342 matches
-
substanțe nutritive optim dozate și bine echilibrate, dieta cu grâu spelta e bună în regimurile de tratare a bolilor degenerative, a bolilor pielii și mucoaselor, a migrenelor, aterosclerozei, diabetului, bolilor de inimă, a tulburărilor metabolice și digestiei. Are un efect regenerator asupra celulelor, asupra splinei și măduvei. Este mai ușor digerabil decât grâul comun (Triticum aestivum) iar măsurătorile Universității din Konstanz, Germania făcute în vara următoare catastrofei de la Cernobâl (aprilie 1986) au arătat că grâul Spelta avea o radiație nucleară de
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
ușor să trăiești în aceste apartamente, fără lumina soarelui, respirând toată ziua un aer de conservă, Mulți le preferă, li se par mai comode, au mai multe facilități, ca să-ți dau doar câteva exemple, toate au aparate de raze ultraviolete, regeneratoare atmosferice, și aparate de reglat temperatura și umiditatea atât de riguroase încât e posibil să ai în casă, zi și noapte, în orice anotimp al anului, o umezeală și o temperatură constante, Bine că nu ne-au dat un apartament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Joven în Spania, Jugendstil în Germania și Austria, sau emancipatoare (Liberty în Anglia sau Modernismo în Argentina), mai ales în artele plastice și decorative, în mobilier, sculptură și arhitectură. Unele curente recurg la denominații care trimit la sălbăticia și barbaria regeneratoare (fauvismul, primitivismul). În literatură, akmeismul rus trimite la un „punct de maxim” al spiritului (cf. gr. akme), iar adamismul - la ideea începutului absolut. Denumirile unor curente postsimboliste europene: paroxism, dinamism, expresionism, futurism, înregistrează deja, către 1910, un alt puls al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
marinettiști precum G. Papini („Il mio futurismo“) și Ruben Dario („Letras“). Interesantă, deși discutabilă, rămîne observația sa privind filiația futurismului italian: „Ei și-au dat într-adevăr samă că literatura a rămas prea mult timp în Italia departe de curentele regeneratoare din alte țări și că o modernisare a ei, în toate direcțiile, se impunea. Sub sugestiuni din Franța, dînșii au însemnat în programul lor cîteva idei juste — inspirația din vieața modernă și, în ce privește forma, principiul versificației libere, amîndouă luate de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
riguros verificat...), caracterul de paternitate internațională este vădit și, de altfel, programatic. Refuzînd, de la un punct încolo, „academiile cubiste și futuriste”, predicînd spontaneitatea pură, relativismul absolut, refuzul nietzschean al moralei, logicii și sentimentelor, virtuțile șocului și contrastului, nebunia purificatoare, haosul regenerator și coincidența contrariilor, Tzara a fost cel care i-a conferit Dadaismului adevărata identitate, chiar dacă nu a fost adevăratul său inițiator. Vinea/Tzara: duplex poetic. Tendințe „centripete” și „centrifuge” O bună parte a poemelor lui Tzara au fost, după plecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
spre bucuria tradiționaliștilor - la „piesele de succes în masă”. Protestînd față de fobia care se resimte în privința noutății „întreprinderilor teatrale” și a „inconștienței” publicului, Tavernier respinge calificările infamante (creatorii artei noi „nu sînt monștri apocaliptici”) și propovăduiește nașterea „noii religii” artistice regeneratoare: „Și dacă nimeni nu va auzi și moloch va continua să guițe și să se bată satisfăcut pe pîntece, atunci - la Moși! Vom deschide porțile unei panorame sub corturi, vom colinda orașul anunțînd în sunet de surle și tobe noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ale „revoluției naționale”: „Spiritul ce-i animă nu e feminin sau bătrînesc formal, ci tînăr, bărbătesc, fecund revoluționar”. Ca și tînărul Mircea Eliade, Emil Riegler-Dinu consideră - în spirit nietzschean - că, „oricît de virtuoși ar fi bătrînii”, sînt de preferat „viciile regeneratoare ale tinerilor păgîni”. Ideea potrivit căreia „păgînismul” trebuie contrapus creștinismului tradițional („îmbătrînit”, fie că e reprezentat de „bizantinii ortodocși sau de iezuiții catolici”...) plutea în aerul epocii. Același Riegler-Dinu - ale cărui cronici de artă din Contimporanul speculează, în genere, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Copeau, Tairoff, Mayerhold) nu îl poate suplini. Sînt invocate totuși - ca excepții „pozitive” - nume precum Pirandello, Capek, Evreinov, Toller, Marinetti, Tzara, cu piesa Le Mouchoir de Nuages... În articolul „Teatru și Cinematograf”, B. Florian vede în „arta mută” un posibil regenerator al teatrului: „Ori cît s’ar imprima vechiului text elementele noui, ritm, decor constructivist, viață, rezultatul va lipsi. Același teatru vegetativ se va tîrî într-un decor nou. Ceeace lipsește teatrului ca să devie cu ajutorul celorlalte elemente moderne o expresie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de maniera eufuistă și gongoristă. O propoziție la care un Max Nordau ar fi subscris oricînd: „decadența începe - în toate domeniile - cu rafinarea”. Pe de altă parte, „barbaria instinctuală” a anarhicilor moderni reprezintă o degenerare în plus, nu un „factor regenerator”. Fără îndoială, un spirit clasicizant, conservator, tradiționalist și academist percepe cel mai acut abaterile moderne de la idealul perfecțiunii armonice, al „sănătății” organice, al unității și clarității formelor. Capitolul despre poetica anarhică identifică drept erezii „adjectivismul paradoxal și inestetic”, metaforismul excesiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
