11,416 matches
-
în același timp, o țară deschisă și spre modernitate. Dar nu despre aspectele culturale, asupra lor voi reveni în curând, vreau să scriu azi, ci să depăn unele gânduri pe care mi le-a inspirat reîntâlnirea cu Berlinul și să relatez unele convorbiri pe care le-am purtat în capitala Germaniei și care ne privesc direct. Mai întâi, partea răsăriteană a Berlinului se prezintă în continuare ca un șantier imens. Când am văzut pentru prima oară acest șantier în 1995 și
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
o formă sau alta, și "a primi". Multe extazuri și fericiri, nelipsite de chin, mi-au fost oferite prin muzică și dragoste și artă, prin comunicarea cu semenii mei (și cu cei care nu-mi seamănă deloc). Memoria ca zestre relatează pe larg "aventurile" mele în teritoriile vieții, descoperite sau încă nu, până la uitarea de sine, care vine sau nu vine.
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
cu frică și cu iubire de Dumnezeu... Până să ajung la întâmplarea frumoasă ce mi-a fost dat s-o trăiesc pe viu astă vară într-o biserică din București, și pe care voi încerca cu ardoare cândva s-o relatez, textul acesta al meu, nepricepându-mă a-l susține cu simplitate bogat și concis pe pagina mereu neîncăpătoare, el va face, între neînceputul și nesfârșitul care-l pasc, meandre și opriri, întoarceri și lăsare în suspensie a unor idei mult
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
celebrate) cu binecunoscutul sau talent literar de scriitorul român: Savoureuse Românie, 358 recettes culinaires et leur histoire, traduit du romain par Marily Le Nir, Leș Éditions Noir sur Blanc. Apariția are în Franța ecoul unui eveniment cultural (după cum ne-a relatat, de la fața locului, si Dinu Flamand, în numărul anterior al revistei, în cadrul interviului pe care ni l-a acordat). Traducerea este făcută cu multă inventivitate (traducătoarea forțând limba franceză să reproducă pitorescul terminologiei gastronomice românești), cartea arată splendind (hârtie mata
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
în loc de concluzie) Chiar dacă ultimul roman al lui Eco se citește aproape pe nerăsuflate, nu s-ar putea spune, nici pe departe, că este fără cusur. La acest capitol aș ține să remarc calitatea îndoielnică a fragmentului în care ni se relatează un episod senzațional din anii rezistenței (ceva mai izbutit, în schimb, decât episodul Lilla, unde recunoaștem îndepărtate ecouri nervaliene, pe lângă alte numeroase aluzii livrești și jocuri intertextuale). Apoi chiar tendința aceasta de a amalgama într-un roman cât mai multe
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
în preziua apariției, am constatat că articolul d-lui Andreescu apăruse deja în Observatorul cultural. L-am scos din pagină, ce era să facem?, înlocuindu-l cu altceva, operație care ne-a creat destule dificultăți. în numărul următor, Cronicarul a relatat pățania la "Ochiul magic", considerând că procedeul trimiterii unui text simultan la două reviste este deontologic incorect. Cu aceasta socotisem micul incident închis. Dar nu a fost așa. Dl Gabriel Andreescu revine în TIMPUL(nr. 10/2004) trimițându-le d-lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
-ului ar putea să sugereze faptul că aceste scrisori nu au fost niciodată expediate, adresantul jucînd doar rolul unui cititor virtual. Spre o astfel de interpretare ar putea trimite ultima epistolă din volum, purtînd data 22. IX 1980, unde este relatată chiar o întîlnire a celor doi corespondenți, surprinzător de rece pentru doi oameni angrenați de mai bine de două luni într-un mai mult decît vivace schimb epistolar: "Nu pot uita severitatea cu care într-o zi m-ați întîmpinat
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
aparent în joacă pe o structură bine gândită, în care destinele se încrucișează ca în Tolstoi sau Dostoievski. La nivelul construcției și al strategiilor narative Cosmin e cel mai tehnic dintre toți. E ludic, neserios, întinde la maximum coarda autobiograficului, relatează experiențe erotice mit(oman)izate și derizorii inițieri sexuale pentru a călca, brusc, într-un abis ontologic răsărit de nicăieri: Am rămas și eu așa, cu pantalonii scurși în lungul picioarelor, deasupra teneșilor jilavi. Privirea mi s-a întunecat repede
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
mulțumește cu imagini cu cartierul în care se petrece acțiunea, imagini care amintesc de filmul documentar. Iar violența - care odată exercitată, se moștenește și se perpetuează în acest lung-metraj - e minimă, vizual vorbind: abuzurile la care a fost supus Dave, relatate în prolog ca flashbackuri, nici nu apar pe ecran, există doar in absentia, fapt care te aruncă direct în atmosfera dramatică a filmului. Așadar, un roman excelent, aclamat de criticii literari, devine un film nu la fel de excelent, iar un roman
