1,361 matches
-
Luís Filipe, Prinț Regal al Portugalie, Regent al Portugaliei (21 martie 1887 - 1 februarie 1908) a fost fiul cel mare al regelui Carlos I al Portugaliei. S-a născut în 1887 în timp ce tatăl său era încă Prinț Regal al Portugaliei și a primit titlul obișnuit al moștenitorilor
Luís Filipe, Prinț Regal al Portugaliei () [Corola-website/Science/322666_a_323995]
-
22-lea conte de Neiva. Dom Luís s-a născut la Lisabona, ca fiul cel mare al lui Carlos, Prinț Regal al Portugaliei (mai târziu regele Carlos I) și al Prințesei Amélie de Orléans. În 1907 Prințul Regal a fost regent al Portugaliei în timp ce tatăl său se afla în afara țării. În același an el a realizat câteva vizite oficiale în coloniile portugheze din Africa, devenind primul membru al familiei regale care face acest lucru. Dom Luís a fost elevul eroului războiului
Luís Filipe, Prinț Regal al Portugaliei () [Corola-website/Science/322666_a_323995]
-
Primului Război Mondial guvernul comunist al lui Béla Kun demisionează la 4 iunie 1919, iar la 6-7 august 1919 Béla Kun fuge în Austria. În martie 1920, Horthy, comandantul flotei Austro-Ungare, a fost ales de parlamentul ungar, cu 131 voturi din 141, regent al Ungariei. Titlul lui era "„Serenissima sa alteță, regentul Regatului Ungar”" (în ). A condus Ungaria în perioada interbelică și în timpul celui de al Doilea Război Mondial, instaurând un regim autoritar de dreapta. Același regim autoritar l-a exercitat și în
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
4 iunie 1919, iar la 6-7 august 1919 Béla Kun fuge în Austria. În martie 1920, Horthy, comandantul flotei Austro-Ungare, a fost ales de parlamentul ungar, cu 131 voturi din 141, regent al Ungariei. Titlul lui era "„Serenissima sa alteță, regentul Regatului Ungar”" (în ). A condus Ungaria în perioada interbelică și în timpul celui de al Doilea Război Mondial, instaurând un regim autoritar de dreapta. Același regim autoritar l-a exercitat și în Transilvania de Nord, ocupată în urma Dictatului de la Viena. Tot
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
Horthy a luat o turnură nouă. După ocupația de patruzeci de zile a Budapestei, armata română s-a retras, iar la 16 noiembrie Horthy, care își avea sediul la Szeged, și-a făcut intrarea în capitala Ungariei. A fost reales regent în primăvara anului următor, la 1 martie 1920. După două tentative nereușite ale regelui Carol de a-și relua tronul, Horthy a devenit, la 7 noiembrie 1921, unicul domnitor al Ungariei, ca urmare a modificării constituției. La 25 iulie 1920
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
cunoștință de raportul pe care el l-a scris împreună cu Alfred Wetzler (Josef Lanik), celălalt evadat de la Auschwitz, a ascuns celorlați membri ai Consiliului evreiesc ororile lagărului morții și nu s-a străduit ca aceste relatări să ajungă la cunoștința regentului Horthy. Se poate specula în ce măsură s-ar fi angajat Horthy în stoparea deportării evreilor maghiari dacă ar fi aflat de la Kasztner amploarea exterminării derulate de germani. Horthy, marginalizat de Hitler, a avut totuși puterea de a interveni energic și de
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
relatat numeroase experiențe personale, din tinerețe până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Potrivit notelor de subsol, Horthy era foarte dezamăgit de eșecul revoluției ungare din 1956, la care se pare că a colaborat întrucâtva. În testamentul său, fostul regent al Ungariei a cerut, să nu fie adus pe pământ ungar înainte de evacuarea ultimului soldat sovietic de acolo. În 1993, după ce rușii au părăsit bazele lor din Ungaria, rămășițele pământești ale lui Horthy au fost reînhumate în orașul său natal
