1,115 matches
-
prevedea împărțirea instituției academice în trei secțiuni: literară-filologică, istorico-arheologică și de științe naturale. Societatea Academică Română era condusă de un președinte, un vicepreședinte și un secretar, cea dintâi conducere - Ion Heliade-Rădulescu, președinte (demisionat însă în 1868 „pentru motive foarte grave relative la numirea noilor trei membri”, după cum se menționează în demisia sa, cu evidentă trimitere la alegerea lui M. Kogălniceanu, G. Sion și Al. Papiu-Ilarian), Timotei Cipariu, vicepreședinte, și August Treboniu Laurian, secretar - fiind aleasă la 31 august/ 12 septembrie 1867
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
în La Plăiade ne permite să dispunem de texte cu aparatul critic propriu acestei colecții: Les Prăsocratiques, Gallimard, 1988. A se evita reeditarea în Folio, din care, față de ediția originală, lipsesc un mare număr de texte - printre care și cele relative la Antiphon, care ne interesează din perspectiva acestei istorii a filosofiei hedoniste... * * * Suferințele materialismului atomist. în ceea ce-l privește pe Leucip, lucrurile sunt clare: nu există nicio ediție în limba franceză care să propună fragmente și comentariile pe care acestea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care se stabilesc între cele două procese: cel al sărăcirii și cel al excluziunii sociale, care impun abordări comune de eradicare. Sărăcia în România Analiza s. în România a conturat concepte distincte. Astfel, distincția între s. absolută, dar și a s. relativă, atrage atenția asupra modului în care se realizează evaluarea pentru a reflecta cât mai fidel realitatea. O modalitate de apreciere a s., în special a celei absolute, rezultă din constatarea că „săracul american dispune de o cantitate de bunuri, resurse economice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu este un proces care va demara strategia de combatere a s. și excluziunii sociale, ci o va continua în deplină concordanță cu cea a statelor membre. Metode de evaluare Metodele de evaluare a sărăciei sunt numeroase: metoda Totally Fuzzy and Relative, metoda normativă de estimare a s., metoda pragului de s. Leyden, cea a indicelui subiectiv de sărăcie a Centrului de Politici Sociale a Universității din Antwerp, metoda „cetățeanului reprezentativ” și metoda Orshansky. Metoda normativă se bazează pe conceptul de s. absolută
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anumite standarde, atât pentru necesitățile umane de bază, cât și pentru cele socioculturale. Acest model a fost preferat de către specialiștii din România, chiar dacă nu s-a conturat o opinie clară cu privire la avantajele folosirii lui. Relația dintre s. absolută și cea relativă poate fi de suprapunere sau de identificare (Zamfir, 2000a, p. 27). Astfel, contopirea celor două tipuri de s. este specifică societăților mai puțin dezvoltate; în cele prospere, segmentul sărac este puțin reprezentativ și se încadrează în tipul de s. absolută
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de identificare (Zamfir, 2000a, p. 27). Astfel, contopirea celor două tipuri de s. este specifică societăților mai puțin dezvoltate; în cele prospere, segmentul sărac este puțin reprezentativ și se încadrează în tipul de s. absolută, cu posibilitatea identificării cu cea relativă. Cu toate acestea, avantajul rezultat din alegerea evaluării s. absolute, datorită clarității în evaluarea progresului social, poate reprezenta un suport solid în susținerea unor politici sociale eficiente de combatere a s.. Sărăcia extremă S. extremă poate fi definită ca o lipsă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
laturi interesează în mod deosebit poporul, a doua pe înaltul comandant și armata sa, iar a treia privește mai curând guvernul (Ibidem). Asociind acestă triadă cu poporul, armata și guvernul, Clausewitz, de o manieră aproape „istoricistă”, scoate în evidență natura relativa acestei interacțiuni: el este conștient că aceste aspecte sunt într-o relație de influență reciprocă, neputând avea roluri fixe și rigide (Gray, 1999, p. 91). Conceptul trinitar al războiului relevă multitudinea forțelor care „hrănesc” și pun în mișcare fenomenul conflictual
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe propriile resurse și mai mult pe asumarea unui rol dominant în coalițiile dintre state, instituții transnaționale și grupuri din sectorul privat (Weiss, 2002, p. 257) și încercând să-și mențină o independență relativă față de elementele coaliției. Independența rămâne una relativă, deoarece aici se exteriorizează pregnant interdependența complexă despre care vorbeau Keohane și Nye (Keohane și Nye, 1989, p. 26), prin interconectarea piețelor financiare, uniformizarea la maximum a regulilor în mediul financiar-bancar și reacția în lanț la orice dereglare în această
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
