442 matches
-
rescriere plină de umor, miniaturală, a unor fabule sau chiar a cărții lui Cervantes. Exercițiile sale, fine portrete lucrate în manieră arcimboldiană, figurează obiecte (Plopul, Pianul, Bradul), mici meseriași din târgușorul de odinioară (Cismarul, Croitorul, Coșarul, Brutarul, Tinichigiul) ș.a. Discursul reinterpretează sensurile limbajului comun, transformându-l într-un soi de comentariu deviat și subtil ironic: „A primit să stea în intimitatea oului de furat. Mecena național: pozează pentru Grigorești. / Agricultor în orele libere, îngrașă pământul. / În raport cu taurul, e pur și simplu
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
și soluția sa, care gravitau acum În jurul științei, devenită o componentă nouă, dar esențială pentru Înțelegerea provocărilor societății moderne. Astfel de intelectuali propuneau „Întoarcerea la rădăcini”. Pentru a fi pregătiți pentru aspectele din ce În ce mai complicate ale societății moderne, ei Încercau să reinterpreteze semnificația tuturor fenomenelor ce Însoțeau progresul cu ajutorul unei paradigme pe care o considerau obiectivă, cea a legilor universale ale biologiei 37. Acest tip de viziune era inspirat din controversele despre progres și impactul său asupra fundamentelor biologice ale umanității, care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
neintenționate. Limbajul introdus de eugeniști și categoriile pe care ei le-au folosit pentru a argumenta În favoarea creșterii implicării statului În protejarea sănătății publice, prin controlul populației și alocarea unor fonduri substanțiale pentru asistență medicală preventivă, au fost preluate și reinterpretate de-a lungul următoarei jumătăți a secolului XX de către administratorii sistemului sanitar și activiștii de partid. Concluziitc "Concluzii" Ideile eugeniste au avut un rol important În România interbelică. Diferiți promotori ai eugeniei au deținut poziții influente În viața publică, pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sentimentul de bine cu sine însuși; contraste, contradicții, revendicări conceptuale, negări, revendicări pentru a câștiga un drept; apelul la nevoile estetice, care creează omului tendința de a căuta frumosul în viață. Sunt utilizate concepte care își pierd semnificația inițială, sunt reinterpretate, se creează un nou sistem noțional care conduce uneori la dificultăți de comunicare. Se caută afirmarea unui limbaj propriu care creează o lume proprie a imaginilor și ideilor, ambiguitățile și formulele alambicate induc de la nivelul limbajului la nivelul gândirii stări
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
editorial în 1959 cu Pasărea de piatră, un roman științifico-fantastic, căruia i-au urmat, într-un răstimp foarte scurt, alte scrieri aparținând aceluiași gen, Ciudatul lac din Valea Brebilor (1959), Turneul de primăvară (1960) și Expediția „Zero K” (1961), toate reinterpretând cu fantezie convențiile narațiunii de acest fel. După 1964 a publicat mai multe volume de știință popularizată - Mică enciclopedie de istorie universală (1983, în colaborare), Enciclopedia Asiei (1999 în colaborare) - cu tematică foarte variată, ale căror principale calități sunt amploarea
MATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288066_a_289395]
-
mâinile unor autorități iresponsabile, presate de sus să obțină rezultate, oricâtă rezistență ar opune populația. Vreau să subliniez Însă două elemente-cheie ale reacției birocratice, ilustrate În cazul campaniei de Înființare de sate ujamaa: primul este tendința funcționarilor publici de a reinterpreta campania, astfel Încât scopurile acesteia să fie rezultate pe care să le poată ei obține mai ușor, iar al doilea - predispoziția lor de a reinterpreta campania În așa fel Încât să servească intereselor lor colective. Prima tendință s-a putut observa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ilustrate În cazul campaniei de Înființare de sate ujamaa: primul este tendința funcționarilor publici de a reinterpreta campania, astfel Încât scopurile acesteia să fie rezultate pe care să le poată ei obține mai ușor, iar al doilea - predispoziția lor de a reinterpreta campania În așa fel Încât să servească intereselor lor colective. Prima tendință s-a putut observa cel mai ușor În faptul că scopurile erau situate În sfera criteriilor de performanță strict cantitative. Ceea ce am putea numi „un sat ujamaa independent
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că n-ar trebui. — Și... ce mai faci, cu ce te mai ocupi? Mi-am luat liber o vreme ca să-mi pregătesc noua colecție, zice ca pe apă, parcă repetînd o bandă pe care a mai pus-o. Vreau să reinterpretez moda inspirată de Orientul Îndepărtat. În clipa asta, mă aflu În stadiul de lucru la concept. Absorb influențe, gestul ăsta de chestii. Nu mă duce el pe mine cu preșul. „Absorb influențe“ Înseamnă „Plec În vacanță și beau pînă cad
