5,383 matches
-
între alții, Alexandru Paleologu. A fost și el prins în malaxorul implacabil al noului regim, dar a scăpat viu din pușcărie, iar în următoarele două decenii a pus bazele unui model paideic care le-a oferit unor tineri studioși un refugiu intelectual din fața realității politice nedigerabile. Îndrăznesc să spun că, pentru filosoful păltinișean, răutățile timpului sub care a trăit s-au dovedit fecunde (în Rugați-vă pentru fratele Alexandru lasă impresia că ar fi reușit să transforme chiar și experiența penitenciarului
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
și prietenoși. Am să mai povestesc despre asta. După un mic dejun copios și o baie în Jiul de Vest, ieri ne-am continuat drumul spre Câmpu lui Neag. De aici am luat-o pe drumul forestier care duce spre refugiul Buta. Abrupt, mărginit de prăpastie pe-o parte și de perdeaua de conifere pe cealaltă, a fost traseul perfect pentru Hilux. L-am lăsat la locul numit La Beci, desi ulterior am constatat că ar fi putut urca fără probleme
Cu cei mici în Retezatul Mic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82590_a_83915]
-
de oameni mari, pentru că nu făcusem mai mult decat scria pe indicator: 45 de minute. Am incercat sa mergem mai departe spre lacul Bucură, dar copiii n-ar fi rezistat la încă 3-4 ore de urcuș. De la cabană Buta la refugiul cu același nume am mai făcut 20 de minute pieptiș. Am campat în poiana așezată în căldarea de sub Buta Mare, cu fața spre Păpușă Custurii. Ne-am împrietenit repede cu salvamontiștii Lucian și Loli, care ne-au sfătuit să mergem
Cu cei mici în Retezatul Mic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82590_a_83915]
-
a tîrî după mine traiul ăsta nefericit, nu știu. Probabil din lene - singura mea forță". 11 Februarie 1939 : ,Lucrînd, pot regăsi - cel puțin pentru cîtăva vreme - un sens vieții ăsteia destrămate. Măcar atîta lucru să rămînă scrisul pentru mine: un refugiu". 27 Iunie 1939 : , Mi-a telefonat azi dimineață (Zoe, n.n.) dar cred că va înțelege și va renunța. E mai bine pentru amîndoi - și în orice caz e mai bine pentru ea". 26 Octombrie 1939 : ,Aș vrea să-i pot
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
victimele seismului de la Kobe. Lustra din tavan pendulează năucă deasupra mesei. Parchetul are un scârțâit de rău augur. Zidurile se curbează îngrijorător. Un aer de apocalipsă iminentă pune stăpânire pe vecini. Pisicile de apartament zgârie ușa șifonierului și caută disperate refugiul. Bichonul abia venit de la plimbare latră ca posedat și se scapă în mijlocul covorului, incapabil să reziste șocului. Papagalul forțează evadarea din colivie, izbindu-se cu capul de gratii și emițând țipete stridente. Placidele broaște țestoase cu sediul în dormitor se
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
n-au avut ochi toată viața decât pentru Claudia, iar cu plângăreața de Clementina și cu bietul Cornel Izvoranu, pe care nu-l ducea mintea prea departe,ce adolescent isteț ar fi reușit să comunice? La noi acasă a găsit refugiu bietul Daniel când vroia să dea examen de admitere la Istorie, nu la Politehnică și se certa, seară de seară, cu taică-său.A fost ultima noapte când am mai dormit lângă Petru, înainte să plece,am stat crispată, într-
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
care îl invită să pregătească în colaborare cu el o antologie română. Propunere acceptată Ťcu mare bucurieť, fiindcă, scrie Septime Gorceix, Ťgăseam astfel o ocazie de a plăti puțin din datoria de recunoștință pe care o contractasem față de această țară, refugiul meu, asemenea unui marinar care, salvat de la furtună, închină un smerit ex-votoť. Iorga preocupat de întocmirea unei antologii a literaturii române în franceză în crîncenul Iași al anului 1918, fostul prizonier francez aruncat acolo de valurile monstruosului măcel mondial și
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
tot, ba unii profețesc sub semnul únic al globului pe care stăm cu toții că-n rușinarea secolelor, poate și limba ce-o vorbim o să dispară. Profeții mincinoși pe la răspântii așa se-arată ca din totdeauna. Eu nu găsesc un alt refugiu decât aceste foi ce mă așteaptă ca plăcile de lut în străvechime, pe care-ar fi să las și eu o urmă pe când vor fi, așa, din întâmplare de cine știe ce făpturi ciudate, peste milenii, scoase din țărână... De când mă știu
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
