361 matches
-
față. Articolul 84 Dacă Regele se află în imposibilitate de a domni, miniștrii, după ce au constatat legalmente această imposibilitate, convoacă îndată Adunările. Acestea aleg Regenta, care va forma și tutela. Articolul 85 Nici o modificare nu se poate face Constituțiunii în timpul Regentei. Articolul 86 Regele nu va putea fi totdeodată și Șeful unui alt Stat fără consimțămîntul Adunărilor. Nici una din Adunări nu poate delibera asupra acestui obiect dacă nu vor fi prezenți cel puțin două treimi din membrii câri le compun, si
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
pe Tron, el va depune mai inteiu în sînul Adunărilor întrunite următorul jurament: "Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului Român, d-a menține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului." Articolul 88 Domnul în viață fiind, poate numi o Regenta compusă de trei persoane, care după mortea Domnului să esercite puterile Domnesci în timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei naționale, data în formă prescrisa la art. 84 din Constituțiunea de facia. Regenta va esecuta tot
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
poate numi o Regenta compusă de trei persoane, care după mortea Domnului să esercite puterile Domnesci în timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei naționale, data în formă prescrisa la art. 84 din Constituțiunea de facia. Regenta va esecuta tot de o dată și tutela succesorului Tronului, în timpul minorității acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s-ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după formele prescrise la
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei naționale, data în formă prescrisa la art. 84 din Constituțiunea de facia. Regenta va esecuta tot de o dată și tutela succesorului Tronului, în timpul minorității acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s-ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după formele prescrise la art. 48 din Constituțiunea de facia. Membrii regentei nu intră în funcțiune de cat după ce vor fi
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
succesorului Tronului, în timpul minorității acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s-ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după formele prescrise la art. 48 din Constituțiunea de facia. Membrii regentei nu intră în funcțiune de cat după ce vor fi depus solemn, înaintea ambelor Adunări întrunite juramentul prescris prin art. 87 din Constituțiunea de facia. Articolul 89 Deca Domnul se află în imposibilitate de a domni, Miniștrii, după ce au constat legalmente
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
facia. Articolul 89 Deca Domnul se află în imposibilitate de a domni, Miniștrii, după ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc îndată Adunările. Acestea aleg Regenta care va forma și tutela. Articolul 90 Nici o modificațiune nu se poate face Constitutiunei în timpul Regentei. Articolul 91 Domnul nu va putea fi tot-de-uadata și șeful unui alt Stat fără consimtimentul Adunărilor. Nici una din Adunări nu poate delibera asupra acestui obiect, deca nu vor fi presenti cel pucin duoe treimi din membrii cari le compun și
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
afla în mod absolut într-un raport de anterioritate cu timpul altui verb: „Vin să te caut după ce vei termina examenul.” Locuțiunea conjuncțională de câte ori, pe de altă parte, precede numai propoziții circumstanțiale de timp aflate în raport de simultaneitate cu regenta; viitorul verbelor-predicat al acestor propoziții se va afla, în mod absolut, într-un raport de simultaneitate: „Să te duci la el de câte ori are să te cheme.” În plus, când subordonata este introdusă prin această locuțiune conjuncțională, valoarea de simultaneitate a viitorului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în frază: „După întrunire avem preferanță (...) Da, neică Zahario.” (I.L. Caragiale, I, p. 116) Adverbele modalizante de tipul poate, firește, desigur etc. sunt considerate în mod frecvent „adverbe predicative”. În G.A. se afirmă că aceste adverbe „constituie singure predicatul regentei unei propoziții subiective.” (vol.I, p. 318; cf. și vol.II, p. 97 ș.u.). Funcția de predicat ar caracteriza aceste adverbe atunci când între adverbe și „subordonat” intervine conjuncția că sau să: „Poate că-i convin tuspatru craii cărților de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
propozițiile din structura unor fraze alcătuite prin relații de coordonare: „Adevărul e stăpânul nostru.” (M. Eminescu) „Azi tac aici, și golul mormântului îmi sună în urechi ca o talangă de lut.” (L. Blaga) Pe de altă parte, „propozițiile” interpretate ca regente ale unor „propoziții predicative”, pe lângă că sunt lipsite de autonomie, nici nu „comunică o judecată logică” (II, p. 7), de vreme ce în sine, "predicatul", realizat numai prin verbul copulativ, nu exprimă o idee predicativă: ideea predicativă (sens complex), tocmai pentru că "esența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
