329 matches
-
revascularizare eficientă care să prevină apariția accidentului coronarian acut. Anastomozele distale pot fi compromise atât prin erori de tehnică chirurgicală, cât și ca urmare a proliferării intimale la acest nivel. În ambele situații când stenozele sunt semnificative hemodinamic se impune reintervenția pentru o revascularizare chirurgicală eficientă. Factori de risc instituționali în revascularizarea miocardică Instituția în care se efectuează intervenția chirurgicală influențează rezultatele revascularizării chirurgicale a miocardului. Logistica disponibilă este importantă și uneori decisivă în rezolvarea complicațiilor apărute în urma intervenției chirurgicale. Mijloacele
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cu drenaj care și în experiența noastră s-a dovedit puțin eficace; Instituirea precoce a terapiei de epurare extrarenală în cazul disfuncției renale severe postoperatorii și instruirea adecvată a personalului din unitatea de terapie intensivă pentru utilizarea adecvată a echipamentului; Reintervenția pentru controlul hemostazei nu va fi temporizată excesiv astfel încât aceasta să se poată realiza în condiții de stabilitate hemodinamică, fără irosirea nejustificată a produșilor de sânge și având la dispoziție timpul necesar pentru pregătirea adecvată a câmpului operator prin respectarea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sau ale ventriculului, lezarea unui graft venos aflat în vecinătate sau chiar strangularea cordului printr-o ansă formată de fir (47). Lezarea trunchiului venos brahiocefalic stâng Trunchiul venos brahiocefalic stâng poate fi lezat în timpul sternotomiei mediane în special în cazul reintervențiilor. Accidentul se produce mai frecvent când depărtătorul de stern este deschis fără ca trunchiul să fie eliberat de țesuturile adiacente. Sângerarea care se produce poate fi dramatică necesitând instituirea by-pass-ului cardiopulmonar prin canulare femurală. Dacă leziunea produsă se află la distanță
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
interesează joncțiunea cu vena cavă superioară atunci refacerea continuității venoase se va face folosind un petec de venă safenă sau de pericard. Tamponada cardiacă Deși la majoritatea pacienților apărea în perioada perioperatorie un revărsat pericardic, tamponada cardiacă care să necesite reintervenție se întâlnește în 3-6% din cazuri (48). Închiderea pericardului previne aderența cordului la suprafața posterioară a sternului, facilitând astfel sternotomia în cazul reintervențiilor. Mai mult decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează grafturile venoase. Cu toate acestea, închiderea pericardului
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cardiacă Deși la majoritatea pacienților apărea în perioada perioperatorie un revărsat pericardic, tamponada cardiacă care să necesite reintervenție se întâlnește în 3-6% din cazuri (48). Închiderea pericardului previne aderența cordului la suprafața posterioară a sternului, facilitând astfel sternotomia în cazul reintervențiilor. Mai mult decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează grafturile venoase. Cu toate acestea, închiderea pericardului poate induce o poziție vicioasă a grefoanelor folosite la revascularizarea miocardului ceea ce duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei miocardice. Sângerarea postoperatorie
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
56, 57). Aspirina, frecvent întâlnită în medicația bolnavilor coronarieni, inhibă agregarea plachetară și crește sângerarea postoperatorie (58). Administrată preoperator, se asociază cu un risc crescut pentru transfuzie, prelungește timpul operator ca urmare a hemostazei dificile, crește de patru ori incidența reintervențiilor pentru sângerare (59). Dacă în cazurile de angină pectorală instabilă beneficiile administrării aspirinei contrabalansează în mare măsură riscul întreruperii acesteia, la o serie de pacienți cu angină pectorală stabilă de efort, cu stenoze coronariene prin plăci ateromatoase stabile, oprirea administrării
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