tipuri de determinanți ai apartenenței la tipurile de „partizani” „pragmatici” non-votanți „ignoranți” Capital relațional social uman Corupție Comunism Credincios orientat mai mult spre rugăciune obișnuit de duminică minimalist Credință religioasă Criminalitate reală percepută consecințe Criticism social Cultură rurală politică Deprivare relativă Dezirabilitate socială Dezordine socială Dezvoltare a localității socială Educație Electorate ale partidelor tipuri de Emigrare temporară Frustrare Ideologia procapitalistă religioasă Inconsistență de status negativă pozitivă Încredere în instituții în partide în lideri în primar Indicatori de credință de relevanță comportamentali
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
iluzia stabilității realului cu care venim la un moment dat În contact, deoarece subiectivismul judecății noastre sau cel al dorințelor noastre modifică permanent substanțialitatea lucrurilor și a fenomenelor din realitate. Dar ceea ce se pierde astfel În stabilitate (desigur, În cea relativă) se câștigă, de cele mai multe ori, În claritate sau În calitate psihologică (de exemplu, infractorul ar dori să-și păstreze starea psihologică de Început, care l-a făcut să considere ca fiind Îndreptățită fapta sa antisocială, dar evaluarea acesteia, la care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
politicii internaționale este în mod necesar raportat) la marile puteri. Teoria, odat) lansat), se aplic) de asemenea și statelor mai mici, în m)sura în care, încât interacțiunile lor sunt izolate de intervenția marilor puteri ale unui sistem, fie prin relativă indiferent) a celor din urm), fie prin dificult)țile privind comunicarea și transportul. III Într-o teorie sistemic), unele p)rți ale explicației cu privire la comportamente și rezultate sunt legate de structură sistemului. O structur) politic) este ca și un câmp
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unit)ților în relații reciproce nu este complet definit) de principiul ordonator al unui sistem, si de diferențierea formal) a p)rților sale. Poziția unit)ților se modific), de asemenea, odat) cu schimb)rile produse la nivelul capabilit)ților lor relative. Îndeplinindu-și funcțiile, instanțele agențiale pot dobândi capabilit)ți, sau le pot pierde. Relația primului ministru cu Parlamentul, si a președintelui cu Congresul depinde de capabilit)țile lor relative și variaz) în funcție de ele. A treia parte a definiției structurii admite
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s) se mențin), deoarece cu toții înțeleg cât de mult depind de ea. Înaintea Primului R)zboi Mondial, acceptarea, de c)tre Germania, a probabilei abandon)ri, a Triplei Alianțe, de c)tre Italia, a semnalat c) această din urm) era relative lipsit) de important). În cazul alianțelor între inegali, conduc)torii alianței trebuie s)-și fac) puține griji legate de fidelitatea celor care i se al)tur), si care, oricum, nu au prea multe opțiuni. S) analiz)m comparativ situația din
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ri cercet)rii și dezvolt)rii. În acest punct, ne induc din nou în eroare enunțurile recente. The Internațional Economic Report of the President, propus în martie 1976, avertiza Congresul c) ,,Statele Unite nu au ținut pasul cu creșterea și cu relativă important) a eforturilor destinate C&D*, venite din partea unora dintre principalii s)i competitori str)ini, în special din partea Germaniei și Japoniei” (CIEP, p. 119). Acest enunț ar trebui tradus în așa fel, încât s) se poat) citi: sporirea, de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și nu întotdeauna de bună calitate. Criteriul estetic a fost sacrificat uneori în favoarea celui politic. În schimb, s-au dat multe articole, scrise mai ales de G. Barițiu, Andrei Mureșanu, Iacob și Aurel Mureșianu, dedicate istoriei poporului român și altele relative la cele mai importante probleme culturale, pedagogice, economice. Printre colaboratorii pentru partea politică și culturală s-au numărat și I. Heliade-Rădulescu, M. Kogălniceanu, Vasile Popp, I. Rusu, P. Vasici, T. Cipariu, Damaschin T. Bojincă, Vincențiu Babeș, Andrei Mocioni, I. Rațiu
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
partide istorice, vin cu o ofertă culturală alternativă, restitutivă, și Puterea face totul pentru a capta acest mesaj, pentru a-i relativiza impactul social prin sugestia de legitimitate. Care vine și bine, fiindcă are drept corolar independența politică și doctrinară relativă față de Moscova. Aici, după mine, psihologic s-a lucrat foarte bine, pentru că a lăsa acest mesaj să circule În voie, să devină un fel de paseism idilic sau energetic, reprezenta un pericol. În momentul În care el se introduce În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în ce privește Fiziologul nu interesa opoziția adevărat/neadevărat din perspectiva științelor naturii, ci posibilitatea oferită de însușirile unui animal de a servi drept significans în construirea unei similitudo fie spiritual-teologică, fie moral-didactică. Așa se explică alcătuirea unor istorisiri, astăzi numite „fantastice”, relative la animale denumite tot astăzi „fabuloase”. Ideea însăși a căutării semnificatului în „cartea naturii” nu trebuie înțeleasă ca o inventare a valorii simbolice, ci ca o încercare de a o identifica exact acolo unde fusese imprimată de la geneză. Descifrarea valorii
