733 matches
-
al Olteniei (Xenopol, care în "Les Roumains au moyen-age: une énigme historique", Paris, E. Leroux, 1885, vede în Bezerenbam strămoșul Basarabilor). După Bogdan Petriceicu-Hasdeu etimologia numelui ar proveni din cuvântul dac "saraba", "căpetenie" (care persistă în limba română sub forma regionalismului "sarâmb") precedat de titlul de « Ban ». Această ipoteză este contestată în prezent. Trebuie menționat totuși că tema unei origini a dinastiei princiare a Basarabilor în casta nobililor daci tarabostas este una des vehiculată pe siturile care promovează tezele protocronismului. Potrivit
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
pe aceste meleaguri la începutul mileniului II. Numele familiei „Botaș” sau „Botășani” este pomenit în documente foarte vechi încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei, a doua de la antroponimul „Botos” , a treia de la regionalismul „botoș” însemnând „căpușă” ; alte variante ar fi cuvintele „botos” sau „botoșei” Orașul Botoșani este situat în nord-estul României, în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga văii Siretului, în vest, și cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
cf. alb. "avull", "bunget" - cf. alb. "bunk"). Totuși, orice discuții de pe acest subiect sunt doar ipotetice, ca dacica, tracica și ilirica sunt foarte biet atestate. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) și este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon și de argou; - neologisme; - termeni tehnici și științifici. 1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale și construcții sintactice care au dispărut din limba comună și sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieșite din
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiț, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunțare, ieșite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi și structuri sintactice învechite: 2. Regionalismele sunt cuvintele și formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb); • regionalisme fonetice - forme cu circulație restrânsă a unor cuvinte de uz general: bărbat (bărbat
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi și structuri sintactice învechite: 2. Regionalismele sunt cuvintele și formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb); • regionalisme fonetice - forme cu circulație restrânsă a unor cuvinte de uz general: bărbat (bărbat), dește (degete), gios (jos), frace (frate) etc; 3. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi, întrebuințate de anumite persoane cu intenția de a impresiona
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
The earliest contacts between Slavs and Roumanians˝, în The Slavonic and East European Review, XVIII, 1939, 142-154; Precizări importante la: Gheorghe Constantinescu-Dobridor, "Dictionar de termeni lingvistici", Ed. Teora, București, 2006 ; Gheorghe Bulgăr și Gheorghe Constantinescu Dobridor, Dicționar de arhaisme și regionalisme, vol. I, Ed. Saeculum, București, 2005. Sitech, Craiova, 2004. Ion C. Vlăduț, "Dobridor: Istorie și continuitate", Ed. Alma, Craiova, 2004; Gheorghe Bulgăr și Gheorghe Constantinescu Dobridor, "Dictionar de arhaisme și regionalisme", vol. I, Ed. Saeculum, 2005; Ion Negreț-Dobridor, "Catastrofa pedagogică
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Bulgăr și Gheorghe Constantinescu Dobridor, Dicționar de arhaisme și regionalisme, vol. I, Ed. Saeculum, București, 2005. Sitech, Craiova, 2004. Ion C. Vlăduț, "Dobridor: Istorie și continuitate", Ed. Alma, Craiova, 2004; Gheorghe Bulgăr și Gheorghe Constantinescu Dobridor, "Dictionar de arhaisme și regionalisme", vol. I, Ed. Saeculum, 2005; Ion Negreț-Dobridor, "Catastrofa pedagogică", Ed. Afeliu, București, 1995. "Monografia satului Castranova", Ed. Sitech, Craiova, 2007; Gh. Popilian, Ceramica romană din Oltenia, Craiova, 1976; D. Tudor, "Oltenia romană", București, 1978 ș.a. citată, 33-130. Dunăre, pe care
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
prin scrieri de lingvistică deosebit de apreciate de elevi și studenți și care au cunoscut mai multe ediții: Îndreptar ortografic, ortoepic, morfologic și de punctuație al limbii romane, "Dicționar de termeni lingvistici", Gramatica esențială a limbii române, "Dicționar de arhaisme și regionalisme, vol. I-II" (împreună cu Gh. Bulgăr), "Mic dicționar de terminologie lingvistică" ș.a. 1952. După studii de filosofie și pedagogie la Universitatea din București a devenit doctor în științe ale educației (1980). A fost inspector școlar la Inspectoratul Școlar al Municipiului
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
