214 matches
-
Europe. Des acteurs en développement?. Bruxelles: Éditions de l'Université de Bruxelles. De Waele, Jean-Michel (ed.). 2004. Les clivages politiques en Europe centrale et orientale. Bruxelles: Éditions de l'Université de Bruxelles. De Winter, Lieven și Huri Türsan (eds.). 1998. Regionalist Parties in Western Europe. London: Routledge. De Winter, Lieven, Margarita Gómez-Reino și Peter Lynch (eds.). 2006. Autonomist Parties in Europe: Identity Politics and the Revival of the Territorial Cleavage. Barcelona: Institut de Ciències Polítiques i Socials. Diamond, Larry și Richard
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
etnic sau nu, așa cum vom vedea în cele ce urmează, și pot beneficia la rândul lor de voturi etnice sau non-etnice. Datorită acestor caracteristici puternic determinate geografic, partidele în cauză pot fi considerate partide regionale. Ele nu sunt însă partide regionaliste, scopul lor declarat nefiind obținerea autonomiei unor regiuni determinate etno-cultural, ci doar partide cu puternică localizare teritorială. Funcționarea lor la niveluri sub-naționale este însă legată de calitatea democrației locale. Departe de a fi o amenințare la adresa partidelor mari, consolidate și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
deși abordează probleme sensibile la nivel național, precum imigrația, șomajul, precaritatea socială și cheltuielile publice (de unde și eticheta de partide populiste și extremiste); se bazează pe resurse locale și promovează un spirit local (uneori localist) marcat (de unde eticheta de partide regionaliste). British National Party (BNP) și Vlaams Blok (VB), precum și succesorul acestuia din urmă (Vlaams Belang), dar și partide olandeze care concurează cu succes la nivel local, sunt considerate în Europa occidentală drept partide mici, populiste (Mudde și van Holsteyn 1994
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de organizații voluntare și sociale, o rată mare a imigrației și venituri peste medie (Coffé et al. 2007; Oesch 2008). Contextele favorabile pot fi însă consistente pe o perioadă suficient de mare sau chiar permanente, precum cele care favorizează partidele regionaliste europene (De Winter și Türsan, 1998). Succesul partidelor regionale poate afecta, în fapt, gradul de"naționalizare a sistemelor de partide" occidentale (De Winter 1995). Această naționalizare poate fi înțeleasă ca măsura în care partidele concurează la intensitate constantă în diferite
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acestea, ambele partide pot fi caracterizate ca regionale, structura competiției partizane fiind diferită atunci când comparăm unitățile teritoriale regionale (colegii și circumscripții) și unitate națională. În cazul românesc, limitarea gradul de naționalizare a sistemului de partide nu este opera unor partide regionaliste, ci a unor partide regionale. Distincția este importantă, pentru că partidele regionale românești nu sunt și regionaliste. Altfel spus, ele sunt regionale doar ca specific electoral, fără ca baza lor ideologică să fie pretenția declarată legată de obținerea autonomiei vreunui teritoriu definit
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
teritoriale regionale (colegii și circumscripții) și unitate națională. În cazul românesc, limitarea gradul de naționalizare a sistemului de partide nu este opera unor partide regionaliste, ci a unor partide regionale. Distincția este importantă, pentru că partidele regionale românești nu sunt și regionaliste. Altfel spus, ele sunt regionale doar ca specific electoral, fără ca baza lor ideologică să fie pretenția declarată legată de obținerea autonomiei vreunui teritoriu definit (etno)cultural, precum este cazul partidelor regionaliste occidentale. În ciuda discuțiilor inflamate legate de autonomia Transilvaniei și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este importantă, pentru că partidele regionale românești nu sunt și regionaliste. Altfel spus, ele sunt regionale doar ca specific electoral, fără ca baza lor ideologică să fie pretenția declarată legată de obținerea autonomiei vreunui teritoriu definit (etno)cultural, precum este cazul partidelor regionaliste occidentale. În ciuda discuțiilor inflamate legate de autonomia Transilvaniei și de (posibila) apariție a unui partid regionalist transetnic (Gheorghiță și Dragoman 2010), sistemul de partide românesc (nici parlamentar, nici electoral) nu conține un astfel de partid. Altfel spus, nu există o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ca specific electoral, fără ca baza lor ideologică să fie pretenția declarată legată de obținerea autonomiei vreunui teritoriu definit (etno)cultural, precum este cazul partidelor regionaliste occidentale. În ciuda discuțiilor inflamate legate de autonomia Transilvaniei și de (posibila) apariție a unui partid regionalist transetnic (Gheorghiță și Dragoman 2010), sistemul de partide românesc (nici parlamentar, nici electoral) nu conține un astfel de partid. Altfel spus, nu există o echivalență între etichetele "regional" și "regionalist" pe care le folosim, și asta nici măcar în cazul UDMR