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cartea întâi, care are funcția programatică de a face distincția, printre feluritele lucruri, între cele de care omul se bucură (frui) și cele de care omul doar se folosește (uti): o distincție de origine păgână, dar pe care Augustin o reinterpretează conform credinței, în virtutea distincției platonice între realitatea durabilă și lucrurile trecătoare. Adevărata sursă de bucurie sunt numai Trinitatea și adevărul credinței și al moralei, pe care scriitorul îl explică în același context. În schimb, de lucruri trebuie să ne servim
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
scăzuse interesul pentru structurile literare tipice pentru limba latină clasică. Tot anonim este și Poemul contra Marcioniților (Carmen adversus Marcionitas), în cinci cărți, care reia polemica împotriva acelei erezii bazându-se în întregime pe opera analoagă a lui Tertulian, dar reinterpretează într-o manieră modernă unele aspecte ale credinței. Și acesta pare să provină dintr-un mediu cultural african posterior lui Draconțiu. Anonime sunt și cele două poeme, transmise fie sub numele lui Ciprian, fie sub numele lui Tertulian, Sodoma și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ai neocalcedonismului și acest lucru e dovedit chiar de efortul său de a reuni formula despre unica natură a Logosului întrupată și pe cea calcedoniană “în două naturi”; el poate face acest lucru în virtutea unei clarificări terminologice prin care este reinterpretată, în prima formulare a lui Chiril și în general în textele acestuia, physis ca hypostasis, ceea ce îi permite să reformuleze lucrurile astfel: „o singură ipostază a Cuvântului întrupată”. Chiar și unirea ipostatică, tipic chiriliană, este considerată de el în concordanță
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mai mult cârteală de rutină -, cât și o mult comentată „grecofobie” ce îi are în vedere, selectiv, doar pe cei ce descindeau lacomi de la Țarigrad în suita unor voievozi la fel de hămesiți. Împinge cu nonșalanță istoria în obscuritate și își asigură, reinterpretând datele (potrivit unor opinii de grup) și redistribuind accentele, niște exemple mai mereu oportune. El oficiază ca un veritabil sacerdot, aflat în posesia unor instrumente a căror cizelare (notabilă, întrucât autorul a fost practic lipsit de experiențe preexistente) nu poate
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
proza, dramaturgia și chiar minieseul aforistic. Monografia Veronica Micle reface profilul poetei bazându-se pe documentele existente în acel moment fie în manuscris, fie în reviste sau în exegezele ce i-au fost dedicate. S. încearcă să reconstituie și să reinterpreteze povestea de dragoste dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu, absolvindu-i pe amândoi de infidelitate. E o încercare de a privi totul din perspectiva tinerilor săi eroi, numai că tonul patetic, deloc conform cu stilul sobru impus de specificul unui astfel
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
fi altele în funcție de tipurile de situații, pentru parametrii identici însă raționamentul este universal. Ca și în matematică, de la aceleași axiome (definiții) se ajunge la aceleași concluzii (teoreme). Judecățile de valoare se întemeiază deci și ele pe o rațiune obiectivă. Boudon reinterpretează experimentele lui M. Bazerman (1985), ce vizau deciziile unor subiecți-arbitri cu referire la salarizarea angajaților aflați în diverse situații (salariu mai mic sau mai mare decât cel mediu pe ramură, prezența sau nu a inflației, conflict patronaj - sindicat etc.). Cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
devine astfel public, își pierde calitatea de subtext. În decembrie 1989, textul și contextul se întâlnesc în prag. Un prag în primul rând de conștiință, căruia autoarea îi consacră pagini cu un statut aparte. Ele nu sunt nici recitite, nici reinterpretate în vederea publicării. Ca să nu compromită starea ingenuă de grație care urmează coșmarului, autoarea le retranscrie pur și simplu, cu o emoție bine strunită. În fine, a treia categorie este reprezentată de ultimul volum, Insula Șerpilor, acoperind perioada 1990-1992. Textele țin
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
profunzimea temelor suprarealiste: hazardul obiectiv, iubirea, visul, conștientul și inconștientul, natura, imaginea poetică. Obiectivul pe care și-l fixează autorul este nu numai estetic, dar și ontologic: el vizează construirea unui univers nonoedipian, eliberat de constrângerile și frustrările mitului grec, reinterpretat de Freud. Carte după carte, L. își urmărește proiectul cu o remarcabilă coerență. Toate descoperirile suprarealiștilor sunt puse în serviciul acestei ontologii, chiar dacă ea nu este decât una de uz personal. Un sfert de secol mai târziu, Gilles Deleuze, el
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