un grai foarte pestriț, cu multe arhaisme. În prezent au mai rămas în vocabular numai foarte puține cuvinte arhaice care mai sunt folosite tot la vârstnici actuali. Localnicii din Livadia până la jumătatea secolului XX foloseau cuvinte cu caracter strict local, regionalisme, folosite bineînțeles și de cei din satele învecinate. Se cunoaște că majoritatea locuitorilor din Transilvania foloseau un vocabular foarte amestecat, care avea pe lângă cuvintele majoritare românești, folosite în toate regiunile locuite de români, și foarte multe cuvinte străine împrumutate de la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Avocatului i-am dat rațe! era dispus să facă glume și plecă făcând din mână ca tot omul rămas păgubaș.“ Sunt în total 62 de schițe umoristice scrise într-un stil aparte, un stil caracteristic domnului Livius Lăpădat, presărat cu regionalisme și expresii caracteristice graiului sărcian. Povestirile se citesc ușor și cu plăcere, te transpun, pentru moment, într-o lume aparte crată de autor dar, care aseamănă și cu viața reală. Școala din Sărcia a fost școală confesional și a aparținut
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
de peste 183 de ani, tradiții, obiceiuri și port popular din Marin recunoscut pentru frumusețea sa. Cartea mai include 11 genealogii și 26 de biografii ale oamenilor care au făcut și fac cinste Marinului. De asemenea, sunt prezentate și explicate 512 regionalisme specifice Marinului, folosite tot mai puțin, iar altele aproape deloc . Ilie BORZ (1912-1954), preot martir al Bisericii Greco-Catolice Virgil FLONDA (1948-2006), fost actor, director artistic al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, membru UNITER
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
suporterii săi formând la scurt timp după aceea "Nosamo", care a fost primul fan club al unui politician din Coreea de Sud. Suporterii săi sperau ca el să poată schimba sistemul politic în așa fel încât să nu mai fie caracterizat de regionalismul care exista în viața politică sud-coreeană în acea perioadă. În 2000, Roh este numit Ministru pentru probleme maritime și pescărit în administrația Președintelui Kim Dae-jung. Aceasta va fi singura experiență politică guvernamentală pe care o va avea înainte de a fi
Roh Moo-Hyun () [Corola-website/Science/297140_a_298469]
-
ani Heimann s-a căsătorit cu Amalia Mayerhoffer din Iași și s-a stabilit la Iași. Un an mai târziu a dobândit cetățenia română. Studiile intense de limbă română și prietenia cu Eminescu, care l-a îndrumat în studierea folclorului, regionalismelor, lexicografiei, literaturii și istoriei române (Tiktin: discursul cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani - "Festrede zum 80...") i-au dat posibilitatea să publice în 1883 "Gramatica română" (reeditată în 1945 de editura Tempo). În 1884, după ce și-a luat
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
este un prenume feminin des întâlnit în România. Diminutivele sale sînt: Marioara, Măricica (sau regionalismele: Marioara, Măricica). În alte culturi poate fi și un nume de botez bărbătesc. Provine din ebraicul Miriam, sau aramaicul m. Semnificația numelui nu a fost stabilită cu certitudine, dar la origine poate fi un nume egiptean, probabil „mry” (îndrăgită) sau
Maria () [Corola-website/Science/306225_a_307554]
-
franceză trebuie înțelese prin raportare la dezbaterile anilor 1930. În contextul creșterii fascismelor în Italia și Germania, o extindere colonială a Franței părea o soluție de echilibru. De aici atracția lui Alexandru Vianu pentru literatura colonială și de călătorii, pentru regionalismul moderat al Franței, pentru spațiul binecuvântat al Mediteranei. Astfel, doar tradiția autentică este chezășia unei societăți democratice. Nici proiectele unei națiuni europene unice nu se pot întemeia pe o negare a trecutului, cum era de părere Julien Benda, ci pe
Alexandru Vianu () [Corola-website/Science/313718_a_315047]
-
limbii române. O caracteristică esențială a limbii dacoromâne este lipsa dialectelor. Pretutindeni la nord de Dunăre, graiurile din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova (atât regiunea din România, cât și Republica Moldova), Oltenia, Muntenia și Dobrogea sunt aproape identice, existând și relativ puține regionalisme. Un filolog de reputația lui Alexandru Philippide insistă chiar asupra unicității limbii dacoromâne ca limbă fără dialecte, vorbind doar de "subdialecte". Este interesant de menționat aici că alte limbi europene foarte vechi, deci conservatoare, la fel de stabile și „mereu vii“ ca
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
cumane în locurile în care aceste nume "Coman" au frecvență ridicată Totuși, alți autori inclină să creadă că numele unor localități precum Comănești, Comana, etc. derivă de la cumani Cuvântul „coman” (atestat în Moldova) înseamnă drac /diavol și, deși Dicționarul de regionalisme îl conectează la cumani, ipoteza este puțin probabilă din punct de vedere lingvistic. Este posibil să fie vorba de un derivat cu sufix „- man”, de tipul *drăcoman, cf. gogoman, pronunțat pe jumătate din scrupule de tip tabu. Despre limba lor