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
sunt dedicate acelor signa ale lucrurilor înseși, și se insistă în special asupra „semnelor” ambigui și necunoscute: de ce anumite lucruri sunt indicate în mod ambiguu? Evident, „semnul lingvistic” are adesea un caracter arbitrar. Și cum cuvintele cele mai importante și relativele lor signa sunt cele din Scriptură, de aici rezultă și necesitatea de a înțelege cum trebuie Scriptura, chiar dacă, teoretic vorbind, orice interpretare, chiar greșită, odată inspirată de caritate, poate fi considerată legitimă, cu condiția să fie corectată ulterior. Această afirmație
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și pe cea documentară a acestor amintiri. În aceiași parametri se înscriu și lucrările De la Basarabia rusească la Basarabia românească, Trei ani pe frontul basarabean și Ardealul în Basarabia. Totodată, împreună cu însemnările de călătorie, rămase în periodice, ori cu acelea relative la înființarea Universității clujene, precum și cu „ziarul” detenției din lagărul de la Caracal, ele au pregătit vasta autobiografie, în patru volume, Pe baricadele vieții. Cel dintâi panou, Anii mei de învățătură, se concentrează asupra formării sale intelectuale și morale. Ca urmare
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
prosperitatea populației. Și asta nu numai din cauză că moștenise un uriaș decalaj între populație și elite la sfârșitul primului război mondial - la urma urmei, toate societățile occidentale s-au confruntat cu decalaje asemănătoare, iar reducerea lor a fost, până în zilele noastre, relativă -, ci pentru că asigurarea prosperității elitelor (iar prosperitatea elitelor este și ea o condiție a funcționării societății și a statului) presupunea un continuu transfer de bogăție dinspre ansamblul populației către elite. Toate tranzițiile românești s-au lovit inclusiv de acest obstacol
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
reforma din 1970, Academia din Villa Medicis nu mai era instituția totală dinainte, deschizându-se mai mult, Îndeosebi femeilor, schimbările intervenite În recrutarea membrilor («pensionarilor»), variind de fapt considerabil În funcție de discipline (ibidem). Anii 1970 sunt de asemenea cei ai unei relative Înfloriri a științelor sociale de partea celaltă a cortinei de fier, chiar dacă În mod inegal de la o țară la alta, Înainte ca «stagnarea» brejneviană să blocheze, pentru aproape Încă un deceniu, dezvoltarea științelor sociale, deși acestea Își revendicau o ascendentă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
împrejurarea că bărbații se căsătoresc la vârste mai înaintate, la un moment dat pe „piața maritală” cumulându-se astfel efectul disparității reale cu cel al disparității relative. În societățile complexe din lumea contemporană, problema raportului dintre disproporția reală și cea relativă e mult mai complicată. Acolounde, de exemplu, fertilitatea e în continuă scădere și/sau unde migrația externă definitivă e accentuată, cum e și cazul țării noastre, configurația pieței maritale e diferită și pe segmente de vârstă (Rotariu, 2003). Războaiele și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ci și două tipuri de morală întâlnite printre adulți. Iar Kenigston consideră că există tineri care nu depășesc până la 24 de ani faza preconvențională și că imensa majoritate a lor rămân cantonați în cea convențională. Aceste aprecieri sunt cu totul relative, având în vedere specificitatea contextelor socioculturale. Analizând ontogeneza moralei, trebuie să arătăm că ea nu este același lucru cu ontogeneza orientărilor axiologice; valorile morale, deși ocupă un loc central în sistemul de valori, sunt doar componente ale acesteia. Or, cristalizarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
neapărat o iluzie; bunăoară, ca înfățișare fizică, românii sunt mai diverși decât, să zicem, japonezii. În analiza in-group/out-group, psihosociologia a început să ia mult mai în serios, de altfel, evidența că distincția dintre „noi” și „ei” apare cu totul relativă în viața practică, în mod deosebit în condițiile societății contemporane. Depinzând de situație, „ei” pot deveni „noi”. Rivalitatea unor echipe de fotbal din țară se transformă, în general, în solidaritate, când joacă echipa națională. După cum vorbim tot mai mult despre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
treia sînt dedicate acelor signa ale lucrurilor, și se insistă în special asupra „semnelor” ambigue și necunoscute: de ce anumite lucruri sînt indicate în mod ambiguu? Evident, „semnul lingvistic” are adesea un caracter arbitrar. Și cum cuvintele cele mai importante și relativele lor signa sînt cele din Scriptură, de aici rezultă și necesitatea de a înțelege cum se cuvine Scriptura, chiar dacă, teoretic vorbind, orice interpretare, chiar greșită, dacă este inspirată de caritate, poate fi considerată legitimă, cu condiția să fie corectată ulterior
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]