drenajul pe tuburile toracice se accelerează brusc sau drenajul toracic persistă în primele ore postoperator (> 500 ml în prima oră, > 400 ml/oră în primele două ore, > 300 ml/oră în primele trei ore sau > 1000 ml în patru ore). Reintervenția pentru sângerare postoperatorie este necesară în 3-5% din cazuri și la 2/3 din acești pacienți se identifică o sursă chirurgicală (60). Cele mai frecvente surse de hemoragie sunt reprezentate de: ramurile arterei mamare interne, radiale, gastroepiploice sau ale unui
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
hemodinamică examenul ecocardiografic poate evidenția zone de hipokinezie sugestive pentru miocard ischemic. Coronarografia de urgență poate evidenția vasospasm reversibil la administrarea de blocanți ai canalelor de calciu, sau nitrați, sau complicații la nivelul grefoanelor care să necesite cardiologie intervențională sau reintervenție chirurgicală (105). Pacienții cu sindrom de debit cardiac scăzut după infarct miocardic perioperator trebuie să beneficieze de balon intraaortic de contrapulsație. Pacienții sub 65 de ani ce au suferit un infarct miocardic masiv pot fi candidați pentru suportul mecanic circulator
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de urgență poate identifica spasm al arterelor coronare native potențial reversibil la administrarea blocanților canalelor de Ca sau nitraților, dar și complicații care țin de latura tehnică a operației și care pot impune utilizarea unor tehnici de cardiologie intervențională sau reintervenția chirurgicală pentru eliminarea acestora (116, 117, 118, 119, 120). Bolnavii la care evoluția postoperatorie este complicată de apariția unui infarct miocardic au un risc de mortalitate și de apariție a altor stări morbide de 2,5 ori mai mare comparativ
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
tehnicile de revascularizare percutană. Stenturile intracoronariene sunt folosite astăzi în peste 50% din intervenții, ceea ce a redus semnificativ necesitatea revascularizării chirurgicale de urgență. Ameliorarea calității stenturilor, folosirea drogurilor inhibitoare a proliferării intimale și noile terapii adjuvante (brachyterapia) au scăzut rata reintervențiilor datorate restenozării (34). Măsurile energice de combatere a aterosclerozei atât înainte, cât și după intervenția chirurgicală, îmbunătățirea metodelor de detectare a miocardului viabil, introducerea inhibitorilor de glicoproteină IIb/IIIa în timpul intervențiilor percutane, folosirea pe scară largă a grafturilor arteriale, adoptarea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
poate spune că la bolnavii tineri (< 55 ani) cu leziune unică a arterei descendente anterioare tehnicile de revascularizare percutană sunt relativ sigure, puțin invazive, cu un bun raport cost/beneficiu, iar utilizarea noilor strategii terapeutice amintite va reduce semnificativ rata reintervențiilor. Cu toate acestea, există însă subgrupuri de bolnavi la care abordul chirurgical al leziunilor este strategia de preferat a fi urmată. Dezvoltarea tehnicilor chirurgicale miniinvazive pentru abordul leziunilor coronariene (MIDCAB) și evitarea folosirii by-pass-ului cardiopulmonar (OPCAB) pentru revascularizarea miocardică alături de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
mai severe (90) și în unele cazuri este mai greu acceptată de pacient. La toate acestea se mai adaugă și riscul operator foarte mare la unii bolnavi vârstnici, cu afecțiuni asociate (insuficiența renală cronică, în dializă sau cu transplant renal, reintervenții cu grafturi permeabile, boală vasculară periferică severă, boală pulmonară obstructivă cronică) (91) care contraindică procedeul chirurgical clasic în condițiile în care revascularizarea prin procedee de cardiologie invazivă nu este posibilă sau are un risc inacceptabil. În intenția de a soluționa
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
