735 matches
-
care stimulează și agravează conflictele religioase: a) Polaritatea sistemului politic (cristalizarea și funcționarea unei puteri centrale omnipotente și exclusiviste). b) Instituții politico-administrative slabe, ineficiente, corupte, nefuncționale c) Gradul slab de materializare a coerenței social-economice (decalaje sociale periculoase, grefate pe tribalism, regionalism, antagonisme etno-culturale și religioase). Diferențe de status. d) Slăbiciunile regimului democratic, ale societății civile și anemica dezvoltare a spiritului public. e) Un grad ridicat de inamiciție între grupările etno-religioase, între frontierele unui stat, între state sau între provincii din state
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
Vodă de Neagu Djuvara,Neamul lui Băsărabă și “lupta de claă”!-aspecte psihologice și aspecte logice. Nicolae N.Tomoniu este cercetător al istoriografiei locale,jurnalist,un mare promotor, remarcat de specialișii din domeniu, care ,prin lucrările sale ,promovează și reconsideră regionalismul creator.În acest sens concepând studii despre Nicodim de la Tismana,dar și despre exegeza acestui reprezentant al isihasmului de Renaștere românească, cum îl recomandă pe ultima copertă Artur Silvestri. Înainte de a intra în subiectul acestui interesan volum doresc să subliniez
PRIN ADEVĂR ÎNVINGEM O PĂRERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351437_a_352766]
-
Au o frumusețe aparte. Cuvântul care este păstrat, creat acolo de țăranul român, care are frumusețea farmecului, de multe ori trebuie să cauți în dicționar ca să înțelegi ce vrea să spună versul pentru că se pierde sensul, sunt folosite foarte multe regionalisme. Cele din Ardeal sau din Bihor au unele cuvinte, cele de Maramureș au alte cuvinte și toate contribuie să creeze acest frumos și inedit pe care îl poartă colindul. AGERPRES: Unde sunt mai apreciate colindele, în țară sau peste hotare
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
la viața înconjurătoare, la istoria neamului, la legendele populare și la obiceiurile strămoșești; înzestrată cu o putere aproape paranormală de percepere și vizualizare a vibrațiilor pământului și oamenilor, Ioana Stuparu ne surprinde cu viziunile sale artistice și limbajul colorat cu regionalisme, utilizat deseori, desprinse dintr-o lume a satului românesc, pe care majoritatea dintre noi, orășenii, nu am întâlnit-o decât în literatura marilor clasici. Conștientă de acest lucru, Ioana Stuparu încearcă și reușește cu succes să conserve, între coperțile cărților
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
entuziaști (și pricepuți, credem! : Emil Istocescu, Teodor Barbu și Costel Șerban) a dus treaba la bun sfârșit, restructurând vechiul material, și adăugând capitole noi : -încadrarea geografică; -etnografia și folclorul; -estimarea psiho-socială; -arkitectura; -date despre unele personalitati ale locului; -undicționar fr regionalisme; -note, comentarii și datini specifice. Munca de tehnoredactare a revenit lui Costel Șerban, tot el făcând și o consistentă prefață și legătura cu editura Ex Ponto din Constanța. Cartea a fost tipărită în 500 de exemplare, format A4 și a
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
la viața înconjurătoare, la istoria neamului, la legendele populare și la obiceiurile strămoșești; înzestrată cu o putere aproape paranormală de percepere și vizualizare a vibrațiilor pământului și oamenilor, Ioana Stuparu ne surprinde cu viziunile sale artistice și limbajul colorat cu regionalisme, utilizat deseori, desprinse dintr-o lume a satului românesc, pe care majoritatea dintre noi, orășenii, nu am întâlnit-o decât în literatura marilor clasici. Conștientă de acest lucru, Ioana Stuparu încearcă și reușește cu succes să conserve, între coperțile cărților
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent” încă de la debutul fericit în „Observatorul” (revistă și cenaclu din Toronto cărora le va purta o recunoștință veșnică, deoarece acestea au rămas „oglinda vieții și preocupării românilor aflați pe meleagurile canadiene
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
boierești, despre raporturile dintre domni și boieri, despre raporturile lor cu celelalte categorii sociale, despre gradul de instrucție și interesul pentru cultură. Limba lucrării este cea literară, dar poartă și patina timpurilor trecute, căci ea e colorată de arhaismele și regionalismele specifice veacurilor trecute și graiului oltenesc. Un glosar la sfârșitul cărții aduce explicațiile necesare cititorilor contemporani. Pârâienii Valahiei este o lucrare amplă, documentată, care dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile legate de momentele importante din viață sunt descrise cu lux de amănunte și sunt învestmântate într-un vocabular neaoș oltenesc, îmbogățind astfel cunoștințele cititorului și plasându-l parcă în mijlocul evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu, unica fiică a unui negustor bogat, este o adevărată pagină etnografică. Cununia religioasă
