din care unul este emetrop, iar celălalt cu tulburări de refracție (ametrop). Există și posibilitatea ca ambii ochi să fie ametropi, dar cu puteri de refracție diferite. cataracta - boală congenitală sau dobândită, manifestată prin opacifierea parțială
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
particulare de tipul miopic, hipermetropic și foarte rar astigmatism pur, iar corijarea optică se obține cu ajutorul lentilelor cilindrice; anizometropia - determinată de existența unei diferențe de refracție între cei doi ochi din care unul este emetrop, iar celălalt cu tulburări de refracție (ametrop). Există și posibilitatea ca ambii ochi să fie ametropi, dar cu puteri de refracție diferite. cataracta - boală congenitală sau dobândită, manifestată prin opacifierea parțială sau totală a cristalinului, urmată de scăderea acuității vizuale; glaucomul - constă în tulburarea echilibrului presiunii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu ajutorul lentilelor cilindrice; anizometropia - determinată de existența unei diferențe de refracție între cei doi ochi din care unul este emetrop, iar celălalt cu tulburări de refracție (ametrop). Există și posibilitatea ca ambii ochi să fie ametropi, dar cu puteri de refracție diferite. cataracta - boală congenitală sau dobândită, manifestată prin opacifierea parțială sau totală a cristalinului, urmată de scăderea acuității vizuale; glaucomul - constă în tulburarea echilibrului presiunii intraoculare, urmată de dereglări ale câmpului vizual, tulburări ale sensibilității cromatice, lăcrimare excesivă, fotofobie, opacifierea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
activități; - microftalmia - dezvoltare dimensională insuficientă a globilor oculari care afectează vederea binoculară și perceperea clară a obiectelor, distanțelor și dispoziției spațiale a acestora; - retinopatie diabetică - o boală ereditară care se manifestă prin diplopie, incapacitatea de acomodare, vedere fluctuantă, tulburări de refracție, afectarea vederii cromatice, dezlipire de retină etc. ; aniridia - lipsa membranei irisului sau subdezvoltarea acestuia - o boală ereditară care duce la diminuarea acuității vizuale cu până la 2/10, fotofobie, îngustarea câmpului vizual, cataractă, luxație de cristalin, opacifiere de cristalin, glaucom și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și perioada când acționează, determină forme și grade diferite de deficiențe ale analizatorului vizual. O clasificare etiologică generală a deficiențelor vizuale include următoarele grupe cauzale: - boli ale anexelor globului ocular (pleoape, glande lacrimale, conjunctivite, boli ale orbitei oculare); - tulburări ale refracției oculare (miopia, hipermetropia, astigmatismul); - afecțiuni ale cristalinului (cataracta); - afecțiuni ale corpului vitros; - afecțiunile polului posterior (retina și nervul optic); - afecțiuni ale căilor optice intracraniene; - tulburări ale presiunii și drenajului intraocular (glaucomul); - accidente și traumatisme oculare (contuzii, plăgi, deplasări de masă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Radiografii, I, 41-46, II, 27-30, 135-140; Călinescu, Perspective, 48-52, 59-63; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 163-197; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 117-153; Braga, Destinul, 101-105; Mancaș, Teatrul, 213-215; Cubleșan, Teatrul, 161-165; Ștefănescu, Jurnal, 190-194; Sângeorzan, Conversații, 194-208; Băileșteanu, Refracții, 162-171; Tomuș, Mișcarea, 216-228; Mirela Roznoveanu, Dumitru Radu Popescu, București, 1981; Valentin Tașcu, Dincoace și dincolo de F, Cluj-Napoca, 1981; Iorgulescu, Critică, 160-168; Culcer, Serii, 147-154; Brădățeanu, Istoria, III, 255-265; Iorgulescu, Ceara, 174-188; Marcea, Varietăți, 242-246; Simuț, Diferența, 157-160; Munteanu, Jurnal
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