primele două să existe diferențe importante. Într-o evaluare prospectivă randomizată, incluzând control angiografic la 6 luni (105), chirurgia coronariană miniinvazivă s-a dovedit a fi un tratament sigur și eficient al stenozelor proximale ale arterei descendente anterioare, scăzând rata reintervențiilor comparativ cu angioplastia coronariană percutană și prelungind semnificativ intervalul liber de angină postrevascularizare. Din aceste motive poate fi considerată ca metodă terapeutică de elecție pentru pacienții cu leziuni de tip C și ca o alternativă pentru leziunile de tip B
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și consecințe, deși persistă unele complicații legate mai ales de tratamentul anticoagulant indispensabil - hemoragii, tromboze. Progresele tehnologice în domeniul valvelor biologice au permis mărirea durabilitatății până la 20 de ani, pe lângă calitățile hemodinamice superioare apropiate de cele ale valvelor naturale. Riscul reintervențiilor datorate trombozelor acute sau al deteriorărilor structurale a fost mult diminuat. În perioada actuală orientarea este de a se prefera valve biologice față de proteze valvulare, considerându-se riscul reintervențiilor pentru deteriorarea structurală a valvelor biologice mai mic decât riscul complicațiilor
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
pe lângă calitățile hemodinamice superioare apropiate de cele ale valvelor naturale. Riscul reintervențiilor datorate trombozelor acute sau al deteriorărilor structurale a fost mult diminuat. În perioada actuală orientarea este de a se prefera valve biologice față de proteze valvulare, considerându-se riscul reintervențiilor pentru deteriorarea structurală a valvelor biologice mai mic decât riscul complicațiilor hemoragice sau trombotice ale protezelor. În intervențiile de revascularizare a miocardului ischemic prin procedee chirurgicale, standardul de mortalitate a fost stabilit în jurul cifrei de 1 %, cu o permeabilitate a
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
fiind doar amintită „anastomoza” cap la cap a celor două bonturi pancreatice în tubul digestiv, procedeul Newton. Este un procedeu care generează, de cele mai multe ori, fistule pancreatice, fistule care, fiind pe canalul principal, Wirsung, nu sînt sorți de închidere medicală, reintervenția chirurgicală rămînînd unica soluție. Rezultă că derivațiile concomitente ale bonturilor pancreatice în tubul digestiv reprezintă soluția cea mai bună. Astfel, derivația ambelor bonturi în stomac este o soluție perfectă; de asemenea, derivația în jejun, fie într-o ansă Montprofit- Roux
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
a pancreasului; sînt utilizate, mai frecvent, în abordul patologiei cozii pancreasului. Aceste incizii sînt practicate rar pentru că: - nu respectă inervația parietală abdominală, secționînd-o, fapt ce favorizează eventrațiile voluminoase; - sînt laparotomii foarte sîngerînde, care predispun la hematoame parietale abdominale ce necesită reintervenții și care, în final, pot produce eventrațiile postoperatorii. 3. Incizia caudată, efectuată la stînga, incizie ce poartă numele a trei chirurgi - Czerny, Kocher și Kausch are indicații mai frecvente pentru că respectă inervația parietală abdominală și dă o bună vizibilitate a
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
duoden, un tub subțire de polietilenă, scos prin contraincizie parietală abdominală. Drenajul pe tub, postoperator, fiind minim, după 24 de ore tubul a fost suprimat. Evoluția în continuare s-a complicat prin apariția fenomenelor de „stenoză” duodenală, care a impus reintervenția. Surpriză: la reintervenție nu s-a găsit ceea ce așteptam - stenoza determinată de înfundarea bontului diverticulului. Stenoza era generată de un hematom voluminos, situat retroduodenal doi. Incizia și evacuarea colecției au dus la vindecare rapidă. Iată rezultatul neatenției într-o zonă
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
subțire de polietilenă, scos prin contraincizie parietală abdominală. Drenajul pe tub, postoperator, fiind minim, după 24 de ore tubul a fost suprimat. Evoluția în continuare s-a complicat prin apariția fenomenelor de „stenoză” duodenală, care a impus reintervenția. Surpriză: la reintervenție nu s-a găsit ceea ce așteptam - stenoza determinată de înfundarea bontului diverticulului. Stenoza era generată de un hematom voluminos, situat retroduodenal doi. Incizia și evacuarea colecției au dus la vindecare rapidă. Iată rezultatul neatenției într-o zonă mai pretențioasă. Capitolul