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
la școala din Ardeal se deosebește de Hochdeutschul nemților din Reich, așa și româna vorbită în Ardeal are un mod de a compune propozițile oarecum diferit de cel al Românei din Regat (cuvânt echivalent germanului Reich). Nu mă refer la regionalisme sau accente, ci la hardware-ul limbii, la ordinea în care punem subiectul, predicatul și restul, o ordine deloc aleatoare, care spune multe despre modul nostru de a gândi. Noi, ardelenii, avem obiceiul să cântărim și vorba și fapta, cumpănind
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
-mi dau seama de unde s-a plecat cu ideea aceasta, răspunse doamna doctor Elena Matei. Era și bunica mea după tată olteancă, dar nu vorbea repede. În schimb, pronunța cuvintele clar, apăsat, subliniindu-le sensul, mai ales acelora care erau regionalisme de ale lor. Ce a dorit de ați vorbit atât de mult, dacă-mi permiți? - Cum să nu-ți permit, draga mea? Au un pacient la terapie intensivă, este pe cale de vindecare și, pentru că este nevăzător, doresc să-l investigăm
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
făcut un bine, deschizându-mi ochii asupra ta. - Și? Cum ai primit vestea? - Cu zâmbetul pe buze, cum să-l primesc? Nu mi se părea o "știre" credibilă. - De ce mă rog? răspunse ea curioasă. - Cum să te îndrăgostești așa, tam-nisam[ Regionalism cu rădăcini slave, având sensul de: dintr-o dată, subit, instantaneu. N.A.] de cineva? Că îți place de o persoană este cu totul altă problemă, dar să te îndrăgostești la o vârstă destul de matură, mi se părea o glumă sarcastică între
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
un concediu de câteva zile. Când se întâlnesc întâmplător la berărie, în ciuda acuzațiilor aduse de acesta, i se adresează cu formula domnule șef și încearcă să aibă un limbaj elevat, folosind franțuzismul la modă parol, care, din nefericire, apare alături de regionalisme: „Am fost bolnav, domnule șef”, „Parol, domnule șef: mâne viu negreșit.” Când află că există riscul de a fi destituit, i se adresează șefului său cu formula domnule Georgescu care, probabil, după părerea lui exprima un grad mai mare de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
prin contrastul dintre esență și aparență, prin limbajul folosit în care alături de neologisme la modă dintre care unele sunt greșit întrebuințate: ambiț, poblic, favuride, bagabont, musiu, dicorație, dipotat, a dezvorța, a maltrata cu o vorbă bună, giuben, reglement etc. apar regionalisme: arz, văz, spui, poci, termeni populari: aia, alea, celălalt, interjecții specifice vorbirii orale: „Tii!”, „Ei! Haide!”, „Ei! iaca ... ”, imprecații: „Fir-ai al dracului”, expresii populare: „ de auzea câinii în Giurgiu”, „alege-s-ar praful”, pleonasme: „să vorbim o vorbă”, „l-
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
greu de interpretat, deoarece nu posedăm sursele bibliografice corespunzătoare, numele lui Marius Chicoș Rostogan pare a sugera originea maghiară a personajului sau evoluția sa într-un mediu maghiar, dar și amestecul de cuvinte de origine diferită din vorbirea sa: latino-romanice, regionalisme și maghiarisme, plăcerea de a vorbi mult: Marius este un antroponim împrumutat din onomastica apuseană, Chicoș un cuvânt de origine maghiară, iar cuvântul Rostogan ar putea avea drept rădăcină latinescul rostrum „gură”. Principalii selectori ai vorbirii lor sunt: condiția socială
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
în sens moralizator, personajele înrobite de păcate și vicii, spre a le trezi și îndrepta. Ori măcar de a atrage atenția. Nota fină de umor vine de asemenea, în ajutor. Autorul folosește și un limbaj specific poveștii, înțesat cu arhaisme, regionalisme, vorbe din popor, în nici un caz limbajul elevat de la catedră. Onomastica personajelor este foarte sugestivă. Eu nu știu dacă, prin ironia și sarcasmul folosite de autor, se vor îndrepta lucrurile grave din această țară. E dificil și sunt atâtea nedreptăți
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
moldovenesc. Le plăcea la nebunie să folosească expresii moldovenești, oltenești. Ascultăm fascinat poveștile lor de la Tecuci, Costești, Niculitel sau din Oltenia, povești despre boieri, despre pământ, despre moșii și alte asemenea”. Băiatului venit din București i se păreau chiar caraghioase regionalismele. Odată, Mircea și Christinel Eliade vorbeau despre o fotografie a Maestrului, în care apărea și Adriana Berger. “Nu vreau să păstrăm fotografia asta - pe care a și rupt-o imediat - deoarece față stă cam «răscrăcărata»” - ar fi zis Eliade. “Cum