337-341, 389-391, III, 193-207, 268-274, 339-345; Sorin Titel, O carte fundamentală, RL, 1976, 38; Vlad, Lectura, 129-138; Dimisianu, Opinii, 340-345; Al. Dobrescu, „Interpretări și înțelesuri”, CL, 1976, 1; Liviu Leonte, Perspectiva socio-culturală, CRC, 1979, 45; Mihăilescu, Conceptul, II, 186-188; Băileșteanu, Refracții, 47-49; Felea, Prezența, 74-80; Kalustian, Simple note, II, 185-192; Ion Biberi, Eseuri și foiletoane critice, București, 1982, 150; Marcea, Concordanțe, 304-307; Adam, Planetariu, 148-151; Silvestru, Un deceniu, 269-281; Stănescu, Jurnal, II, 181-190, III, 130-133; Iorgulescu, Prezent, 271-276; Florin Faifer, Rigoarea
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
în „clase” - este, într-o simetrie negativă desăvârșită cu „poruncile” întemeietoare ale junimismului, un eseu „în contra direcției” literare estetizante, labirintice și autotelice, a sfârșitului de secol XIX. Frumusețea unei opere de artă - polemizează P. - nu constă în gradul ei de refracție (literaturizare) și distanțare față de concretețea (mediocritatea) mundană, ci în proprietatea termenilor, în coincidența „substanțială” dintre „valoarea verbală” (semnificantă) și „valoarea conținutului” (semnificată), care, exprimând „cu exactitate” voința autorului, conferă scrisului o impresie de trăire (referențialitate) originară, nemediată. Puse alături de Amintirile
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Arhipelag, 157-161; Laurențiu Ulici, Tensiunea lucidității, CNT, 1977, 42; Roxana Sorescu, Dincolo de veleitate, talentul, VR, 1978, 11; Iorgulescu, Scriitori, 219-220; Marcel Petrișor, Vitralii, București, 1978, 214-219; Ciobanu, Însemne, II, 110-114; Iorgulescu, Firescul, 205-209; Cristea, Faptul, 260-265; Ștefănescu, Jurnal, 44; Băileșteanu, Refracții, 231-238; Nițescu, Atitudini, 301-305; Ierunca, Dimpotrivă, 181-185; Petrescu, Studii transilvane, 203-209; Dicț. scriit. rom., III, 309-311; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 187-189. M.Vs.
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
Nouă prozatori, 89-117; Pillat, Itinerarii, 291-297; Simion, Scriitori, I, 582-597; Raicu, Practica scrisului, 246-250; Alboiu, Un poet, 33-35; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 109-123; Munteanu, Jurnal, II, 253-257, IV, 291-294, 308-311; Cristea, Faptul, 213-217; Sângeorzan, Conversații, 228-234; Băileșteanu, Refracții, 143-149; Marian Popa, Viscolul și carnavalul. Eseu despre opera lui Fănuș Neagu, București, 1980; Culcer, Serii, 207-210; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 205-210; Gorcea, Structură, 96-100, 171-176; Cubleșan, Civic-etic, 186-188; Diaconescu, Dramaturgi, 220-223; Țeposu, Viața, 143-150; Cristea, Modestie, 161-164; Leonte, Prozatori, I
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
dezvoltarea catoptricei sau științei fenomenelor datorate reflexiunii luminii. Principiile fundamentale ale acestei ramuri a opticii erau cunoscute din Antichitate; dar aceste principii rămăseseră sterile, Înainte ca matematicile să vină să le Învioreze. Îndată ce acestea din urmă fură aplicate la principiul refracției, descoperirile se iviră ca prin minune. D1 Bouasse ne zice: „Cu Newton optica geometrică s-a dezvoltat pe cale silogistică și, de 200 de ani, progresele acestei ramuri a fizicii sunt paralele cu progresele matematicilor” (p. 185). Cum ar putea Însă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a trage din propoziție un șir Întreg de sorite” (p. 78); că „faptele vin să se așeze În forme” (p. 79); că „forma abstractă studiată de geometrie are meritul de a reda legea reflexiunii ca un caz particular al legii refracției” (p. 81). Toți acești termeni, cu sferă mai mult sau mai puțin Întinsă, Înseamnă niște generalități abstrase de pe fapte similare și sunt echivalentul termenului lege. Asemenea generalități posedă, după oamenii de știință, două Însușiri de căpetenie: ele slujesc Întâi a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bază ale teoriei mecanicii ondulatorii. El pornește de la două articole pe care le-a scris în 1923. De Broglie se inspirase în parte din studiile de matematică efectuate în secolul al XIX-lea de William Rowan Hamilton pe teme de refracție, dar și din teoria lui Einstein, datând din 1905, potrivit căreia, în anumite circumstanțe, undele luminoase se comportă ca niște particule. Dacă așa stau lucrurile, s-a întrebat de Broglie, oare alte particule nu se pot comportă ca niște unde