întîi, care are funcția programatică de a face distincția, în cazul diferitelor lucruri, între cele de care omul se bucură (frui) și cele de care omul doar se folosește (uti): o distincție de origine păgînă, dar pe care Augustin o reinterpretează conform credinței, în virtutea distincției platonice între realitatea durabilă și lucrurile trecătoare. Adevărata sursă de bucurie sînt numai Treimea și adevărul credinței și al moralei, pe care scriitorul îl explică în același context. în schimb, de lucruri trebuie să ne servim
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
semn al scăderii interesului pentru structurile literare tipice limbii latine clasice. Tot anonim este și Poemul contra Marcioniților (Carmen adversus Marcionitas), în cinci cărți, ce reia polemica împotriva acelei erezii bazîndu-se în întregime pe opera analoagă a lui Tertulian, dar reinterpretează într-o manieră modernă unele aspecte ale credinței. Și acesta pare să provină dintr-un mediu cultural african posterior lui Draconțiu. Anonime sînt și cele două poeme, transmise fie sub numele lui Ciprian, fie sub numele lui Tertulian, Sodoma și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
reprezentanții cei mai tipici ai neocalcedonismului, fapt dovedit chiar de efortul său de a reuni formula despre unica natură a Logosului întrupată cu cea calcedoniană „în două naturi”; el poate face acest lucru în virtutea unei clarificări terminologice prin care este reinterpretată, în prima formulare a lui Chiril și în general în textele acestuia, physis ca hypostasis, ceea ce îi permite să reformuleze astfel: „un singur ipostas a Logosului întrupat”. Chiar și unirea ipostatică, tipic chiriliană, este considerată în concordanță cu conciliul de la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o seduce pe Aseneth și a‑l omorî pe Iosif. Deși complotul sfârșește prin a fi descoperit, răufăcătorii scapă de pedeapsă grație intervenției generoase a stăpânei lor. La rândul lor, creștinii vor invoca împotriva lui Dan anumite pasaje din Vechiul Testament, reinterpretate în stil propriu: Deut. 33,22; Gen. 49,17; Ier. 8,16, deja menționat; Jud. 18,11‑31, precum și omisiunea din Apoc. 7. Origen raportează pasajul din Gen. 49,17 la figura lui Samson. Tradiția iudaică stabilește aceeași corespondență. Într
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de Apoi. Această concepție se află la baza unor modificări fundamentale în registrul teologic. Dacă Biserica trăiește deja în millenium, cum se explică atunci existența păcatului? Potrivit Apocalipsei, instaurarea millenium‑ului coincide cu înlănțuirea diavolului. Augustin se vede nevoit să reinterpreteze în manieră proprie datele apocaliptice. El consideră că diavolul rămâne ascuns în timpul millenium‑ului în „adâncul” sufletelor păcătoase, și nu în vreun loc mitic. Cea de‑a treia caracteristică, psihologizarea, apare ca o consecință firească a demitizării. Individul își asumă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de gresie pusă de Petru Rareș în același an), până la Petru Rareș, și-au găsit odihna de veci la Mănăstirea Putna. Fiul lui Ștefan și al Rareșoaiei și-a zidit propriul monument la Probota nouă (lăcaș, ridicat în 1530, care reinterpretează unele elemente ale zidirii de la Neamț), cu gropnița ce i-a primit rămășițele ctitorului (în 1546) (deasupra mormântului, ocupat în 1546 - căci zise Ureche, „fiind bătrân de zile și căzând în boală grea, au plătit datoria sa, ce-au fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ciudată și e perceput de preoții locali ca un trimis al dezmățului. În consecință, el și Antinoghen, „fost știutor de pomelnice și acatiste”, personaj picaresc ce completează și dă sens aventurilor lui Bostan, sunt transformați în măgari. Spațiul rural este reinterpretat într-o manieră amuzantă, populat de personaje cu nume ce se vor comice (Blându, Multea, Ochiosu, Guguștiuc, Gușică, Vasile Părosu Înrăitu) sau de sfinți și zei greci. Textul oferă un amestec reușit de realitate și ficțiune, de călătorii în timp
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
Haiku, iar în 1995 Premiul Orion, acordat de Centrul Cultural „Ionel Perlea” din Slobozia. Peregrin prin suflete (1995) este o colecție de parodii în care V. nu doar glumește amabil pe seama creației lirice a unor confrați, ci încearcă să o reinterpreteze. Dar adevărata sa vocație este dificilul gen al haiku-ului, ca și toate celelalte subspecii ale poeziei japoneze tradiționale, pe care le transformă și le utilizează cu scopul de a da o nouă dimensiune liricii românești. În Cenușa unui zbor
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
narațiunea câștigând în schimb coerență și verosimil. Întâmplări „scandaloase”, ca erezia părintelui Lazăr, sunt pigmentate de umor fin și de subtilitate psihologică, în timp ce restul prozelor, cu subiecte având drept fundal Bistrița și piscul Cernegura (Pubertate), vârful Pietricica și pârâul Cuejdi, „reinterpretează” în cheie mistică întâmplări din copilăria autorului. Profanul comunică secret cu spațiul și timpul sacru: Uziel, din proza omonimă, coboară într-o fântână spre a-l urma pe Baal-Șem, umbra unui inițiat legendar. Romanele lui Z. păstrează maniera parabolică și
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]