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
al Poloniei (1916-1918). Noul regat a constat într-o mică parte a vechii Comunități, adică pe teritoriul Congresului Poloniei, deși au fost făcute unele promisiuni cu privire la o viitoare încorporare a orașelor Vilnius și Minsk. Regatul a fost condus de trei regenți, poseda un Parlament și un Guvern, o mică armată și propria monedă (marca poloneză). Regaul Poloniei a fost al patrulea și ultima monarhie din istoria Poloniei. Pe măsură ce războiul a stabilit un lung impas, problema polonezilor de autoguvernate a câștigat o
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
fără schimb de prizonieri, și ca Rusia să păstreze Smolenskul. Armistițiul a fost apoi extins până în 1534. După moartea lui Vasile în 1533, fiul și moștenitorul său, Ivan al IV-lea, avea doar trei ani. Mama sa, , a acționat ca regent și s-a angajat în lupte pentru putere cu alte rude și cu boierii. Monarhul polono-lituanian a hotărât să profite de ocazie și a cerut retrocedarea teritoriilor ocupate de Vasile al III-lea. În vara lui 1534, marele hatman și
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
vărului său îndepărtat, regele Prusiei iar Hohenzollern-Sigmaringen împreună cu principatul vecin de Hohenzollern-Hechingen, au fost anexate Prusiei. După abdicare, Karl Anton a devenit o figură proeminentă în politica Prusiei. După căderea guvernului reacționar Manteuffel în 1858 și asceniunea Prințului Wilhelm ca regent (din motive de sănătate ale fratelui său), a fost numit un nou guvern, liberal moderat, cu Karl Anton președinte al miniștrilor. Pe plan extern, a avut ca scop unificarea statelor germane. Prințul a deținut acestă poziție până în 1862, când a
Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen () [Corola-website/Science/304488_a_305817]
-
său Bohemund I a murit pe când era absent din Antiohia, Bohemund al II-lea nu era decât un copil, aflat la acel moment în Apulia. Vărul său, principele Tancred de Galileea a preluat regența asupra Antiohiei, menținîndu-se în calitatea de regent până când a murit, în 1112. Aceasta a trecut apoi în mâinile lui Roger de Salerno (de asemenea, văr primar cu Boemund I și cu Tancred), cu condiția de a renunța la ea în favoarea lui Bohemund, la momentul sosirii acestuia în
Bohemund al II-lea de Antiohia () [Corola-website/Science/328256_a_329585]
-
tarziu, cu toate acestea, orașul Semendria a fost restituit Șerbiei prin Pacea de la Seghedin, iar prinților Grgur și Ștefan li s-a permis să se întoarcă în țara lor de origine. Pe la începutul anului 1449, Branković l-a închis pe regentul maghiar Iancu de Hunedoara în temnițele cetății până când a fost răscumpărat de către conaționalii săi. În 1453 sultanul Mahomed al II-lea și Isak-bey Arbanazović au condus un atac asupra Semendriei ce făcea parte dintr-o campanie militară otomană împotriva Șerbiei
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
Trincanocte să îi confere pământurile fratelui său, Asclettin, însă ulterior Trincanocte l-a convins pe Drogo să îl arunce pe Richard în închisoare. El a rămas prizonier până când, la moartea lui Trincanocte, contele Herman, minor fiind, avea nevoie de un regent competent. Suzeranul Aversei și Apuliei, principele Guaimar al IV-lea de Salerno, a obținut eliberarea lui Richard, care a fost numit regent al lui Herman în 1048. Curând după aceea, Herman a dispărut din consemnări, iar Richard s-a autointitulat