eroul luciferic, revoltatul prometeic, ascetul, damnatul, omul din subterană, victimă a societății, puristul absolutist, inadaptatul metafizic și tragic, purtător de hybris, cvasianonim, cu o biografie exemplară, chintesențializată abstract în mica-i operă. Urmuz — unic, original și originar, distrugător, dar și regenerator al vechiului limbaj și al vechilor convenții. Urmuz — virus anarhic, nihilist într-o lume burgheză anchilozată. Urmuz — alien-ul, mutantul, copilul etern, „demascatorul” esenței corupte a lumii. Urmuz-sinucisul, reprezentant ironic al liberului arbitru, al „transcendenței goale”, al schizofreniei, alienării, dezumanizării și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de eroul cultural” (cf. Liiceanu,G., op.cit.). Pentru un primitiv, timpul este un lucru reversibil. Eliade subliniază în multe rânduri capacitatea timpului de a se regenera, de a fi reluat. După cum bine se știe, ritualul este un astfel de act regenerator al întregului univers. În interiorul ritualului, timpul obișnuit sau profan este abolit și se intră într-un alt fel de timp. Acest timp, Mircea Eliade îl numește timp mitic, timp atemporal sau Marele Timp, caracterizat prin circularitate și ciclicitate. În altă
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
fizic și psihic. Dar merită chinul de a trece peste aceste prime dificultăți absolut normale. Beneficiile postului negru sunt numeroase și incontestabile; el permite nu doar curățarea în profunzime a organismului, dar și reînnoirea țesuturilor. Postul negru este un bun regenerator. Cum se ține un post negru Organele excretoare vor fi foarte solicitate în timpul postului negru. Într-un interval foarte scurt ele se confruntă cu o cantitate semnificativă de toxine ceea ce poate duce la apariția unor iritații sau blocaje. Pentru evitarea
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
de alta, a clătina, a schimba. Mișcarea pur cumulativă pregătește oarecum, la nivelul cantității, saltul calitativ al metamorfozării obiectelor: atitudine contemplativ-participativă ce-și află Împlinirea În schimbare. Iar această schimbare are sensul unei revelații și al unei descătușări a puterilor regeneratoare Închise În inerția aparentă a lumii, al dezvăluirilor esențialei transparențe și muzicalități a lucrurilor. Ca un adevărat romantic, Voronca trăiește sub imperiul aspirației la unitatea cu Totul cosmic, acordînd imaginației și visului puteri transfiguratoare. Nu Întîmplător imaginea baghetei magice și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
toate imaginile mării sînt imagini ale privirii: transparența, strălucirea, forfotul colorat de sub apă, mozaicul cîrdului de pești, „splendida țărînă” scînteietoare indică o progresivă Îmbătare a ochiului. SÎntem departe de imaginea stihială a mării. La Bolintineanu, marea este un element benefic, regenerator și, cum s-a văzut, o energie ce provoacă În permanență delicii sublime. Indiferent de natura subiectului, marea este pregătită să primească În haine de sărbătoare aventura: „Marea Își Încinge fața-i Încrețită Într-un brîu de aur dulce o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
căldură, două dintre condițiile fecundității. Toate imaginile din Pastelurile primăverii și verii nuanțează această pregătire pentru facere. O vastă figură a fecundității se profilează: lumina devine caldă, cîmpia scoate aburi, pîraiele se umflă, mugurii se desfac, lunca „clocotește” de seve regeneratoare. Elementele materiale nu-și pierd, În acest obscur proces al creației, strălucirea și limpiditatea: pîraiele sînt „cristaline”, aerul e „viu și proaspăt”, „valuri limpide de aer” trec deasupra luncii, iarba coaptă, mustoasă, „strălucește”, norii sînt „albi, ușori, mărunți”. O furtună
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
știm noi în fond că asta a gîndit?") Precaut, cert, eficace este să elimini sursa ambiguității. De pildă, în cazul de mai sus, contextul articolului arăta clar că este vorba de sensul "2", de tăcerea cu valențe didactice, tăcerea acumulativă, regeneratoare. Însă atâta vreme cât există și sensurile "4" și "5", în chip preventiv enunțul polisemic este suprimat. În condiții de patologie culturală, un bun redactor trebuie deci să cultive în chip profesionist suspiciunea. El trebuie să fie în permanentă stare de alarmă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
între granițele limbii române nu mai găsim altul cu același grad de reprezentativitate pentru că în opera lui găsim geneza poporului nostru, apărarea limbii sale, dragostea în forme de exprimare superioare (și foarte necesare !) ura sau alte sentimente, descoperim natura mereu regeneratoare pentru om ca și multe alte teme inclusiv problematica geniului. A cunoaște conținutul, fie și la modul simplu, al Luceafărului și a recita ca pe o rugăciune din el, e o dovadă că suntem OAMENI și nu roboți, că simțim
