136 matches
-
limbaj și de idei care trimit spre mari autori și mituri universale (ea însăși declarînd că i-ar fi plăcut să scrie Biblia și că referințele ei supreme sunt Biblia, Tintin și Victor Hugo!...), spre fabule și povești revizuite și reinterpretate, fie ironia explozivă și umorul devia(n)t, fie construcția perfectă a unei fraze simple care crucifică un destin în cîteva cuvinte. Multe sunt registrele pe care cîntă Amélie Nothomb și pe care criticii se pot amuza să le facă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în care limba scrisă este o reprezentare structurală a limbii vorbite, dar cu caracteristici specifice) și autonomismul (în care limba scrisă este văzută ca un sistem specific, care interacționează în mod relativ cu limba vorbită)248, vor fi reluate și reinterpretate (în special de Jacques Derrida). Conceptul de scriitură, așa cum poate fi desprins din cercetările postmodernilor, va cunoaște o masivă înclinație spre legitimarea celei de-a treia tendințe prezentate, minimalizând orice rațiune de a-l defini în raport cu vreo altă entitate, fie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
rămână deschisă, să se lase necontenit marcată și remarcată"563. Sesizând dificultatea unui asemenea proiect, Richard Rorty amintește că raportarea la o tradiție filosofică și la vocabularul său are, de obicei, două soluții: fie continuarea lor prin folosirea acelorași termeni, reinterpretați sau nu, fie sustragerea din discursul filosofic, indiferența și, în consecință, neparticiparea la filosofie. Îmbinarea ambelor variante propuse de către Rorty, prin urmare, păstrarea convențiilor și a termenilor pe care îi contestă, reprezintă o trăsătură a discursului postmodern pe care o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu se adresează și rușilor (care au adus totuși atâtea contribuții esențiale la dezvoltarea literaturii europene și mondiale Dostoievski, Tolstoi etc.) nu poate fi considerat decât ca regretabil. Toate valorile recunoscute ca specific europene au circulat și au fost receptate, reinterpretate etc. și în estul Europei. Teritoriul și frontiera lor sunt acolo unde aceste valori sunt asimilate, cultivate, apărate, oriunde în spațiu. Este și cazul culturii și literaturii române care începe să descopere în mod precipitat, intens și entuziast, Europa, încă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sistem, București, Fundația Academica Civică, pp. 173-185. Rusu, Gheorghe (1989), Promovarea exportului românesc. Tehnici de marketing industrial, Craiova, Editura Scrisul românesc. Sampson, Steven (1983), "Is Romania the next Poland?", în Critique, nr. 16, pp. 139-144. Sartori, Giovanni (1999), Teoria democrației reinterpretată, Iași, Editura Polirom. Sava, Sorica, (1978), (coord.), Restructurarea relațiilor economice internaționale, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România. Schöpflin, George (1983), "Poland and Eastern Europe", în Brumberg, Abraham (ed.), Poland. Genesis of a revolution, New York, Vintage Books, pp. 123-136. Schöpflin, George
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la nivelul lexico-conceptual și nu sunt proiectate în reprezentarea gramaticală. În concepția autoarei (Grimshaw 1990: 44), operațiile lexicale nu pot schimba statutul de argument intern/extern, de aceea, noțiunile de externalizare și de internalizare folosite de Williams (1981)57 trebuie reinterpretate. 4.2.3. Critici și alternative Teoriile referitoare la listele de roluri tematice au primit și critici. Arad (1996) − vezi infra, 4.4. − adoptă o concepție bidirecțională a interfeței, considerând că atât Sintaxa, cât și Lexiconul constrâng asocierea interpretărilor posibile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
invaziei europenilor de acum câteva secole, în Australia existau circa 250 de limbi, aparținând la 40 de subgrupuri genetice, dintre care cele mai multe aveau doi sau trei membri. Dixon susține că ideea existenței familiei pama-nyungan3, formulată pe baza statisticilor lexicale, apoi reinterpretată și în alți termeni, nu este valabilă din punct de vedere științific. De aceea, prezența acestui termen în lista de limbi de mai jos trebuie luată cu rezervă, ca, de altfel, întreaga genealogie a limbilor australiene. Limbile din Alaska și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a pune cît de cît ordine în problemele suscitate de conceptul modern al națiunii se dovedește destul de dificilă, am spune chiar, fără speranță. Înainte de toate, o primă dificultate ține de vocabular. După 1790 se naște o întreagă familie de termeni, reinterpretați sau inediți. Termenul de naționalitate, apărut încă din secolul al XVII-lea la spanioli (nacionalidad) și la englezi (nationality) intră în vocabularul francez pe la 1770 cu sensul de conștiință națională. Pe urmă va dobîndi o altă semnificație, în forme de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Contract, with Geneva Manuscript and Political Economy. Editată de Roger D. Masters și tradusă de Judith R. Masters. New York: St. Martin's Press, 1978. Sartori, Giovanni. The Theory of Democracy Revisited. Chatham, N.J.: Chatham House, 1987. (Ed. rom. Teoria democrației reinterpretată, traducere de Doru Pop, prefață de Dan Pavel, Iași: ed. Polirom, 1997.( Sen, Amartya. "Freedoms and Needs". New Republic, 10 și 17 ianuarie 1994, 31-38. Shapiro, Ian. Democracy's Place. Ithaca: Cornell University Press, 1996. Democratic Justice. New Haven și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pp. 280 sqq.) sau, după interpretationes mesopotamiene, Nan³, B¶lxe "Be>l", Nabh½xe "Nabho>" (Christensen, 1944, pp. 157 sqq.). Este clar faptul că religia reflectată În literatura pahlavi, deși este În mare parte moștenită din perioada sasanidă, e totuși substanțial reinterpretată În mediile ecleziastice, cărora le revenea În exclusivitate Îndrumarea comunităților de credincioși mai mult sau mai puțin marginalizate de puterea politică. Aceste comunități se constituie, până În secolele IX-X, În grupuri sociale importante care nu se mai aflau sub autoritatea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu îi detectează decât caracterul de clasă și trans-etnic, evidențiat de faptul că "țăranii unguri s-au unit cu țăranii români și împreună au început să pedepsească pe grofi (moșieri)" (Roller, 1952, p. 282). Revoluția națională a lui Tudor este reinterpretată ca "răscoală populară", despre care se precizează explicit că are "are, în primul rând, un caracter social antifeudal" (Roller, 1952, p. 299). Lupta muncitorească este pusă în continuarea acestor expresii ale luptei de clasă ai căror protagoniști au fost țăranii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]