impune ca unitate minimală întrucât și întru cât reprezintă în structura și în planul său semantic o ipostază a predicației. Într-un enunț precum „ Când însuși glasul gândurilor tace, / Mă-ngână cântul unei dulci evlavii -” (Eminescu), predicația este asumată de regenta frazei: „ Mă-ngână cântul unei dulci evalvii „. În subordonata temporală „ Când însuși glasul gândurilor tace ”, predicația are caracter pasiv, la nivelul predicatului tace.Trecerea de la asumarea activă a predicației la starea de pasivitate s-a produs odată cu intrarea propoziției „Însuși
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Când însuși glasul gândurilor tace ”, predicația are caracter pasiv, la nivelul predicatului tace.Trecerea de la asumarea activă a predicației la starea de pasivitate s-a produs odată cu intrarea propoziției „Însuși glasul gândurilor tace” în relație de subordonare față de verbul din regentă: Mă-ngână. Din această perspectivă sintagma este doar o structură care asigură instituirea unei relații sintactice iar grupul semantico-sintactic reprezintă o sintagmă complexă în care relația sintactică își revelă rolul de complinire a unui întreg semantic - parte din întregul semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau respinge actualizarea, prin predicație sau prin diferite funcții sintactice particulare, a unui anumit conținut semantic: „Nu e adevărat că există un trecut - consecutivitatea e în conștiința noastră...” (M.Eminescu) Enunțurile negative sunt totale, dacă nucleul predicațional central (din structura regentei, care reprezintă predicatul frazei, când enunțul e o frază dezvoltată) are aspect negativ, indiferent de aspectul constituenților sintactici, simpli sau propoziționali: „Și în farmecul vieți-mi / Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o umbră / Sau de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și sunt în stare să urăsc rugurile, voi crede că am făcut ceea ce era necesar.” (O. Paler, Galilei, 80) c. când planul semantic al circumstanțialei descrie o durată temporală egală cu durata temporală în care se desfășoară planul semantic al regentei: „Sunt cel mai nenorocit dintre oameni, Emy, când sunt departe de tine.” (C. Petrescu, Procust, 185) d. când planul semantic al circumstanțialului temporal are aspect iterativ, fiind expresia repetării unei acțiuni sau a manifestării repetate a unei însușiri, în paralel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt departe de tine.” (C. Petrescu, Procust, 185) d. când planul semantic al circumstanțialului temporal are aspect iterativ, fiind expresia repetării unei acțiuni sau a manifestării repetate a unei însușiri, în paralel cu desfășurarea repetată a acțiunii (stării, însușirii) din regentă: „Dar ceea ce-i părea ciudat era că, de câte ori îi trecea prin minte ca îngerii să meargă după voia lui, ei într-adevăr, fără să le-o zică, îi împlineau alintând gândurile.” (M. Eminescu, P.L., 53) Suprapunerea este parțială mai ales
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau coordonata aspectuală a planului semantic al celor doi termeni implicați în relația de dependență diferă; în funcție de aceasta, se pot desfășura două situații temporale: • temporalitatea circumstanțialului (cel mai adesea cu dezvoltare propozițională) este un moment în desfășurarea temporalității, durative, a regentei: „Când își veni în fire, preotul era întins în birou pe canapea.” (I.L. Caragiale) • temporalitatea regentului este un moment în desfășurarea temporalității, durative, a circumstanțialei: „Pe când discutam astfel, se aude zbârnâind soneria...” (I.L.Caragiale, II, 323) Uneori relația de dependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
durative, a circumstanțialei: „Pe când discutam astfel, se aude zbârnâind soneria...” (I.L.Caragiale, II, 323) Uneori relația de dependență de la baza circumstanțialului de temporalitate se caracterizează prin inversarea poziției sintactice a termenilor implicați; circumstanța temporală este fixată de planul semantic al regentei. În desfășurarea raportului de anterioritate temporală, circumstanțiala descrie un moment temporal care precede temporalitatea „regentei”: „Nu răsărise încă soarele, când intrai în casă și aprinsei lumina.” (C. Hogaș, 131), „N-a apucat nici să răsufle bine, că i-a venit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lumina.” (C. Hogaș, 131), „N-a apucat nici să răsufle bine, că i-a venit vestea că și la Lespezi s-a pus focu.” (L. Rebreanu, 464), iar în desfășurarea raportului de posterioritate, un moment care urmează momentului temporal din regentă: „Trecuse de miezul nopții, când se hotărî să se reîntoarcă la hotel.” (M. Eliade, Dionis, 86), „Abia se potoleau lucrurile, că din chiar senin, izbucnea al doilea rând de ceartă.” (M. Caragiale, 123) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce, câtă vreme, cât timp, după ce, toate celelalte sunt mărci distinctive ale identității sintactice a circumstanțialei temporale. Când introduc circumstanțiale temporale, conjuncțiile (locuțiunile conjuncționale) se impun și ca mărci distinctive ale tipului de raport temporal în care intră circumstanțiala cu regenta ei: • anterioritate: până ce, până să, înainte (ca) să: „Întâlnirea unei însușiri atât de eminente este așa de rară, încât Caragiale a putut spune cu drept cuvânt că vor trece secoli până ce se va mai naște un al doilea Eminescu.” (G.