Richard I de Capua () [Corola-website/Science/328119_a_329448]
-
închisoare. El a rămas prizonier până când, la moartea lui Trincanocte, contele Herman, minor fiind, avea nevoie de un regent competent. Suzeranul Aversei și Apuliei, principele Guaimar al IV-lea de Salerno, a obținut eliberarea lui Richard, care a fost numit regent al lui Herman în 1048. Curând după aceea, Herman a dispărut din consemnări, iar Richard s-a autointitulat conte de Aversa. În 1053, Richard a fost prezent la bătălia de la Civitate, unde s-a aflat la comanda aripii drepte împotriva
Richard I de Capua () [Corola-website/Science/328119_a_329448]
-
includea Siria, Palestina, Libanul și porțiuni din nordul Mesopotamiei, care fuseseră alocate unui stat independent arab prin Acordul Sykes-Picot. În fruntea noului stat a fost ales regele Faisal I. În același timp, prințul Zeid, fratele lui Faisal, a fost declarat regent al Mesopotamiei. a început sub auspicii nefavorabile independenței arabilor. Regatul Unit și Franța au recunoscut fără entuziasm independența Siriei și Mesopotamiei, dar au pretins în același timp acordarea mandatelor Ligii Națiunilor pentru administrarea acestor regiuni. Palestina era compusă în acel
Conferința de la San Remo () [Corola-website/Science/323454_a_324783]
-
ducele nu a renunțat la pretențiile sale în mod oficial la regatul de Hanovra, care a fost anexat la Prusia în 1866, după încheierea războiului austro-prusac (Hanovra s-a situat de partea Austriei).<br> Prințul Albrecht al Prusiei a devenit regent de Brunswick. După moartea prințului Albrecht în 1906, ducele a spus că el și fiul său cel mare, Prințul George, vor renunța la pretențiile lor asupra ducatului pentru a permite lui Ernst să intre în posesia ducatului; această opțiune a
Ernest Augustus, Duce de Brunswick () [Corola-website/Science/321797_a_323126]
-
vor renunța la pretențiile lor asupra ducatului pentru a permite lui Ernst să intre în posesia ducatului; această opțiune a fost respinsă de Bundesrat și regența a continuat, de data asta sub Ducele Johann Albert de Mecklenburg, care anterior fusese regent în Mecklenburg pentru nepotul său. Când fratele mai mare al lui Ernest, Prințul George, a murit într-un accident de automobil la 20 mai 1912, Wilhelm al II-lea al Germaniei a trimis un mesaj de condoleanțe Ducelui de Cumberland
Ernest Augustus, Duce de Brunswick () [Corola-website/Science/321797_a_323126]
-
își desfășurase forțele armate pe tot teritoriul României. În această situație, unii au considerat lovitura de stat drept „capitulare”, o „predare” „necondiționată” în fața sovieticilor și a aliaților lor. Regele Mihai a evitat soarta unui alt fost aliat german, prințul Kiril, regentul Bulgariei, executat de sovietici în 1945, și a fost ultimul monarh din spatele Cortinei de fier care să-și piardă tronul. Actul de la 23 August 1944 se estimează a fi scurtat Al Doilea Război Mondial cu șase luni, salvând sute de
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
la prima vedere, cel puțin prin comparație cu membrii Sinedrionului, ai cărui membri erau in general numiți pe viață sau primeau ereditar funcția de consilier. În principal, Sinedriul exercita funcțiile de conducere cu respectarea voinței Adunării populare, desemna regii sau regenții, asigura ocuparea celor mai importante funcții din admnistrația centrală și era cel care concepea declarațiile de război. De asemenea, Sinedriul se ocupa de toate procesele care nu implicau pedeapsa capitală. Consiliul regal discuta toate deciziile importante care urmau să fie
Macedonia Antică () [Corola-website/Science/306297_a_307626]
-