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
21 februarie; Alexiu, Ideografii, 169-172; Tudor-Anton, Ipostaze, 105-111; Ardeleanu, Mențiuni, 109-122; Victor Felea, „Solstițiu de iarnă”, TR, 1978, 33; Munteanu, Jurnal, II, 258-262, III, 67-70; Doina Uricariu, Ieșirea din labirint, RL, 1979, 30; Sângeorzan, Conversații, 209-216; Zaciu, Lancea, 69-73; Băileșteanu, Refracții, 172-184; Lit. rom. cont., I, 390-391; Tomuș, Mișcarea, 196-204; Poantă, Radiografii, I, 38-41; Felea, Aspecte, III, 26-34; Ion Simuț, Romanul patriotic. Însemnări despre proza lui Francisc Păcurariu, F, 1984, 7; Sultana Craia, Un veac de neliniște, LCF, 1985, 3; Iuliu
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
69-71; Ungureanu, La umbra cărților, 93-97; Raicu, Critica, 428-431; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, Iași, 1976, 83-93; Culcer, Citind, 33-41; Dimisianu, Opinii, 162-166; Ungheanu, Lecturi, 269-275; Zaciu, Alte lecturi, 179-183; Dobrescu, Foiletoane, I, 129-134, II, 242-253; Mihăilescu, Conceptul, II, 244-246; Băileșteanu, Refracții, 43-47; Raicu, Contemporani, 181-184; Cristea, Faptul, 295-297; Grigurcu, Critici, 442-454; Zaciu, Cu cărțile, 163-170; Regman, Noi explorări, 56-58; Gheorghiu, Reflexe, 141-145; Grigurcu, Între critici, 131-139; Steinhardt, Critică, 145-149; Simion, Scriitori, III, 551-561; Adrian Marino, „Alchimia existenței”, TR, 1984, 11; Ștefan
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
Martin, Identificări, 139-153, 201-204; Simion, Scriitori, I, 362-368; Vlad, Lectura, 228-235; Tudor Anton, Ipostaze, 39-44; Ștefănescu, Preludiu, 125-132; Ungureanu, Proză, 239-242; Raicu, Practica scrisului, 191-201; Poantă, Radiografii, I, 34-40; Vaida, Mitologii, 163-166; Alboiu, Un poet, 36-39; Popescu, Cărți, 88-92; Băileșteanu, Refracții, 76-86; Șerban, Ispita, 120-127; Zaciu, Lancea, 9-24; Doinaș, Lectura, 154-159; Cristea, Faptul, 42-49; Lit. rom. cont., I, 207-210; Sângeorzan, Conversații, 158-162; Paleologu, Ipoteze, 267-273; Tomuș, Mișcarea, 79-82, 180-182; Martin, Paranteze, 53-55; N. Steinhardt, Geo Bogza - un poet al Efectelor, Exaltării
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
deținut politic, în anii terorii dejiste, refăcând în context seara de răvășitoare amintire a „ridicării” lui. Narațiunea titulară descrie traiul, în aceeași perioadă cumplită, al unor deportați pe Bărăgan. Inspirată de rememorări ce trec inevitabil faptele reale prin fascicole de refracții subiective, halucinante, povestirea Proiecte de trecut integrează un aspect al dramei istorice parcurse de poporul român sub comunism într-un motiv literar universal, reactualizând povestea lui Robinson Crusoe într-o nouă versiune, superioară celei sadoveniene din Păuna Mică, comparabilă cu
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
239-241; Cornel Ungureanu, Ana Blandiana, O, 1990, 12, 19; Ioan Holban, Documente ale memoriei colective, CRC, 1990, 22, 23; Diana Adamek, O poetică a predicatului, TR, 1990, 25; Ioan Holban, Proza Anei Blandiana, CRC, 1990, 30; Tania Radu, Coșmarul prin refracție, LAI, 1992, 48; Ierunca, Subiect, 115-120; George, Sfârșitul, IV, 313-322; Negoițescu, Scriitori contemporani, 38-44; Constantin, Complicitatea, 184-188; Lovinescu, Unde scurte, III, 76-80, IV, 177-178; Micu, Scurtă ist., II, 324-327; I. Sârbu, Nuvelele Anei Blandiana, CRC, 1997, 3-4; Pop, Pagini, 93-97