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noua ediție a Gramaticii Academiei, varianta circumstanțialului de măsură progresivă din edițiile precedente este integrată în clasa mai amplă a Circumstanțialului cantitativ (vol.II, pp.515-520) Chiar definiția dată acestei propoziții: „exprimă proporția progresivă în care se desfășoară acțiunea din regentă.” (II, p. 313) impune ideea dezvoltării unui conținut semantico-sintactic distinct prin circumstanțialul de progresie, în raport cu circumstanțialul de mod, prin care se atribuie acțiunii verbale o însușire, calitativă sau cantitativă, reală sau ipotetică; „Aleargă bine/rău: o dată/de două ori; ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se închidea tot mai mult în sine.” Circumstanțiala de progresie, totdeauna de progresie proporțională, se introduce în frază prin locuțiuni conjuncționale: de ce, pe măsură ce, pe cât, cu cât, care se constituie în mărci distinctive, fiind cel mai adesea întărite de prezența, în regentă, a unui circumstanțial de progresie liniară, de situarea unui determinant adverbial al regentului sau a regentului însuși la comparativul de superioritate (și chiar superioritate progresivă), de prezența unor corelative: de ce, de aceea, pe atât, cu atât: „Și pe măsură ce ne temeam
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
avea eu o slugă ca aceasta, nu i-aș trece pe dinainte.” (I. Creangă, 211) Dintre aceste elemente relaționale, numai locuțiunea conjuncțională în caz că se constituie în marcă absolută distinctivă pentru circumstanțiala condițională. Relația de dependență dintre circumstanțiala de condiție și regenta ei se lipsește uneori de elemente de relație; termenii sintagmei, singurii constituenți sintactici, propoziționali, ai frazei se juxtapun. Identitatea specifică a circumstanțialei de condiție este marcată în aceste enunțuri prin topică; propoziția care ocupă primul loc, reliefată și prin intonație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structura predicatului compus: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu, I, 134) • situarea verbului-predicat al concesivei la conjunctiv, fără morfemul să, iar a propoziției în fața regentei: „Tu vrei un om să te socoți, / Cu ei să te asameni? Dar piară oamenii cu toți, / S-ar naște iarăși oameni.” (M. Eminescu, I, 177) • intrarea într-o relație sintactică disjunctivă a două propoziții dezvoltând opoziția afirmativ-negativ: „Eu, am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o ființă harnică, strângând, în vreme ce greierul ușuratec, cântă.” (G. Călinescu, C.O., 43), „Mă mir, deci, că, în timp ce în fața piramidei toată lumea se oprește, nimeni nu dă atenție acestei fântâni.” (O. Paler, Caminante, 241) sau de prezența unor adverbe corelative în regentă: în schimb, dimpotrivă, apoi: „Dacă vestea nu avusese darul să-l învioreze pe Curta, în schimb Ciclovan era de-a dreptul fericit.” (P. Sălcudeanu, 460), „Și de unde mă așteptam ca fiorii reglementari de groază ai pustiului și ai singurătății să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frazei, București, 1978, p. 251 - sunt identice cu sensurile implicate (mult mai clar) în definiția dată raportului concesiv (...) Deosebirea între raportul adversativ și cel concesiv este numai de ordin sintactic (adverbele sunt propoziții coordonate, în timp ce propoziția concesivă este subordonată unei regente.).” 52. Curs de sintaxa limbii române moderne (lit.), Iași, 1948, p. 112 bis.; Curs de sintaxa limbii române moderne, Editura Junimea, Iași, 2004, p. 146. 53. Ibidem 54. M. Avram, Despre corespondența dintre propozițiile subordonate și părțile de propoziție, SG
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu Hatșepsut, considerată de Marele Preot fiica lui Amon Ra. Pentru a-și întări puterea, regenta-faraon și-a făcut aliați din înalții sacerdoți, le acorda funcții înalte, unii dintre ei i-au devenit favoriți. Un asemenea favorit, devenit și amantul regentei, a fost al doilea preot al lui Amon Ra și arhitectul genial, Senmut care i-a convins pe supuși de originea ei divină și implicit de dreptul de a domni ca regentă-faraon. Hatșepsut, fire despotică, își ținea la distanță fiul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]