vibrations) anormalitatea devenită normă era agil contrariată de subtextul unor pagini cât o gură de oxigen pentru încă o săptămână rl își edificase propria mitologie bună să oculteze - ca orice mitologie - erorile și concesiile conjuncturale toate astea se întrezăreau din refugiul meu de clujean înveterat europocentrist dar sensibil la frumusețea românească oriunde s'ar manifesta ea acum nu mai pot da înapoi micul meu apartament central-european e asfixiat de praful din colecția româniei literare în schimb o parte a creierului meu
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
să te apere de agresiunea pornită din citadela viespilor controlează-ți pașii opțiunile estetice nu divulga prietenia ta cu Pitagora cu purtătorii paftalelor secrete fii îngăduitor cu bisexualii cu daltoniștii cu oamenii de la margine prietene fii atent aici nu există refugiu pentru tigri Casa poetului din Jimbolia Câtă individualitate câtă supremație posedă această clădire dispusă între amestecate puncte cardinale încăperile ei au culoarea cărților nepătate de priviri onctuoase noaptea o repopulează morții insom- niacii din fotografiile cu rame lăcuite de emisarii
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
Mircea Iorgulescu Apărut în 1984, către începutul verii, romanul Refugii de Augustin Buzura a fost un eveniment literar și a provocat un fenomen de societate. Ambele însă cu puternică, de nu chiar predominantă, semnificație politică, în parte explicabilă prin caracteristicile înseși ale romanului, în parte prin conjunctură. Cititorii, mai mult
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
și a provocat un fenomen de societate. Ambele însă cu puternică, de nu chiar predominantă, semnificație politică, în parte explicabilă prin caracteristicile înseși ale romanului, în parte prin conjunctură. Cititorii, mai mult decît comentatorii, au văzut și au găsit în Refugii cea mai radicală contestare a sistemului politic din România de atunci. Erau și singurii care o puteau face în toată libertatea. În toată libertatea, dar în felul lor: noua carte a lui Augustin Buzura s-a epuizat instantaneu, și chiar
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
are la origine un exces și ambele sfîrșesc prin a se îndepărta, uneori cu totul, de realitatea cărții. Cea dintîi privilegiază pînă la absolutizare istoria și politicul în defavoarea literaturii. Departe de a fi însă o cronică, și încă una politică, Refugii este un roman. O ficțiune. O poveste cu și despre ființe imaginare dintr-un spațiu imaginar. Acțiunea este plasată în trei localități - un sat, Măgura, și un oraș de provincie, Rîul Doamnei, cu nume fictive, inexistente în realitatea toponimică a
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
narativ. Prin ea trec și sînt comunicate mesajele dintr-o parte în alta, ea pune în contact un triunghi cu altul. În definitiv, chiar ea creează triunghiurile sau măcar le provoacă. Să fie chiar întîmplător că e de profesie traducătoare? Refugii nu este însă un vodevil, ci un roman sumbru și apăsător, chiar terifiant. Începe și se termină într-un ospiciu, iar în cea mai mare parte constă în amintirile unei paciente despre viața ei anterioară internării. Victimă a unui accident
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
condusă de un dictator intrat într-o lungă, progresivă și iremediabilă criză de mesianism ideologic și logoreic? Fapt este că elementele de eventuală “actualitate” cele mai pregnante din romanul lui Augustin Buzura sînt de ordinul patologiei, nu evenimențiale. Nicăieri în Refugii nu este evocată vreo împrejurare politică internă sau internațională care să permită, fie și aproximativ, situarea acțiunii din roman într-un moment istoric precizat. Nu sînt menționate nici evenimente culturale sau naturale care să facă posibilă o relativă datare. Apoi
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
ea însăși perturbată. Și aici există certe diferențe de vizibilitate a psihopatiilor, dar acestea decurg mai mult din construcția înșelătoare a romanului decît dintr-o reală ierarhizare impusă de autor și prin urmare suspectă de artificiu și schematism. Fiindcă în Refugii autorul este aproape cu totul absent: romanul este Ťpovestitť de Ioana, se compune esențial din ceea ce își reconstituie ea odată ajunsă în spital. Vocea naratorului ei este, o voce unică, iar această Ťvoceť nu-l reprezintă, fie și prin procură
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
scrierii și apariției romanului. Pe scurt, rece și într-un limbaj mai tehnic, ea nu este un personaj creditabil. Ioana aparține, și aparține integral, galeriei de personaje perturbate din care se compune lumea acestui roman extraordinar și profund care este Refugii. înfățișate prin confesiunea-relatare a unei ființe deraiate. Rolul privilegiat al personajului Ioana Olaru a contribuit probabil esențial, oricum într-o mare măsură, la crearea confuziei dintre vocea naratorului și vocea autorului, uneori chiar a confuziei dintre Ťmesajulť cert al poveștii
