KorAP: Find »[drukola/base=regulament & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...15324 >

383,081 matches

Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527

acestuia s-a adăugat glucoză și ulei de palmier nehidrogenat, două ingrediente care pot crea probleme consumatorului. Mențiunea “Cu conținut redus de sare” de pe ambalajul produsului “Pâine cu grâu încolțit”, fabricat de Dobnedjanski Hliab SĂ din Bulgaria, nu respectă cerință Regulamentului CE Nr. 1924/2006 cu privire la acest tip de mențiune, deoarece în declarația nutriționala a acestui produs elementul sodiu are valoarea de 0,99 grame per 100 grame produs, iar tot în declarația nutriționala apare menționat elementul natriu cu o valoare

96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! by http://uzp.org.ro/96-din-painea-feliata-nu-respecta-reteta-traditionala/ [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
produs. Ambele valori înmulțite cu 2,5 ne dau 2,475 grame sare, respectiv 0,975 grame sare, și dacă ar fi o eroare de traducere, sodiul și natriul însemnând același lucru, tot nu se încadrează în cerință prevăzută în Regulament, adică în produs să nu existe mai mult de 0,12 grame de sodiu sau valoarea echivalentă de sare pentru 100 grame. „Pâinea feliata este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea pâinii

96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! by http://uzp.org.ro/96-din-painea-feliata-nu-respecta-reteta-traditionala/ [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897

așa ceva... La Spitalul Județean se părea că este cu totul o atmosferă diferită de cea generală existentă în cetatea Băniei. Aici se făcea totul gândit, chiar dacă erau situații în care operativitatea se impunea de la sine. Aici se respectau tradiții, principii, regulamente și legi. Puține persoane încălcau o parte din prevederile acestora. Dar, se știe, pădure fără uscături nu există ori, după cum se spune, excepția confirmă regula, nu? Poate că lupta cu moartea impune această exigență. Un spital este, fie că ne

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431016914.html [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329

cu inițiativa... Deținuții aliniați unul în spatele celuilalt așteaptă inițiativa gardianului: - Cum te cheamă?... domiciliul?... și în sfârșit... Care-ți este inițiativa? Surprins de ultima întrebare un deținut titrat îi răspunde: - Domnu’ gardian, eu sunt în închisoare unde mă supun unui regulament. Mie nu-mi este permis să am inițiativă, numai cadrele de conducere ale închisorii au dreptul la inițiativă. Gardianul scărpinându-se în ceafa groasă, turtită de cozorocul șepcii așezat deștept pe-o parte, îi mai pune o întrebare ajutătoare: - Mă

NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
Corola-blog/BlogPost/338873_a_340202

cât mai complexă, menită a descuraja candidații de bună-credință. Spre exemplu, pentru un post de director general în cadrul unui minister (concurs care se desfășoară în această perioadă, de altfel), bibliografia cuprinde 29 legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru și regulamente europene. Am făcut un exercițiu simplu și am adăugat toate cele 29 documente în același fișier Word, cu font Times New Roman de 12, la spațiere de un rând. Rezultă 2.377 pagini (898.741 cuvinte, 5.489.741 semne

Dat afară de Grindeanu, tânărul care a dezvoltat site-ul de recrutare pentru sistemul bugetar dezvăluie cinci metode de fraudare a angajărilor la stat by https://republica.ro/dat-afara-de-grindeanu-tanarul-care-a-dezvoltat-site-ul-de-recrutare-pentru-sistemul-bugetar-dezvaluie [Corola-blog/BlogPost/338873_a_340202]
Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410

Sușița (1782), Cleșnești (1785), Turtabe (1800), Izverna (1806), Orzești (1821), Crainici (1819), Poienile de Sus (1825), Jirov etc., toate aflate în partea de vest a Olteniei 665. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, și mai ales după introducerea regulamentului organic, se semnalează o creștee a interesului tuturor pentru stăpânirea viilor și livezilor. În general în această perioadă viile aparțineau în mare parte clăcașilor sau moșnenilor, deși în multe cazuri pământul pe care se afla plantația nu era al lor

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
pomii ce existau sau puteau fi sădiți acolo. Mai mult, țăranii precum cei de la Rocșoreni, cereau în anul 1834, ca suprafața vetrei de sat, ogrăzile, viile și livezile să nu fie incluse în suprafața la care ei aveau dreptul după regulament 667. Moșiile pe care se putea sădi pomi și vii exercitau o puternică atracție asupra clăcașilor care nu de puține ori fugeau de pe cele pe care se aflau așezați pe acestea din urmă. În acest sens este semnificativ un raport

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
și aceasta nu numai sub aspectul cramponării țăranilor de locurile sădite cu vii și pomi ci și în privința creșterii ponderii veniturilor provenite de la acestea în cadrul veniturilor generale ale moșiilor. Astfel, este elocventă o situație comparativă a veniturilor înainte și după regulament a două moșii considerate de Ocârmuirea județului Mehedinți ca reprezentative 672. Astfel dacă în anul 1830, deci sub regimul legiuirii lui Caragea, venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
sub regimul legiuirii lui Caragea, venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând un total de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina prunelor și viilor aducea 1600 de lei iar cârciumile 100 lei674, deci o creștere de cca 60 la sută în numai doi ani. În cazul moșiei Schinteiești, creșterea este de 25 la sută în aceiași perioadă 675. Se