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Structuri, 277-282; Iorgulescu, Rondul, 132-142; Cristea, Domeniul, 196-201; Balotă, Universul, 130-143; Dimisianu, Nouă prozatori, 7-23; Ungureanu, Proză, 147-156; Ștefănescu, Preludiu, 168-173; Vlad, Lectura, 236-241; Ardeleanu, Mențiuni, 137-141; Simion, Scriitori, I, 598-615; Regman, Explorări, 159-168, 284-294; Ștefănescu, Jurnal, 117-118, 130-134; Băileșteanu, Refracții, 150-161; Tomuș, Mișcarea, 229-232; Iorgulescu, Critică, 99-104; Culcer, Serii, 190-194; Gorcea, Structură, 85-88, 131-137, 183-185, 212-214, 217-218; Simuț, Diferența, 153-158; Vartic, Modelul, 192-198; Manolescu, Arca, III, 100-140; Gheorghiu, Reflexe, 40-45; Țeposu, Viața, 173-178; Raicu, Fragmente, 311-317; Ștefănescu, Dialog, 137-145; Condurache
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
Vasile Nicolescu, Aurel Rău, Marin Sorescu, Nichita Stănescu. O primă sinteză monografică asupra poeziei lui Nichita Stănescu realizează în eseul Poeta ludens (1979). Prozatori contemporani ca Marin Preda, Eugen Barbu, Paul Anghel, Constantin Țoiu, Francisc Păcurariu sunt prezentați în volumul Refracții (1980), pe când Geo Bogza, Laurențiu Fulga, I. Lăncrănjan ș.a., alături de clasicii Liviu Rebreanu, Jean Bart, sunt comentați în paginile din volumul Aorist (1988). Revenind la poezie, B. consacră două sinteze monografice unor autori de prestigiu: Grigore Vieru (1995) și Marin
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
un orizont deschis spre filosofia culturii și le-a reunit în volumele Eseuri (1982), Personalități culturale românești din străinătate (1999) și Fețele rostirii (2002). SCRIERI: Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu, București, 1977; Abside, București, 1979; Poeta ludens, București, 1979; Refracții, București, 1980; Eseuri, București, 1982; Aorist, București, 1988; Grigore Vieru, București, 1995; Marin Sorescu, București, 1998; Personalități culturale românești din străinătate, București; 1999; Fețele rostirii, București, 2002. Antologii: Mihail Sadoveanu interpretat de ..., pref. edit., București, 1973; Alexandru Macedonski interpretat de
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
Nouă prozatori, 24-43; Regman, Explorări, 251-257; Simion, Scriitori, I, 485-500, IV, 227-238; Poantă, Radiografii, I, 51-54; Iorgulescu, Scriitori, 180-184; Ardeleanu, Mențiuni, 80-95; Dimisianu, Opinii, 112-115; Stănescu, Jurnal, I, 95-98; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, București, 1979, 81-114; Sângeorzan, Conversații, 235-238; Băileșteanu, Refracții, 215-220; Moraru, Semnele, 185-190, 199-203; Culcer, Serii, 161-167; Tomuș, Mișcarea, 254-257,262-265; Zaciu, Cu cărțile, 102-108; Dobrescu, Foiletoane, II, 106-116; Mihai Zamfir, O formulă romanescă originală și emblematică, CC, 1982, 12; Gorcea, Structură, 123-125, 185-186, 200-205; Livescu, Scene, 190-193; Iorgulescu
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
în vedere: prevenirea căderii pacientului atât în apă, cât și în afara ei; să apeleze la personal specializat pentru a asigura transportul, introducerea și scoaterea pacientului din apă; să verifice temperatura apei; să avertizeze pacientul asupra problemelor de vizibilitate cauzate de refracție și de reflecția la nivelul apei; să avertizeze pacientul în legătură cu riscul de dezechilibrare; să-și întărească precauțiile dacă numărul de pacienți este mai mare. HIPERDACTILISM (cf. gr. hyper - peste, daktylos - deget) - Malformație caracterizată prin existența unui număr mai mare de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a fetei studiindu-se câteva fracțiuni de secundă fără să clipescă. Întreaga ei figură se profila aureolată de strălucire depășind orice imaginație...! În timp ce ochii sărbătoriteipictați-de un limpede albastru, mărginiți de strălucirea unor presupuse diamante ce difuzau lumina ochilor imitând datorită refracției Însuși, Curcubeul - te hipnotiza cu așa o forță de penetrație, Încât cu dificultate reușeai să revii la normal, Încercând să-ți ponderezi simțirea. Tony Pavone visa cu ochii deschiși; Își alegea cuvintele Într’o așa manieră Încât nu se mai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]