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
probabil esențial, oricum într-o mare măsură, la crearea confuziei dintre vocea naratorului și vocea autorului, uneori chiar a confuziei dintre Ťmesajulť cert al poveștii unuia și Ťmesajulť presupus al celuilalt. O confuzie care a făcut, și ea, ca în Refugii să fie văzut mai mult un manifest politic decît un roman și în Augustin Buzura mai mult un activist civic decît un scriitor. Un singur critic a avut, la data apariției cărții, intuiția existenței unei ambiguități de natură măcar să limiteze
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
poate fi citit, nu poate fi Ťluatť fără o anumită circumspecție. Cel puțin. Și cu atît mai mult cînd acest personaj este însoțit, înconjurat de altele care prezintă, chiar dacă în grade și forme diferite, aceleași simptome, cum este cazul în Refugii. Fiindcă Ioana Olaru nu este deloc o Emma Bovary româncă, și încă una din perioada ceaușistă. Spre deosebire de personajul lui Flaubert, ea nu construiește o realitate iluzorie proiectîndu-și fantasmele și aspirațiile asupra partenerilor erotici, asupra lumii reale într-o accepțiune mai
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
veleitate ce-și găsește împlinirea în utopica Ťdoctrinăť a Ťmarelui M.S.N.ť, singurul nebun legal din roman - și pînă la care ceilalți sînt trepte intermediare, ipostaze ale aceluiași sindrom. Cazuri individuale ce țin de o patologie generală. Există astfel în Refugii o reluare a motivului gogolian al revizorului, dar dintr-o perspectivă cu totul inedită. La uzina unde lucrează Ioana se așteaptă și se pregătește venirea într-o inspecție a unui înalt demnitar bucureștean. Cel care vine este un demnitar veritabil
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
mascarada, însă nimeni nu i se sustrage. Și nici nu încearcă. Iar blocării în mascaradă îi corespunde blocarea în-tr-un limbaj al mascaradei. Dacă este probabil cert că marea cantitate de frumoase considerațiuni pe teme morale fabricată de personajele Ťnobileť din Refugii au putut da puternica impresie a implicării lui Augustin Buzura în “actualitatea” epocii cînd a fost scris și a apărut romanul său, este astăzi evident că reala lui implicare, implicare de artist, se află în altă parte. Lui i se
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
hieroglife ale misterelor existenței, Augustin Buzura nu oferă nici un răspuns și nu pune nici un diagnostic. Dar nici nu elimină semnele și indiciile care fac din patologia ambiguității și a ambivalenței autentica temă a romanului său. Fragment din prefața la romanul Refugii, ediție nouă, în curs de apariție la Editura Corint
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
raportorul Parlamentului European Pierre Moscovici și comisarul pentru Extindere Olli Rehn? Sau cum ar reacționa Brigitte Bardot și organziația internațională ,Vier pfoten" (Patru labe) la cruzimea față de animale, practicată de personajele lui Creangă? Ca om al cărui canal TV de refugiu e Animal Planet și ca mare iubitoare de pisici, cîini, cai și păsări mici, nu pot sta nepăsătoare cînd moșul și baba își bat rău cocoșul și, respectiv, găina, în Punguța cu doi bani, cînd personajul titular din Harap Alb
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
rezolute // În sacul cu amintiri caut cu înfrigurare / Idealele trăiri dintr-o lume trecătoare / Nu mi-i dat ca altă dată să mă sprijin pe vreun crez / Părăsit de vis și șansă n-am ce să elogiez // Caut zilnic un refugiu în tăceri și meditare / Eșecuri supărătoare se cufundă în uitare / Am aflat că nu mi-i dat să gust dragostea perenă / Chiar trăind neîmpăcat refuz liniștea eternă / Când curtat de găuri negre, insistent atrăgătoare / Caut drumul către stele calde și
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
ultima clipă/ voi respira la subțioara fricii/ ca puiul sub cloșcă/ sau ca animalul care se retrage din fața pericolului” („Ultima clipă”, pag. 27), deși poeta, introvertită și cu o melancolie învăluitoare și sacră, încearcă să se liniștească în spațiul unui refugiu biblic („crede și nu cerceta”!): „Măcar ultima clipă de-ar fi/ anafura în stare să ospăteze/ halucinația eliberării” (Ibidem). O poezie eterică, fluidă și încărcată de semnificații de-o ingenuitate aparent controlată de o... experiență, din care dilematic incertitudinea „face
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]