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Tranzitul biliar s-a făcut prin anastomoza colecistojejunală. în prealabil, a fost extirpat și ganglionul lui Mascagni, care era mărit de volum, prezentînd semne certe de adenită. A treia zi, postoperator, au apărut fenomene de peritonită, fapt ce a impus reintervenția. La operație s-a constatat peritonită biliară care avea drept cauză leziunea, la prima operație, a canalului cistic. Pentru că starea generală a bolnavului nu permitea o operație complexă, s-a apelat la următoarea stratagemă, dat fiind faptul că CBP-ul
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pancreatică corporeală, cu sutura ambelor bonturi pancreatice Procedeu rar întîlnit în practică, dar totuși intră în uzanța unor chirurgi. De exemplu, noi am fost nevoiți să reintervenim, tardiv, bineînțeles, după o pancreatectomie corporeală pentru tumoră chistică benignă, operată în Italia. Reintervenția a fost indicată ca urmare a două motive: - prezența unei tumori în hipocondrul stîng, după o pancreatectomie intermediară și - prezența unor tulburări digestive, generate de insuficiență enzimatică pancreatică, însă fără diabet zaharat, determinată de o dilatare enormă a canalului Wirsung
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
restant în bontul pancreatic stîng, transformînd bontul într-o veritabilă formațiune chistică (pancreatoză), confirmată și histo- patologic postoperator. Deci, excluderea bonturilor pancreatice după pancreatectomie corporeală, prin coaserea lor, are marele dezavantaj, transformînd bontul pancreatic stîng în formațiune chistică, ce necesită reintervenția. Tehnică: Timpul I - Abordul pancreasului și efectuarea pancreatectomiei intermediare. Timpul II - Toaleta, hemostaza și ligaturarea sau coaserea celor două bonturi ale canalului Wirsung. Timpul III - Sutura îngrijită a bonturilor pancreatice cu fire separate de ață, trecute mai des. Timpul IV
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
de noi, biopsia pancreatică fiind recoltată într-un alt serviciu, ne confirmă cele expuse mai sus. În observația pe care o vom derula, s-au comis două erori: - cantitatea prea mare de țesut pancreatic recoltat (aceasta s-a probat la reintervenție) și - „profunzimea inciziilor de recoltare”, care au dus la leziunea canalului Wirsung, prin secționarea sa în totalitate. Obs.: Bolnavul Z. H., de 66 de ani, s-a internat într-un serviciu de chirurgie, pentru tumoră epigastrică, cu evoluție de aproximativ
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
înlocuire a stomacului rezecat, după una din tehnicile pe care le vom relata prin deseneschițe, prevenind astfel suferințele postoperatorii. Operația se numește gastroplastia „primară”. (b) - postoperator, conduita corectă a diabetului prin administrarea de insulină și regimul antidiabetic. Secondo: (a) - fie reintervenția „precoce”, de a efectua gastroplastia „secundară”, înaintea apariției sindroamelor sus-menționate și (b) - conduita corectă a diabetului prin administrarea de insulină și dietă antidiabetică. Ambele posibilități de prevenire a sindroamelor generate de lipsa stomacului sunt operații care pot fi suportate de
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Wirsungul. Sutura pancreatică „cap la cap” nu este conformă cu tehnica aplicată. Noi am utilizat anastomoza pancreato-pancreatică numai în două cazuri de necesitate. Această sutură s-a complicat postoperator cu fistule pancreatice „pure”, cu debit mare, complicație care a necesitat reintervenție precipitată, bolnavul necooperant nu „primea” secreția pancreatică adunată în 24 de ore, pentru a fi recuperată prin administrarea secreției pe sonda endogastrică. Vom descrie cazul, in extenso, la capitolul complicațiilor postoperatorii. Definiție: Sutura segmentelor pancreatice rezultate după rezecții glandulare, care
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]