a extins granițele "Regatului Capadocia" până la Marea Neagră. Regatul Cappadociei a trăit în pace până la moartea lui Alexandru, când imperiul acestuia a fost împărțit, iar în Capadocia a ajuns conducător Eumenes. Pretențiile sale au fost făcute clar în 322 î.Hr. de către regentul Perdiccas, care l-a răstignit pe Ariarathes, dar în disensiunile care au dus la moartea lui Eumenes, fiul lui Ariarathes a recuperat moștenirea regatului Cappadociei, regat pe care l-a lăsat unei linii de succesori, care au purtat în cea
Cappadocia () [Corola-website/Science/303627_a_304956]
-
occidentali dar nu și cu Uniunea Sovietică. Aviația de vânătoare bulgară a apărat țintele din Balcani și din România vizate de bombardamentele aviației Aliate, dar nu s-a implicat în conflicte cu aparate rusești. Pe 25 martie 1941, Prințul Pavle, regentul Regatului Iugoslaviei, a semanat la Viena Pactul Tripartit. Pentru Hitler nu a fost o sarcină ușoară să convingă Iugoslavia să semneze această înțelegere. Iugoslavii nutreau sentimente antigermane puternice, în special în rândul populației sârbești. Pe 27 martie, regimul regentului Pavle
Pactul Tripartit () [Corola-website/Science/309739_a_311068]
-
Pavle, regentul Regatului Iugoslaviei, a semanat la Viena Pactul Tripartit. Pentru Hitler nu a fost o sarcină ușoară să convingă Iugoslavia să semneze această înțelegere. Iugoslavii nutreau sentimente antigermane puternice, în special în rândul populației sârbești. Pe 27 martie, regimul regentului Pavle a fost răsturnat de o lovitură de stat militară, care s-a bucurat de sprijinul britanicilor, puterea fiind preluată de regele care nu împlinise încă 18 ani, Petar al II-lea. Deși noul suveran avea sentimente antigermane, el se
Pactul Tripartit () [Corola-website/Science/309739_a_311068]
-
Alcsuth. Totuși Joseph August era atât de popular în rândul maghiarilor încât revoluționarii nu îndrăznesc să pună mâna pe el și familia lui. După căderea la 6 august a regimul bolșevic maghiar, arhiducele ia conducerea statului ungar, cu titlul de regent ("Reichsverweser"). Prințul l-a numit pe István Friedrich ca prim-ministru și l-a confirmat pe amiralului Miklós Horthy în calitate de șef al armatei. Reîntors la putere, arhiducele a urmărit să favorizeze restaurarea împăratului Carol I care a fost detronat în
Arhiducele Joseph August de Austria () [Corola-website/Science/324040_a_325369]
-
că întoarcerea împăratului ar destabiliza Europa Centrală, au refuzat să-l accepte pe Arhiducele Joseph August ca șef al statului ungar; Joseph August a fost forțat să abdice la 23 august 1919. La 1 martie 1920, amiralul Horthy este ales regent al Regatului Ungariei restaurate. După abdicarea sa, arhiducele Joseph Auguste s-a implicat activ în domeniul științei și dezvoltarea socială. El și-a publicat memoriile și a primit două doctorate onorific de la Universitatea din Budapesta: unul în filosofie și altul
Arhiducele Joseph August de Austria () [Corola-website/Science/324040_a_325369]
-
forțat să demisioneze și trăiește în exil în Izu sub supraveghere. Hiraga, supleantul shogunului din Kyoto, a făcut și el parte din complot și este ucis de trupele trimise din Kamakura. Fiul lui Hojo Tokimasa, Hojo Yoshitoki, devine Shikken și regent. 1206 - Konoe Ieznae devine regent imperial până în anul 1228. 1207 - Călugării budiști Honen și Shinran (Shonin) sunt exilați din Kyoto. 1210 - Juntoku devine împărat titular până în anul 1221. Go-Toba rămâne împărat în retragere. 1213 - Un complot ce dorea detronarea shogunului
Cronologia Perioadei Kamakura () [Corola-website/Science/303064_a_304393]