332 matches
-
accidental o carte a sa nu poate fi nici interzisă, nici blamată în vreun fel. De aici fascinația față de Jurnalul alcătuit din frânturi de corespondență, de aici entuziasmul din jurul apariției acestei culegeri de povestiri. Ambele, în fond, întinse exerciții de relectură, reveniri proaspete într-un spațiu deja cunoscut. , numai că încă o dată. Iată - editorial și emoțional totodată - legitatea care dictează orizontul de așteptare al unei asemenea cărți postume. Chiar de la un text la altul, deși fără prea deranjante redundanțe, ea se
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
au apărut fie în periodicele Tribuna, Secolul XX și Viața Românească, fie în volume ca Însemnări critice, Scriitori contemporani, Engrame sau În cunoștință de cauză (volum care conține texte difuzate la posturile de radio "Europa Liberă", "BBC" și "Deutsche Welle". Relectura "însemnărilor" lui I. Negoițescu are farmec și textele surprind prin prospețime. Eseurile despre Heidegger și prietenia ratată dintre filozoful nihilist și Karl Jaspers, prietenie născută pe fundalul unui ciudat dezinteres reciproc pentru operele filozofice, despre memoriile lui George Manolescu, un
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
Într-o casă străină, al cărui volum secund este încă nepublicat). Singurătatea și diavolul milos este o antologie de nuvele alese din volumele amintite mai sus, criteriul unic al selecței fiind, cum se scrie într-o notă, "rezistența la pretențiile relecturii". Astfel, prozatorul încurajat la tinerețe de Hortensia Papadat-Bengescu să scrie este recuperat și pus la dispoziția cititorilor, cel puțin parțial, printr-un volum al cărui material general uman exploatează, cu o autenticitate adesea crudă, zonele familiare ale afectului și ale
Demonii dragostei by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12902_a_14227]
-
spunând „cei mai buni”? Poate la Nichita Stănescu și la Cezar Baltag, poeții alături de care debutase editorial în faimoasa (și norocoasa) colecție „Luceafă rul”. Mă grăbesc să arăt că nu despre autoadulare este vorba în Ego scriptor, ci de o relectură critică a propriilor cărți, lucidă și cu accente de severitate care nu stau în obișnuința oricui. Sigur, Ilie Constantin se consideră „egalul celor mai buni”, cum spuneam, dar până să se vadă astfel își denunță toate slăbiciunile și își face
„Egalul celor mai buni“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5604_a_6929]
-
datorită amicului Camil Baltazar.) Urmează adevărata interpretare. Care e inenarabilă. E clar că Ion Vartic oferă implicit o lecție formidabilă prin eseul acesta. (Și prin altele, dar „Grodek”. A treia variantă e de strictă actualitate.) Asta înseamnă reformulare, asta înseamnă relectură ! Asta înseamnă, în fond, să iei de nouă o operă care numai nouă nu e. Dar lecția despre care vorbeam își are partea ei de explicit. Niciodată n-am mai citit, la Ion Vartic, propoziții atât de ferme îndreptate în
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
patru sute de pagini în teoriile interpretării poststructuraliste? Răspunsul, ușor ironic, e: în America, și cu un profesor atent la nuanțe și la straturi, cum e Marcel Corniș-Pop. Tema demersului teoretic este interpretarea ca rescriere critică în poststructuralism, și noțiunile adiacente (relectura, revizuirea). O critică tranzacțională, în care lectura este de la început activă și creatoare, "un interspațiu producător de discurs", pentru că citind configurăm, conceptualizăm, rescriem. Dar, tocmai pentru că e activ, acest fel de a reacționa la stimulii textului nu lasă opera intactă
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
N. Georgescu În textul de față nu ne interesează "Cum plăsmuia Eminescu" (D. Caracostea), ci cum așternea el pe hârtie o creație în sistemul de reprezentări scripturale al vremii sale. Vă propun, stimați cititori, o relectură filologică a poemului eminescian De-o trece anii..., pretabil discuției într-o revistă pentru că este scurt. A fost publicat prima oară de Titu Maiorescu în Ediția princeps (decembrie 1883; voi folosi pentru ea sigla P1, iar pentru edițiile următoare ale
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
Iar Non credo, oro e punctul de plecare al acesteia. Reluând, odată cu acesta, mai vechi confesiuni ale prozatorului (conform cărora a te ruga chiar în timpul unui act imoral conduce la schimbarea calitativă a acelui act), Ion Vartic instrumentează strălucit o relectură a personalității lui Petru Dumitriu. Și o face abordând cel mai „inexcuzabil” (măcar în aparență) roman al acestuia: Drum fără pulbere. Această carte, constată criticul, e mai puțin „coruptă” decât o reține, în genere, opinia curentă. Căci autorul a scris
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