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
aceiași perioadă 675. Se remarcă faptul că în timp ce în partea sudică asistăm la o creștere acentuată a veniturilor provenite cu comercializarea băuturilor alcoolice în partea centrală, dimpotrivă cresc mai mult veniturile provenite din otaștină 676. Aici și înainte și după Regulament se lua otaștina și de la prunele și viile de casă, adică acelea sădite în grădinile de lângă casă677. În general otaștina se plătea în bani (2 lei vadra de vin)678 însă există cazuri când se da și în natură 679

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
și pentru viile sau livezile sădite pe alte moșii (cazul satului Salcia)680 și mai ales pretindeau mai mult decât se luase până atunci. Din această cauză țăranii adresează numeroase plângeri autorităților cerând să se revină la sistemul de dinainte de regulament. Între acestea sunt de menționat cele ale locuitorilor satului Corcova care arătau în anul 1834, că arendașul le pretindea mai mult decât era obiceiul, ei refuzând să plătească 15 lei de vie și să facă clacă cum li se ceruse

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
să arate că o bună parte a acestor plantații erau în stăpânirea boierilor și mănăstirilor (în timpul ocupației austriece și în posesia fiscului imperial), în timp ce țăranii apar cu mai puține vii, în secolul al XIX-lea și mai ales în perioada Regulamentului organic, ponderea principală trece pe seama acestora din urmă (moșneni sau clăcași), care dețin acum cele mai mari suprafețe. În privința dărilor și altor venituri provenite de la aceștia, constatăm că dacă în secolul al XVIII-lea nu se depășise nivelul tradițional după

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
ponderea principală trece pe seama acestora din urmă (moșneni sau clăcași), care dețin acum cele mai mari suprafețe. În privința dărilor și altor venituri provenite de la aceștia, constatăm că dacă în secolul al XVIII-lea nu se depășise nivelul tradițional după introducerea Regulamentului organic pretențiile proprietarilor de moșii și mai ales ale arendașilor cresc în așa măsură încât determină numeroase conflicte între țărani și ei. Această evoluție constituie, după opinia noastră, una dintre cauzele reducerii în a doua jumătate a secolului al XIX

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
cele mai întinse plantații cu vii erau situate nu în partea de nord ci în cea centrală și sudică (plășile Ocolul, Blahnița și Câmpu) de unde se obțineau și celelalte cantități de struguri și vin. O caracteristică a viticulturii din perioada Regulamentului organic este aceea că în marea lor majoritate viile nu formau podgorii întinse, compacte ci ocupau suprafețe mici izolate aparținând unui număr mare de proprietari. Cu toate acestea existau moșii, sate și locuri unde viile ocupau suprafețe mai mari. Este

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
de proprietate decât asupra plantației respective, trebuind însă să plătească stăpânului moșiei otaștina tradițională 715 (din 20 vedre una) precum și o sumă fixă la început 716. Treptat, în perioada regulamentară, dacă otaștina rămâne în general neschimbată, pentru viile plantate înainte de regulament, stăpânii moșiilor pe care se aflau aceștia recurg la diferite procedee pentru a-i sili pe proprietarii de vii să plătească mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai moșiilor mănăstirești

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
dosar 3(2202)/1832, f. 157-158. 672 .Ibidem, dosar 2786/1832, f. 157-158.212 673. Ibidem. 674 . Ibidem. 675 .Ibidem, f. 141, 157-158. 676 . Se consideră, în general că în această perioadă otaștina percepută de la viile și prunii sădiți înainte de regulament nu a crescut și că a sporit numai ca luată de la noile sădiri. În realitate însă au sporit la ambele categorii. (Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 100

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Măneanu, Aspecte sociale legate de pomicultură și viticultură, în partea de vest a Olteniei (secolele XVIII-XIX), în “Museum, Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești, 1980, p. 383-388; Idem, Unele date cu privire la dezvoltarea viticulturii și pomiculturii Mehedințiului în perioada Regulamentului Organic. (Ibidem, 1978, p. 331-338); Olimpia Bololoi, Pomicultura și viticultura - ocupații oglindite în documente din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier, în “Drobeta”, VII, Tr. Severin, 1996, p. 179-185. Nicolae Chipurici, Despre viticultură în Mehedinți după anul 1864, în “Mehedinți

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
dosar 13/1833, f. 3. 708 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 4. 709 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 12/1833, f. 3. 710 .Mite Măneanu, Unele aspecte privind așezarea satelor mehedințene la linie în perioada regulamentului organic, în “Contribuții ale cadrelor didactice și cercetătorilor de istorie mehedințeni la cunoașterea istoriei locale”, Drobeta Turnu Severin, 1974, p. 24; Idem, Aspecte ale procesului de sistematizare rurală în Mehedințiul sec. al XIX-lea, în “Mehedințiul literar-artistic”, 1981, p. 128-138