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
să meargă cu valul dintr-o lașitate pe care astăzi o recunoaște cu o seninătate jovială. Ședința de excludere din partid a lui Al. Jar (fost membru al Rezistenței franceze, a cărui soție, Olga Bancic fusese decapitată de naziști) este relatată cu o simplitate dezarmantă: "Nu aveam nici o îndoială că era un comunist cinstit, m-am gîndit să mă abțin de la vot, dar, din lașitate, n-am făcut-o și astfel Jar a fost exclus din partid în unanimitate" (p. 50
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
care până astăzi, cu rarisime excepții, e prezentat în diverse scrieri, de la simple articole până la volume cu aspect monografic, într-un mod lipsit fie de competența necesară, fie deliberat - și nu întâmplător! - cu sfidarea adevărului. în cele ce urmează să relatez sunt aduse în discuție niște tablouri admise odinioară oficial și comercializate ca fiind de Andreescu. Toate erau semnate în fals. Autorul lor real era însă Dan Ialomițeanu; un artist înzestrat, dar care, neputând să-și agonisească traiul din resursele creației
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
Eu nu mă pricep, te sfătuiesc să-l consulți pe domnul Radu Bogdan, în care poți avea toată încrederea". Intrigat dar neavând încotro (la insistențele sale }uculescu își reiterase recomandarea), Ionașcu s-a prezentat la mine cu tabloul în cauză, relatându-mi amănunțit ce-I declarase specialistul său. Am fost la rândul meu surprins, dar din cu totul alte motive: începeam să constat că atitudinea pictorului în ce mă privea nu se datora unei simple exaltări de moment. Avea un substrat
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
pline de noroi infect; alteori se rupea una din scânduri tocmai când nenorocitul pedestru punea piciorul pe dânsa... Pe una din străzile acestea, acum modernizate, în punctul în care autorul Ciocoilor situa mahalaua Scaunelor, are loc următoarea scenă de amor relatată de Rânzei în stilul său contaminat de primul romancier român, contemporan în definitiv cu Balzac... Nu comentez. Redau, pur și simplu, textul fatal, chivernisit astfel, al admiratorului marelui nostru clasic, momentul când eroul său, antreprenorul Jurubiță, fiindu-i amic lui
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
înclină uneori să creadă că Fiul lui Dumnezeu este departe de noi, pe tronul Său ceresc, lângă Dumnezeu-Tatăl și că suntem singuri în suferințele noastre, însă nu este deloc așa. Și aceasta numai dacă ne amintim fugitiv de episodul biblic relatat în cartea proorocului Daniel (cap. 3), unde citim că regele Nabucodonosor (634-562 î. Hr.) i-a aruncat în cuptorul cel de foc pe cei trei tineri Șadrac, Meșac și Abed-Nego care nu s-au lăsat înduplecați să-și renege credința în
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
atât de mare) s-a ferit strașnic de numele sau imaginea lui Ceaușescu. Iar colaboratorii trimestrialului s-au numărat printre personalitățile cele mai selecte ale timpului. Închid paranteza și mă întorc la întâmplarea pe care am vrut să v-o relatez. Într-o miercuri din februarie 1949 a venit la mine George Tomaziu și mi-a spus: ŤVoi fi arestat. În câteva zile, cel mult săptămâna viitoare, voi fi ridicat.ť ŤDar de ce?ť am întrebat stupefiat. ŤPentru că am fost
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
tentativele eșuate de a se lăsa de fumat, dar nici preocupările stilistice sau incertitudinile în ce privește informațiile legate de personajele sale. Autoironia caracterizează fiecare apariție a vocii auctoriale la nivelul textului: ,Se prea poate ca tanti Jeni să nu-mi fi relatat atît de detaliat episodul nunții, dar, în fotoliul din camera ei de zi, am ajuns la concluzia că, așa cum ulcerul e un dușman al dialogului, brandy-ul e un aliat al imaginației, probabil unul din prietenii ei fideli". (p. 73
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
memoriei e necesară. Poliția și Primăria față cu Poezia Minunatul artist Ion Barbu și-a făcut celebră în toată țara urbea de reședință, Petrila, în care se încăpățînează să-și ducă existența. îN ZIUA din 2 august am putut citi, relatat de Iolanda Malamen, un episod recent și semnificativ din viața desenatorului și animatorului cultural care face cît o instituție: în noaptea de 29-30 iulie, năstrușnicul Ion Barbu a înfrumusețat zidurile mizere ale orașului mineresc, scriind pe ele cu spray-uri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