măcar, poezia lui Gamarț, altminteri inteligentă și bine făcută, lasă impresia unei grozave digitații pe tastatură. Pe care o pot plăcea - din exterior - destui, dar care se retrage din calea oricărui vizitator cu bune intenții. Înainte de a impune, circular, o relectură, opusculul intitulat Eu spun dragoste trimite, de la primele versuri, la raftul din bibliotecă pe care, de ceva ani, se găsesc, deloc prăfuite, Manifestul anarhist sau Fratele păduche. Un viciu infim - și acesta de atitudine - îl ține pe Andrei Gamarț departe
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
mai exact, gazetăresc - al prozei (prin apelul la un text până atunci ignorat de exegeți: Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Se poate afirma că interesul scriitorilor postmoderni, optzeciști și nouăzeciști deopotrivă, pentru modelul Caragiale se datorează, într-o măsură însemnată, relecturii pe care o operează ediția din 1972. Demersul lui Dan C. Mihăilescu este încă și mai radical decât cel al lui Preda. Ediția sa readuce la „momentul zero” interpretarea lui I. L. Caragiale. Fără a demonta receptarea mai veche, ci integrândo
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
mai bune opere a lui îi lipsește varietatea”11). Fiind cel mai universal dintre toți scriitorii latino-americani, cu o poziție canonică sigură și cu o „putere de contaminare” mai mare decât a oricărui alt scriitor, Borges, deocamdată, nu oferă o relectură prea creatoare așa cum el însuși susținuse importanța timpului indefinit al lecturii și al memoriei. Un paradox născut din sacrificiu. Borges nu pretinde niciodată că are un răspuns. Doar dubii, „perplexități metafizice verificate în timp”12), literatura nefiind altceva decât „iminența
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
Când moțăi crâncen, prin picioare,/ Simt somnul cum mă ia mai tare.../ Și-atâta timp mi-e refuzat/ Când dorm în mine ca pe-un pat!" Nu trebuie să-l adorm și pe cititorul acestei confidențe autocritice, de aceea accelerez relectura volumului meu de debut! Sfârșitul unei poezii aduce comparația sugestivă a unui copac cu "o statuie / ce-și poartă umbletul tăcut / în inflexibilul genunchi". Un vers citeț încheie piesa "Din tren" prin: "Un viaduct subțire ca un strigăt". Urmează vreo
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
corăbii noi"), versul ultim are ceva "hămăit"... Adagiul latin Habent sua fata libelli ar trebui citit, în cazul de față, habent sua fata poetae: cărțile își au destinul lor, dar și poeții îl au pe al lor! La capătul acestei relecturi, de-a lungul căreia am privit înapoi dacă nu cu mânie, măcar fără cruțare, mă minunez de luarea în seamă de care m-am bucurat din partea unei critici mai departe văzătoare decât mine însumi. Ea a reținut din "scâncetele lirice
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
uităm că Ilie Constantin ni i-a tălmăcit în română pe Montale, Saba, Ungaretti, Quasimodo) se bucură, mai degrabă, de o trecere în revistă decât de o analiză evaluatoare amănunțită. Însă Din câte adevăruri? nu este doar un exercițiu de relectură și de luminare from inside a unei opere literare, ci un volum compozit, aspirând să ofere o imagine cât mai fidelă a unei vieți, cu toate creșterile, rupturile, tulburările și izbânzile ei. Astfel, vom citi aici două jurnale de călătorie
Privind înapoi, pentru înainte by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4364_a_5689]
-
Scurtu Biografia istoricului și criticului literar Mircea Iorgulescu (1943-2011) suscită interesul cercetătorilor din generațiile cele mai tinere, spre a-i putea stabili, cu rigoare, itinerariul creator și, evident, fizic al celui mai exigent exeget al operei lui Panait Istrati. O relectură atentă și fără prejudecăți a operei sale de critic și istoric literar relevă o excelentă capacitate de a intui și de a detecta valorile estetice ale operei literare. Impresionează prin dăruire, pasiune, lectură neîntreruptă și, mai ales, prin conexiunile pe
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
explicării bogăției de procedee, cât și în privința confruntării cu autori și opere dintr-o paradigmă europeană comună, dintr-un fond de sensibilitate comun. Studiul din 1963 își are înălțimile și limitele sale în exegeza consacrată lui Creangă. El constituie o relectură și o reevaluare, în linii mari exactă, a operei marelui clasic, cu destule revelații admirabile, rezistente în timp, dar și cu unele marcaje împovărătoare, datate în epocă, putând fi considerat, de aceea, emblematic unei perioade dificile pentru critica și istoria
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
alte câteva oferte de bună calitate articolul Irinei Petraș, "De la deducție la seducție" pentru o subtilă analiză a cărților lui Ion Vianu, Investigații mateine și Necredinciosul, fixându-și ca punct de plecare chiar unghiul de abordare psihanalitic-biografist al autorului. O relectură a Investigațiilor mateine transpusă la nivelul biografiei criticului nefilolog, dar înzestrat cu toate calitățile pentru a fi unul de excepție relevă o ecuație de finețe și introspecție. Evocare Revista EX PONTO (nr. 4, 2008) i-a reținut Cronicarului atenția prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