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Corola-blog/BlogPost/366575_a_367904

gestionează activitatea din învățământul particular și alternativele educaționale, dar și participarea la derularea programelor și proiectelor din domeniile managementului calității, evaluării instituționale și pluralism educațional. Profesor doctor Gheorghe FELEA este autor și coautor a numeroase lucrări, studii, proiecte legislative, metodologii, regulamente privind activitatea din învățământul preuniversitar și din diversele sale componente, pornind de la ''Legislația învățământului românesc, din decembrie 1989 până în decembrie 1998'', dar și ''Alternativele educaționale din România'', ''Învățământul particular românesc, trecut și perspective'', ''Asigurarea calității în învățământul preuniversitar'' sau ''Dialoguri

PROF.DR.GHEORGHE FELEA-O PERSONALITATEA A SPIRITUALITATII ROMANESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Profdrgheorghe_felea_o_personalitatea_pompiliu_comsa_1342964517.html [Corola-blog/BlogPost/366575_a_367904]
Corola-blog/BlogPost/382400_a_383729

oarecare, ci din lumea mare, Un domn doctor tare frumușel, elegant și fără asemănare. Cei din grup o puseră de o adunare, pe doctor să-l doboare, Că a atras frumusețea feminină, dăruindu-le câte o floare. Și pentru că severul regulament al grupului nu-i unul oarecare, El are prevederi ample, condiții de aplicare și de administrare, Care trebuie respectat de orișicare intră-n grup, ... cu rigoare, Fără a se face nici-un fel de derogare,...se susține sus și tare. Gata

DOCTORUL ILIE ȘI.... „GRUPUL POEZII ROMÂNEȘTI PODURI PESTE SUFLETE ” de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1480774313.html [Corola-blog/BlogPost/382400_a_383729]
Corola-blog/BlogPost/370748_a_372077

Autorului Premiul Literar Internațional Corona Ediția a II-a 2016-2017 Organizat de TRADUZIONI TALABA’ Condiții de participare Art.1 Premiul anunță deschiderea înscrierilor pentru toți autorii italieni, români sau străini care scriu în limba română și în limba italiană (vezi regulamentul pentru limba italiană), domiciliați în lumea întreagă. Art.2 Premiul constă în 5 secțiuni pentru limba română și în 5 secțiuni pentru limba italiană: Secț. A Poezie inedită cu tema impusă: poezia cuantică Secț. B Poezie inedită cu tema liberă

PREMIUL LITERAR INTERNATIONAL CORONA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1469250090.html [Corola-blog/BlogPost/370748_a_372077]
datele cu caracter personal ale participanților vor fi utilizate exclusiv în scopul atribuirii premiilor. Art.14 DIVERSE Lucrările nu vor fi returnate. Vor fi excluse automat operele cu tema rasistă sau care incită la violență. Eventualele schimbări ale condițiilor din regulament vor putea fi reformulate de către Organizația Premiului în baza situațiilor concrete. Președintele premiului: Mihaela Talaba Pentru mai multe informații și pentru a obtine formularul de înscriere la concurs: Premio Letterario Internazionale Corona/ Premiul Literar Internazional Corona Mobile +39 345 5140320

PREMIUL LITERAR INTERNATIONAL CORONA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1469250090.html [Corola-blog/BlogPost/370748_a_372077]
Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334

tu-i ești șeful acestui neinstruit? m-a întrebat Ceapaev. - Da, să trăiți! - Pentru tine va fi o mare responsabiilitate, fiincă vina lui de-a se răzvrăti când primește un ordin..., în cea mai mare parte îți aparține. Vei lua regulamentele militare și-i vei citi cu voce tare, până-i intră bine în cap... drepturile și îndatoririle unui militar. - Tovarășe comandant, permiteți să raportez... - Ce mai este!?... - În regulamentul militar este stipulat dreptul militarului de-a raporta superiorilor... - Știu, mă

EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377836554.html [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
un ordin..., în cea mai mare parte îți aparține. Vei lua regulamentele militare și-i vei citi cu voce tare, până-i intră bine în cap... drepturile și îndatoririle unui militar. - Tovarășe comandant, permiteți să raportez... - Ce mai este!?... - În regulamentul militar este stipulat dreptul militarului de-a raporta superiorilor... - Știu, mă privește încruntat Ceapaev, dar nu ai citit și nici n-ai învățat bine sensul acestui articol, prin care militarul beneficiază de dreptul de-a raporta. Cred că ai reținut

EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377836554.html [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-i că un amărât de militar ar avea și drepturi, nu numai obligații. Au plecat spre coada vagonului. Cum era ora să luăm ceva în gură, îi zic prietenului meu Iuțalâm, ca să-l încurajez puțin: - Turcule, am să-ți cânt regulamentul..., dar ca să nu ne chiorăie mațele de foame, hai să mâncăm de grabă o conservă, că acum se-ntorc „bașbuzucii” și adio păpică. Am mâncat în fugă, și când „văru Turcu” era gata echipat de luptă crâncenă (în deșertul prostiei

EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377836554.html [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]