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
își schimbă locul. Aceeași explicație o dau și: Dicționarul etimologic al limbii maghiare, Budapesta 1967; Dicționarul istoric al lexicului maghiar din Transilvania, București 1978; Dicționarul explicativ al limbii maghiare, editat de Academia maghiară la Budapesta în 1972; Noul dicționar de regionalisme, editat de Academia maghiară la Budapesta în 1979. Graiul ceangăiesc din Moldova se încadrează în categoria bilingvismului dialectal. În 1880 ziarul românesc Amicul Familiei care apărea la Gherla, deci în Austro-Ungaria de atunci, scria astfel despre ceangăii din Moldova: Limba
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
obicei în locul unui "ș" (s) unguresc. Dialectul vechi ceangău este cel mai greu de înțeles și pentru maghiarii vorbitori de limbă română (de exemplu pentru transilvăneni), deoarece, pe lângă preluările și neologismele românești, conține un număr relativ mare de arhaisme și regionalisme specifice, inexistente (sau ne-mai-existente) în limba maghiară. Cel mai apropiat dialect de vechiul dialect ceangău este varianta câmpeană al graiului transilvănean (mezőségi). Grupul mai mare și mai puternic al ceangăilor este cel de Sud. Majoritatea localităților ceangăilor de Sud se
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
școli primare, astfel că la începutul secolului al XVI-lea exista câte o școală primară în aproape fiecare comună săsească. În 1541 s-a înființat primul gimnaziu săsesc, iar în anul 1722 s-a introdus învățământul obligatoriu pentru națiunea săsească. Regionalismele limbii săsești (germană: "siebenbürgisch-sächsiche Mundart") au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană. Invazia mongolă din 1241 - 1242 a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
este cea a Codrului.” A fost o încântare să citesc un asemenea studiu exhaustiv legat de această temă, o exegeză născută din iubire, făcută cu dăruire și interes, scrisă într-o limbă românească frumoasă, armonioasă, deloc impovărată de neologisme și regionalisme. Nu putea să sondeze adâncurile acestei problematici, ale sufletului românesc confruntat cu atâtea necunoscute întâlnite de la naștere până la moarte, decât un om pasionat, care s-a născut, a crescut, s-a format în acest univers spiritual, lumea satului cu eresurile
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
căreia stă graiul „abstand” muntenesc. Prin urmare, graiul moldovenesc intră în câmpul de studii lingvistice și filologice, iar „limba moldovenească” în câmpul de studii politice și istorice. Nu există diferențe dialectale de la un mal la altul al Prutului, dar există regionalisme dispărute la vest de Prut și păstrate în est sau invers, și o diferență între elementele de vocabular modern și între calcuri, care pe malul drept, românesc, sunt mai mult de origine apuseană provenind din limbile franceză, germană sau engleză
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
figuranți s-au numărat și profesorul Nicolae Blidaru, viitorul director al Casei de Cultură a Municipiului, și jurnalistul Nicolae Stanoiev. Actorilor li s-a reproșat că au folosit rar graiul bănățean, dar Draga Olteanu-Matei a argumentat că a renunțat la regionalisme pentru că expresiile trebuiau să fie înțelese de spectatorii din întreaga țară. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.) a vizionat varianta intermediară a filmului la 25 septembrie 1975, solicitând efectuarea unor modificări de montaj. Noua versiune a fost vizionată la
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
Mărunțiș, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Schiau, Ulmi, (reședința), Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Mieilor, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman și Valea Urloii. La recensământul din 2011 avea o populație de de locuitori. Potrivit "Dicționarului terminologic și de regionalisme" (DTSR) din 1872, numele cel mai vechi atestat a fost al unei cetăți "Stenota". Din cetate au rămas ruine. Autorii DGJPh, ediția 1897 (p. 601) au încercat să explice etimologic toponimul Urlați prin aceea denumirea "urlătoare" dată târgului, spre care
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
limbii neerlandeze, vorbit în partea vestică a Țărilor de Jos. Dialectul olandez și cel brabantin sunt cele mai vorbite din monarhia constituțională a Țărilor de Jos. Termenii de „flamandă” și „olandeza” sunt utilizați de lingviști pentru a desemna dialectele sau regionalismele. În Evul Mediu, limba era cunoscută sub numele "Dietsc" sau "Duutsc", echivalentul istoric al germanei ("Deutsch"), care însemna simplu „limba poporului”, în contrast cu latina, care era limba religiei și a învățăturii. Forma "Duutsc" a fost împrumutată în limba engleză sub corespondentul
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]