datat 5 februarie. Căci iată ce a consemnat interlocutorul diplomatului nostru 4): ,Unul dintre conducătorii Gărzii de Fier și confident al șefului acesteia Codreanu, profesorul Ionescu, pe care-l cunoșteam dinainte mi-a făcut astăzi o vizită și mi-a relatat câte ceva despre situația internă și externă a țării. Guvernul liberal de la București se mai poate menține doar pentru că nu-i încă rezolvată problema succesiunii lui. Este, însă, mai mult ca sigur că, mai devreme sau mai târziu, regele îl va
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
angajament cu mare greutate. Politica sărutului O întreaga ierarhie a geografiei corporale organiza în consecință relațiile, de la sărutul picioarelor sau a genunchilor, sărutul mîinilor și pînă la sărutul pe obraz sau pe gură. Era vorba de obiceiuri vechi, de vreme ce Herodot relata deja despre astfel de uzanțe: ,Cînd se întîlnesc pe drum, putem să ne dăm seama după următorul gest dacă cei care stau de vorbă sînt de același rang: în loc să se salute prin cuvinte, ei se sărută pe gură. Dacă unul
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
stereotipurile religiei 4 - întîlnirea dintre Iulian și un lepros pe care îl sărută peste tot pe trup. Imaginea de carte poștală din final reprezintă această conjuncție miraculoasă, cristică, care înseamnă fuziune oceanică, moarte și mîntuire totodată (cel puțin așa cum o relatează o legendă din ținutul lui Flaubert!). Sărutul dat leprosului în Vestirea Mariei de Claudel este un alt exemplu de acest fel. E vorba aici de un sărut de pace, dat cu solemnitate de către Violaine, sărut de iertare și de elecțiune
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
pentru că el înseamnă transfuzie de suflet, loc al unui schimb însuflețitor, lucru bine cunoscut în raporturile amoroase și erotice, dar care are un sens și în raporturile socio-politice. Wilhelm Cuceritorul părea să cunoască bine această putere de seducție. Orderic Vital relatează că, atunci cînd suveranul era în vizită la Londra , Îi fermeca pe toți prin politețea sa afectuoasă, îi poftea cu blîndețe la sărutări (de bun sosit) și arăta fiecăruia cea mai mare atenție 5". Amabilitatea poate fi și un mod
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
urmat o pauză de fracțiunea unei secunde: Nu e de Paraschiv, e de Mihai Sîrbulescu" preciză Gherasim, iremediabil descumpănit în fața acestui qui-pro-quo plastic cu totul neașteptat (nu e vorba de o anecdotă; faptul s-a petrecut întocmai: mi l-a relatat chiar Bernea). Expoziția a stârnit nedumerire. Nu în presă, unde subiectul în esență a fost ocolit, ca un rău despre care e mai elegant și mai colegial să nu se vorbească, ci în aparté-urile din culisele vieții culturale, unde dezaprobarea
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
în Tratatele despre manechine, tonurile parodice, grotesc-comice, alternând cu cele aparent serioase, toate exprimând sensurile profunde ale unei metafore. Pregătindu-le în cel dintâi prin explicitarea relației conținut-formă și a creației-evaziune dintr-un plictis paralizant, naratorul își începe propriu-zis prelegerile relatând ex abrupto susținerile tatălui despre creatorul-spirit, materie și creație. Respingând categoric monopolul Demirgului asupra creației, acordă tuturor spiritelor acest privilegiu și implicit dreptul de a fi demiurgi. întrucât fertilitatea, forța vitală și capacitatea de seducție ale materiei sunt nelimitate. Pulsând
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
către alcool. Aici deja Evenimentul calcă urît în străchini. Așa ceva nu mai e o știre, ci o lucrătură, intenționată sau mai degrabă prostească, cu atît mai mult cu cît articolul a apărut la cîteva zile după întîmplarea pe care o relatează. Or articolele de acest soi nu apar într-un ziar fără binecuvîntarea conducerii și fără a fi fost citite de șefii redacției. Din acest punct de vedere, demisia de onoare a editorului Dan Tăpălagă vine puțin cam tîrziu. Dar poate
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
numeroase, nu glumă. Hm, mi-am șoptit atunci în barbă, începe să arate ca un film despre istoria Germaniei, făcut de și pentru germani. La sfârșit, îți defilează prin fața ochilor poze cu personajele și un text în care ți se relatează soarta lor ulterioară, text care, în loc să te lumineze, mai rău te bagă în ceață: există de exemplu un medic pe care îl vezi en passant operând într-o frenezie într-un buncăr. Atâta tot. Nu știi cum îl cheamă, ce
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]