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care va marca definitiv perceperea și înțelegerea acestor opere, până în momentul în care romanul (supraspecie? supragen?) deține întâietatea scenei pe care au loc reprezentațiile formelor literare. Un gen negator prin excelență, care "degradează faptele" și este lipsit de "o ambivalență regeneratoare". În epocile în care romanul devine genul predilect, excesiv iubit de creatori, dar și de public, au loc fenomene stranii prin apropierea lor, Bahtin remarcând apariția unui "criticism al genurilor". Indiferent dacă ne aflăm în "unele perioade ale elenismului, în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de spectacolul Rusiei haotice și vulgar materialiste pe care a găsit-o la întoarcerea din exilul apusean în 1994, la nivel ideatic, autorul Arhipelagului Gulag pare a privilegia comuniunea cu autorul Jurnalului de scriitor și cu încrederea acestuia în puterea regeneratoare a ortodoxiei ruse, fără, însă, a resuscita ideile dostoievskiene ale panslavismului. Oricum ar sta lucrurile, însă, citind opera lui Soljenițîn și parcurgând traseul existențial al autorului, nu mai puțin semnificativ decât aceasta, ne convingem că, fără nici un fel de îndoială
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
rolul variabilelor religioase în necesara reformă a sistemului de asistență socială. Privită ca resursă intrapersonală și relațională semnificativă, religiozitatea însoțește orice reașezare comunitară, iar activarea sa poate contribui la depășirea tensiunii tradiție-(post)modernitate într-un mod viu, creator și regenerator pentru corpul social. Alin GAVRELIUC Introducere Această lucrare reprezintă un demers științific pe care îl realizăm în domeniul asistenței sociale. După anul 1990 în România au început reformele și astfel asistăm la o dezvoltare constantă și în ceea ce privește asistența socială, țara
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în tensiunea loc concretă, imediată. La Carolina Ilica, timpul instaurează un climat plural: al clipei și mirajului, altfel spus al sublimului iubirii ca moment plenitudinar dar și ca viitor nedeslușit. La autoarea de sonete, timpul naturii e timp fundamental, veșnic regenerator, timp întreținând sentimentul eternității palpabile. La un citadin ca B. Fundoianu scurgerea vremii prevestea cufundarea în neființă: "Ca mâne, toamna iară se va mări prin grâne / și vinul toamnei poate nu-l vom mai bea. Ca mâne..." (Lui Taliarh). Adânc
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
intensitatea tristeții resimțite, dacă surprinde raportat la scenariul oniric sau la realitatea actuală, nu trebuie să fie neglijată. Este semnul unei suferințe profunde, adesea inconștiente. Mărturie a tristeții, uneori a bucuriei, lacrimile au în mod simbolic, o putere fecundă și regeneratoare. Ca secreție, lacrimile sunt echivalentul spermei și au deci, în gândirea magică, o energie fertilizantă similară. A plânge în vis dezvăluie dezordinea, dar și eliberarea de energia negativă, așadar purificarea inimii și a sufletului. Mirare, surpriză Mirarea arată caracterul neașteptat
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Vom muri, dar vom fi liberi!", " Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă!", scandau, răvășitor, frumoșii nebuni ai acelui însîngerat Decembrie. Îi transfigura speranța că jertfa lor va aduce, după lungul răstimp al dictaturii, o schimbare de esență, un puls regenerator. Iluzia scînteia, orbitor, la apogeu. Prea curînd, această iluzie a început să se întunece Specialiștii în diversiuni s-au priceput să infesteze Golănia cu tot soiul de "curve, bătăuși și toxicomani", prostimea a fost lesne păcălită cu ieftine momeli și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lotus, înconjurat de un semicerc de flăcări, cu un picior ridicat gata să zdrobească un demon. Mișcarea sa fără încetare simbolizează forța creatoare a naturii, în ritmul dansului său cosmic, creația evoluează, se dezvoltă și se regenerează succesiv.151 Forța regeneratoare a naturii este simbolizată, în cadrul alaiului de Anul Nou, de capră care, prin intermediul portretului alegoric, ca recitativ în cadrul ceremonialului calendaristic, restabilește ordinea cosmică, prin renașterea soarelui: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine capra de la munte, / Cu steluță albă-n frunte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în evidență un dublu semantism al soarelui, ca imagine hierofanică, punând în ordine timpul, dar și ca ființă cosmică negativă care distruge echilibrul existențial, provocând boala numită "de soare sec". În descântecele de "soare sec", se utilizează apa, ca forță regeneratoare, și piatra, ca simbol al libertății și al divinului care reclădește sacrul din ființa umană. Astfel, se descântă cu 9 pietre, se stropește cu apă, iar pietrele se pun pe capul bolnavului, iar, în timpul descântecului, se împrăștie în cele patru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]