10,972 matches
-
vieții și operei savantului Octavian Ionescu. Sunt convins că opera autorilor, a coordonatorilor, are o amplă adresabilitate, ea va fi studiată cu interes de către corpul didactic universitar, de studenți și, nu în ultimul rând, de publicul larg. A scrie cărți - releva Constantin Noica - înseamnă a comunica cu departele tău în timp și a milita pentru o conștiință mai bună. Acestea sunt și dezideratele care au călăuzit strădaniile demne de admirat ale distinșilor autori. Prof. univ. dr. doc. Constantin Marinescu Referință Bibliografică: IN
IN MEMORIAM OCTAVIAN IONESCU (1901-1990), PROFESOR DE DREPT CIVIL LA UNIVERSITATEA DIN IAȘI MEMBRU AL CONSILIULUI LEGISLATIV AL ROMÂNIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1414046393.html [Corola-blog/BlogPost/384133_a_385462]
-
de redactor la postul de televiziune din Chișinău, în perioada 1972-1975. Ulterior a îmbrățișat activitatea de gazetar, care constituia pasiunea și vocația sa, motiv pentru care, ab initio, a dat admitere la o facultate cu acest profil, dar, așa cum am relevat, a fost exmatriculat fără drept de apel, pentru atitudinea sa de „bun român”. În perioada 1988-1990 este unul dintre liderii Mișcării Naționale pentru autodeterminare și independența Republicii Moldova, alături de intelectuali patrioți, în frunte cu Mihai Cimpoi, Valeriu Matei și mulți alții
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nicoale_dabija_un_exponent_de_pompiliu_comsa_1373170210.html [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
Mihai Cimpoi consemna într-un capitol al lucrării sale, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, apărută în anul 1996, la Editura „Arc”, că Nicolae Dabija este „un lider de genearție, animator al „Renașterii basarabene”, ceea ce și noi am relevat cu pregnanță. De asemenea, ilustrul critic și istoric literar, referindu-se la calitatea domnului Acad. Nicolae Dabija de redactor șef al revistei „Literatură și Artă”, sublinia că meritul primordial al acesteia constă în faptul că „a impus o conștiință națională
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nicoale_dabija_un_exponent_de_pompiliu_comsa_1373170210.html [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
are deja o ediție critică - și în continuarea eseului Mirelei-Ioana Borchin (Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a Nirvanei), care face temeinice sinteze legate de subtilitățile ideatice ale operei binecunoscutului poet timișorean, dând un caracter distinct ediției, autoarea volumului continuă să releve, la același nivel expertizat de recepție, noi sclipiri și înrâuriri universale ale poeziei dorcesciene, din același registru abscons al semnificării, greu sesizabil și puțin accesibil celor neinițiați în hermeneutica textului”. (Iulian Chivu) „D-na Mirela-Ioana Borchin și-a dovedit deplin
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
a nivelului de trai. De aceea, pe 5 februarie a.c., a organizat la sala Mozart din Congress Hall a Complexului Palas din Capitala Culturii românești un Forum cu o participare impresionantă, dar și cu absențe nejustificate, pe care le vom releva la timpul lor. Forumul Dezvoltării Durabile a județelor Moldovei își propune să reunească factori de decizie instituțională și personalități de anvergură din diverse domenii de activitate din cele opt județe ale regiunii în scopul construirii unei strategii de dezvoltare durabilă
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1456890895.html [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
Acest Marco Polo de azi, pe drumurile românimii (nu pe “drumul mătasii”; și nu-s deloc “de mătase” drumurile sale) abia s-a întors zilele acestea din Balcani și din marginile nord-vestice ale valahilor, pe cheltuiala sa), spre a ne releva că neamul nostru cel născut în afara Vetrei românești (sau smuls de la matcă de nedreptățile istoriei) trăieste. Dar in spiritul zestrei aparținând matricei spirituale a strămoșilor, doar supraviețuiește. Și asta pentru că am uitat prea devreme de îndemnul lui Mircea Snegur: “Sa