și nota asupra ediției de față, ultima - semnată împreună cu G. Zarafu). Autorul Introducerii în opera lui B. Fundoianu își extinde, aici, demersul printr-un „Cuvînt înainte” provocator: Fundoianu-Fondane - un destin care ne sfidează și ne somează, și printr-o solidă relectură prefațatoare (Poezia lui B. Fundoianu, o poezie care „știe” mai mult decît poetul). Tot în secțiunea „critică” ar intra și un text al lui Ion Pop (Neliniștea lui Fundoianu) reluat din volumul Transcrieri (1976). O a doua „carte” îi aparține
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
l-a situat cu succes, cîndva, în parametrii „modernismului moderat”) ar fi fezabilă. Poate că situarea sub semnul „modernismului antimodern” teoretizat, între alții, de A. Compagnon, ar fi mai productivă și mai adecvată pentru întreaga atitudine a scriptorului Fundoianu/Fondane. Relectura Priveliștilor și a altor poeme din periodice - mai ales de după 1917, cele simboliste fiind doar niște exerciții corecte „de școală” - tinde să confirme o atare ipoteză, în frunte cu ciclurile Herța, Cîntece simple, Provincie ș.cl. „Antipeisajul” sau „antipastelul” au sens
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
Timpul mitic al lecturii Iulia Popovici Dumnezeu stă în detalii, spunea Matei Călinescu la lansarea versiunii românești a cărții sale despre relectură, Rereading ( A citi, a reciti. Către o poetică a ( re)lecturii), parafrazînd expresia simetrică despre diavol. În ce privește literatura, probabil că și diavolul, și Dumnezeu se ascund în amănunte, ori cel puțin ăsta e unul din primele gînduri care-i pot
Editura Timpul mitic al lecturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13733_a_15058]
-
oarecum marginală în curriculum-ul școlar). Pe o linie cît se poate de bloomiană, pentru Matei Călinescu un text canonic e unul în primul � dacă nu și ultimul) rînd recitibil, iar Craii de Curtea-Veche e nu numai predispus la relectură ( o dovedește studiul care încheie ediția românească a lui A citi, a reciti), dar și încă prea puțin ( re)citit. Acesta e modul în care privește Călinescu romanul matein, motivînd astfel și minuțioasa atenție acordată paratextului în acest sens sînt
Editura Timpul mitic al lecturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13733_a_15058]
-
mulțumim să-i semnalăm apariția și să remarcăm că, avantajată de o ținută grafică elegantă, Steaua conține multe texte interesante. Din sumarul său ne-a atras atenția Dosarul Lewis Carroll realizat de tineri universitari din țară: este un exercițiu de relectură binevenit într-o literatură ca a noastră preocupată excesiv de ea însăși și de aceea predispusă la marginalitate. Am reținut editorialul intitulat „Autismul literar” sub semnătura lui Adrian Popescu - un articol de atitudine în care redactorul-șef al Stelei pledează cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4869_a_6194]
-
biografie” (p. 413) Să trecem acum, destul de rapid, spre celălalt pol al chestiunii. Capitolul Eminescu (pus sub titulatura „Icoana” romantică). Aici, Mihai Zamfir face un adevărat tur de forță. Premisa interpretării sale decurge din observațiile lui Petru Creția, conform cărora relectura lui Eminescu trebuie să înceapă de pe poziții editoriale mai realiste. Din această perspectivă, clasica împărțire în antume și postume nu se justifică. Ea se datorează exclusiv unei serii de accidente istorice. (De la perfecționismul incurabil al poetului la îmbolnăvirea lui subită
Stilul intelectual (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5227_a_6552]
-
modul cel mai direct și mai firesc, umplînd spațiul cîte unei poezii cu fapte, gesturi, gînduri, reacții comune tuturor familiilor care au în grijă un bolnav. Aparent, priza acestui martor asupra a ceea ce se întîmplă este directă; însă, la o relectură mai atentă, sesizăm deja distanțarea temporală, implicita ori explicita punere la trecut: „M-ai privit îndelung, bănuitoare,/ de ce nu ți-ai făcut ochii azi, mi-ai spus,/ o dată și a doua oară/ și cea de lîngă patul tău a zis
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
publică a legii, înainte de adoptare. "Aici, în ceea ce privește legea administrației locale, într-un an electoral, apariția ei devine evident suspectă. Poate că o amânare a aplicare a legii, un moratoriu al aplicării ei, care să fie suținut și în Parlament, o relectură a textului inițial al legii ar fi fost necesară", a mai spus Mihai Răzvan Ungureanu. În opinia fostului premier, este nevoie ca Guvernul să explice mai bine modul în care se va aplica legea delegării de semnătură în administrația locală
MRU: Apariția ei devine suspectă. La ce se referă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30808_a_32133]