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
noi pentru mine. Toate acestea contraziceau total modul în care eu fusesem instruit în țară. Nu știam foarte multe despre boieri, nu știam prea multe despre limba română vorbită cu înțelepciunea țăranului român, simpla, sensibilă, de multe ori caraghioasa datorită regionalismelor, foarte multe necunoscute mie. În casa la ei am realizat cât de bogată este limba română, cât de variată, unica. Mă identificăm cu o identitate nouă. Învățăm să mă exprim că un roman și să mă comport că un roman
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
de la țăran la țăran. Oricum, fiecare urmărea amănuntul specific care să-l scoată în evidență ca personaj și nu admiteau ficțiunea în narațiune. Despre rolul imaginației în literatură nici nu putea fi vorba. Autorul păstrează unele cuvinte cu iz de regionalism, care circulă și astăzi în zonă: tălică, izmeneală, pocinog, trepți, scorneală, chestii, socoteli, ș.a. Saga familiei Călărașu ar putea fi asemănătoare cu a altor familii din lumea rurală a începutului de veac XX, cu gospodării întocmite după toate regulile țărănești
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
dovedit această identitate prin realizări memorabile. Din punct de vedere etnic, tătarii din România sunt originari din Crimeea, ei vorbind un grai al limbii tătare crimeene. În România, în sânul comunității tătare nu există diferențe de grai, ci doar de regionalisme. Tradițiile strămoșești ale tătarilor din România se încadrează în două categorii: laice (obiceiuri legate de evenimente din viață, fenomene naturale, sportul național - Kureș) și religioase (momente din viață, Sărbătoarea Postului - Ramazan Bayram, Sărbătoarea Sacrificiului - Kurban Bayram).'' Am utilizat deasemenea informatii
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
I., 1972 4. Observații - Specii de nevertebrate Rosalia alpina A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS 1087* 2 Denumirea științifică Rosalia alpina -Linnaeus 1758- 3 Denumirea populară Română: croitorul mare al fagului. Alte denumiri populare - regionalisme: croitorul fagului, croitorul alpin. Engleză: The Rosalia longicorn; Germană: Alpenbock; Maghiară: havasi cincer 4 Statutul de conservare în România VU/ Vulnerabilă / Vulnerable -Tatole et al., 2009- 5 Descrierea speciei L=15-38 mm. Corpul prezintă o pubescență de fond deasă, culcată, fină
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
mocani munteni împreună cu cei din Ardeal și Maramureș au populat cîmpiile deluroase ale Bugo-Nistriei. Asemănările dintre arhitectura tradițională din satele de peste Nistru și cele maramureșene este pur și simplu izbitoare, la fel ca și folosirea în vorbirea curentă a unor regionalisme și o pronunție absolute endemică. [vi] În Țările Românești ei erau cunoscuți sub denumirea de lotri, de la latinescul „latrones” (hoți, tîlhari). [vii] Armatele turcești erau conduse personal de către sultan numai în cazuri extraordinare. De obicei, conducerea era încredințată Marelui Vezir
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
plenar și astfel va picta pe cei 30 de fii ai Unirii celei Mari, care au contribuit la realizarea “României dodoloațe”, în cunoscuta expresie blagiană. Un deliciu al cărții de debut a lui Cristian Medeleanu este, sub raport lingvistic, folosirea regionalismelor lumii în care autorul s-a născut și spre care se reîntoarce din depărtate zări de pământ canadian cu aceeași nestrămutată iubire. Dar mulțumirea acelei inedite înfăptuiri era mai ales una de ordin didactic: ”Gheorghe era mândru de colibele lui
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
normative, arătându-se că expresiile indicate de autorii sesizării cuprind termeni consacrați în limbajul juridic, utilizați în înțelesul curent din limba română, fără abrevieri ori semnificații particulare; totodată, se arată că în cuprinsul acestora nu sunt utilizate noțiuni noi, neologisme, regionalisme ori cuvinte cu sens echivoc. ... 29. Se observă, astfel, că sintagma „idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe“, din cuprinsul art. I pct. 3 din legea contestată [cu referire la art. 2 lit. b^1) din Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
misterul perpetuu și fascinant. De fapt, însăși Poezia este un mister, deoarece cuvintele - ca elemente de comunicare - au rosturi metaforice, Poezia fiind și un act de luare în stăpânire a limbii, prin valorificarea diferitelor straturi lexicale în asocieri surprinzătoare: arhaisme, regionalisme, termeni religioși, neologisme, dar și termeni pe care singur îi construiește: „Arderea Babilonului cel Mare. Au mai rămas consoane-n cornul serii, vocalele mă cheamă-n așternut ... ”, „Să ieși din ea, Poporul meu, pe lacrimi de tămâie zimbrul moare ... ”, „Litanii
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]