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de autonomia Transilvaniei și de (posibila) apariție a unui partid regionalist transetnic (Gheorghiță și Dragoman 2010), sistemul de partide românesc (nici parlamentar, nici electoral) nu conține un astfel de partid. Altfel spus, nu există o echivalență între etichetele "regional" și "regionalist" pe care le folosim, și asta nici măcar în cazul UDMR, un partid pe deplin regional, dar incomplet regionalist. Interesul manifestat de UDMR în împărțirea puterii la nivel național (parlamentar și guvernamental) și disponibilitatea la compromis îi atenuează sensibil caracterul regionalist
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partide românesc (nici parlamentar, nici electoral) nu conține un astfel de partid. Altfel spus, nu există o echivalență între etichetele "regional" și "regionalist" pe care le folosim, și asta nici măcar în cazul UDMR, un partid pe deplin regional, dar incomplet regionalist. Interesul manifestat de UDMR în împărțirea puterii la nivel național (parlamentar și guvernamental) și disponibilitatea la compromis îi atenuează sensibil caracterul regionalist, în ciuda declarațiilor publice privind scopurile regionaliste urmărite. Partide regionale mici: Forumul Democrat al Germanilor din România Analiza performanțelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
regionalist" pe care le folosim, și asta nici măcar în cazul UDMR, un partid pe deplin regional, dar incomplet regionalist. Interesul manifestat de UDMR în împărțirea puterii la nivel național (parlamentar și guvernamental) și disponibilitatea la compromis îi atenuează sensibil caracterul regionalist, în ciuda declarațiilor publice privind scopurile regionaliste urmărite. Partide regionale mici: Forumul Democrat al Germanilor din România Analiza performanțelor electorale ale FDGR nu poate fi separată de efectele politice ale acestor performanțe asupra sistemului de partide la nivel sub-național și asupra
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
asta nici măcar în cazul UDMR, un partid pe deplin regional, dar incomplet regionalist. Interesul manifestat de UDMR în împărțirea puterii la nivel național (parlamentar și guvernamental) și disponibilitatea la compromis îi atenuează sensibil caracterul regionalist, în ciuda declarațiilor publice privind scopurile regionaliste urmărite. Partide regionale mici: Forumul Democrat al Germanilor din România Analiza performanțelor electorale ale FDGR nu poate fi separată de efectele politice ale acestor performanțe asupra sistemului de partide la nivel sub-național și asupra politicii naționale, în general. Partidele regionale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1 2,43 10 0,15 79 0,19 9 0,64 ApT 21 0,32 198 0,49 10 0,71 Sursă: Zamfira (2010). Comparația de mai sus este relevantă pentru diferența de putere electorală a partidelor regionale (respectiv regionaliste, în cazul PCM). Cel din urmă, un partid mic față de UDMR, are mai mulți consilieri locali și tot atâți consilieri județeni față de FDGR și ApT luate împreună. Comparativ, UDMR este un partid mare. Nu doar că este un partid parlamentar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din România, care este partid parlamentar din 1990 și considerat, astfel, un partid mare. În capitolul de față UDMR este, alături de Partidul Civic Maghiar, Forumul Democrat al Germanilor din România și Alianța pentru Timiș, prezentat ca partid regional și nu regionalist. Altfel spus, specificitatea acestor partide nu ține de revendicările autonomiei unor teritorii definite etno-cultural, ci de diferențele semnificative în distribuția mandatelor obținute în alegeri. În timp ce partidele parlamentare mari au o reprezentare relativ uniformă atunci când luăm în calcul nivelul regional (județean
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Studies 26(1): 142-155. Copus, Colin, Alistair Clark, Herwig Reynaert și Kristof Steyvers. 2009. "Minor Parties and Independent Politics beyond Mainstream: Fluctuating Fortunes but a Permanent Presence." Parliamentary Affairs 62(1): 4-18. De Winter, Lieven și Huri Türsan, eds. 1998. Regionalist Parties in Western Europe. London: Routledge. Dragoman, Dragoș. 2005a. "La recomposition du champ politique régional en Roumanie. Le succès du Forum Allemand à Sibiu/Hermannstadt." Studia Politica. Romanian Political Science Review V(1): 181-201. Dragoman, Dragoș. 2005b. "Modernizare și autonomie
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din legislativul de la Bruxelles și Strasbourg, ceea ce îl face cea de-a patra forță politică a Parlamentului European. Creat în mod oficial în 1999, acesta reunește deputați ce provin din două familii politice distincte ecologiștii pe de o parte și regionaliștii pe de alta și definește un program de lucru comun în strânsă legătură cu cel al Parlamentului European pentru membrii săi. Grupul apără respectul drepturilor fundamentale ale omului, respectul față de mediu, promovează o dezvoltare durabilă și o descentralizare a practicilor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
piață-natură50. De aici, evident, reiese o problemă de poziționare și găsire de aliați, în special în cadrul PE. Dacă la început soluția au fost radicalii, astăzi, așa cum am specificat deja în capitolul despre grupurile din PE, verzii constituie un grup cu regionaliștii. O altă problemă a Verzilor este tensiunea din interiorul partidului între partizanii unei integrări mai profunde și cei care sunt mai degrabă sceptici cu privire la acest lucru. Toate aceste chestiuni explică gradul limitat de instituționalizare a PVE-ului: au fost scrise
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
stabilite de celelalte două instituții 52. 4.2.5. Alianța Liberă Europeană La fel ca și Partidul Verde European, ALE-ul a asumat statutul de partid politic european în 2004 imediat după introducerea principiului finanțării partidelor politice europene. Sigur, partidele regionaliste europene ce formează astăzi ALE-ul au colaborat și înainte de această dată. La nivel european, prima instituționalizare a acestei practici a avut loc în anii 1980, atunci când o structură foarte slab dezvoltată, având numai un secretariat, a fost creată pentru
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
la putere în statele membre înregistrează pierderi electorale cu ocazia alegerilor pentru PE; a treia ipoteză sugerează că partidele mici înregistrează rezultate mai bune la alegerile europene decât la cele naționale. În această categorie intră partidele nou create, radicale, populiste, regionaliste, eurosceptice 18. Rezultatele din 1979 au confirmat nu numai rata scăzută de participare, ci și faptul că partidele aflate la jumătatea mandatului la nivel național pierd suportul electoral la scrutinul european. Se observă de asemenea că în opt din cele
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
157 27,7% 233 37,2% Liberali 40 9,8% 31 7,1% 49 9,5% 43 7,6% 51 8,1% Stânga radicală 44 10,7% 43 9,9% 14 2,7% 28 4,9% 42 6,7% Partide regionaliste 11 2,7% 19 4,4% 13 2,5% 19 3,4% Verzi 30 5,8% 23 4,1% 48 7,7% Extrema dreaptă 16 3,7% 17 3,3% Neînscriși 9 2,2% 6 1,4% 12 2,3
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
30 Total 785 736 5.2.3. A treia ipoteză Alegerile organizate din 1979 până în prezent arată că partidele mari înregistrează rezultate mai slabe decât cele mici. Partidele "câștigătoare" ar fi "partidele antieuropene", cele de extremă dreaptă sau stângă, verzi, regionaliste care "obțin rezultate peste medie în alegerile europene comparativ cu cele naționale 40". Este de asemenea demonstrat că partidele care se află la putere sunt sau devin pro europene, în timp ce partidele noi sau mici adoptă poziții extreme cu privire la cursul sau
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
să formeze un grup în cadrul Parlamentului de la Bruxelles din cauza atitudinilor lor divergente cu privire la construcția europeană. Partidele ecologiste au obținut și ele progresiv rezultate bune la alegerile europene datorită afirmării valorilor post materialiste în rândul unui electorat tânăr, în timp ce partidele etno regionaliste se bucură de succes datorită avantajelor pe care le pot obține în urma integrării 46. Pentru mare parte dintre ele, Uniunea Europeană este "un sprijin material pentru dezvoltarea economică" și "o sursă de sprijin pentru culturile și limbile minoritare amenințate în interiorul statelor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
naționalist galez, Plaid Cymru, și o serie de naționaliști baști consideră că Uniunea existentă ar trebui să se constituie "într-o federație de regiuni și națiuni mici, desființând statele membre 48". Discursul altora este mai modest pentru că nu toate partidele regionaliste promovează ideea de națiune fără stat49. Deși a fost de multe ori subliniat în literatură că integrarea europeană nu afectează sistemele partizane naționale, se arată totuși că procesul influențează ideologia și strategiile partidelor etno regionaliste sau naționaliste 50. Trebuie însă
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
modest pentru că nu toate partidele regionaliste promovează ideea de națiune fără stat49. Deși a fost de multe ori subliniat în literatură că integrarea europeană nu afectează sistemele partizane naționale, se arată totuși că procesul influențează ideologia și strategiile partidelor etno regionaliste sau naționaliste 50. Trebuie însă menționat că rezultatele electorale (naționale, regionale sau europene) ale acestor partide sunt determinate mai mult de factori naționali instituționali, istorici sau conjuncturali. În Belgia, sistemul partizan este complet regionalizat, în timp ce în Italia, prăbușirea sistemului partizan
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
complet regionalizat, în timp ce în Italia, prăbușirea sistemului partizan la începutul anilor 1990 a permis partidului Lega Nord să își consolideze suportul electoral printr-o campanie de opoziție față de vechiul regim și prin discursul privind autonomia Italie de Nord51. Unele partide regionaliste, cum ar fi cele din Spania sau din Italia, înregistrează rezultate importante și la nivel național, nu numai la nivel regional sau european. Așadar, observăm că teoria alegerilor de ordin secundar nu se verifică de fiecare dată în cazul partidelor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]