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
Îți stă pe suflet ca o primăvară, / S-o porți cu împlinire și noblețe, / E plămădită dintr-o floare rară / Cu sevă de mister și frumusețe! (Cu sevă de mister și frumusețe) În drumul său spre absolut, poetei i se relevă o lume înveșmântată în verde pe care o cuprinde cu ardoare, cu ochi scăldați în lumina necuprinsului. În pașii săi s-au contopit tăcerile și scrumul unor dorinți pătimașe. Pe rugul unui vis neîntinat își țese călătoria spre tainele infinitului
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1450172632.html [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
pentru elevi, de la acea vreme. Deși nu ia în serios scrisul la o vârstă atât de fragedă, mai târziu, după ce viața o poartă pe cărări ciudate, unele având tangență cu vechea ei pasiune, se reîntoarce la dragostea sa dintâi, poezia. Relevăm câteva aspecte din activitatea literară a autoarei: - redactor-șef la Editura Vultur ZM, din Deva (1997-2004); - colaboratoare la Revista naturiștilor, cu eseuri din domeniu, în aceeași perioadă; - reporter la ziarul Lumina, devenit Acțiunea HD (1999-2000); - reporter la ziarul Hunedoreanul (2000
CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_Ardelean.html [Corola-blog/BlogPost/366171_a_367500]
-
poveștile ei. N-au cum s-o întristeze asemenea fleacuri, când în lumea poveștilor ei binele triumfă, orice sfârșit este fericit!”. Vorbind la lansarea volumul bilingv (română-franceză) Fetița și broasca țestoasă, desfășurată la Cernăuți, în august 2009, monahia Elena Simionovici releva: ,, Aparent este o carte pentru copii, dar și pentru oamenii mari. Este o pledoarie pentru tot ceea ce înseamnă frumos și-i îndeamnă pe părinți ca, înainte de a le lăsa copiilor avutul lor, să le altoiască virtutea, să-i învețe cele
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
afecțiuni un transplant este singura soluție, dar marea speranța vine din noile descoperiri. Experimente medicale importante sunt desfășurate în fiecare an pentru a descoperi noi metode de a folosi celulele stem prin transplant autolog destinat persoanei căreia i s-au relevat celulele sau alogen destinate fraților, părinților sau rudelor. O astfel de grefa poate ajuta, în unele cazuri, chiar și alte persoane din familie, în afară de copil. Iar cercetătorii dau semne că în viitor grefele vor putea fi utilizate în tratarea afecțiunilor
Cum să obţii cel mai avantajos preţ pentru recoltare celule stem by http://www.zilesinopti.ro/articole/6087/cum-sa-obtii-cel-mai-avantajos-pret-pentru-recoltare-celule-stem [Corola-blog/BlogPost/97845_a_99137]
-
și cu efortul neprecupețit al acelui Om, de-a lungul a douăzeci de ani de vis, muncă, frământări, nădejde și deznădejde. Portretul preotului Pavel Pavel se conturează pagină cu pagină sub pana unui scriitor deplin stăpân al genului. Ni se relevă mai întâi printr-o prezentare directă făcută de autorul însuși: „Preotul Pavel Pavel, al doilea copil din cei trei ai lui Gheorghe și Maria Pavel, s-a născut în casa bătrânească din Mădârjac...”. Intrăm apoi în ambianța de familie în
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
dialog menit să pună în lumină alte trăsături ale preotului Pavel Pavel: bucuria de a-și vedea împlinit visul, capacitatea de împărtăși această bucurie cu cei din jur, spiritul organizatoric, calitatea de bună gazdă, blândețea și starea sufletească de sfințenie relevate din cuvintele sale: ”... te anunț că mâine este cea mai mare sărbătoare a acestei biserici. Mâine vei vedea biserica în interior, pentru că acum este pregătită pentru sfințire...”. Dialogul preotului cu autorul pune în lumină calitățile acestuia de cunoscător profund al
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
vizibilitate și pondere de parcă ne-am rușina să le expunem, să le prezentăm. Or fi ajuns, educația și cultura, o rușine în țara asta? Dacă stau bine să mă gândesc, cred că da! Oare, de ce? Studii sociologice din ultimii ani relevă faptul că tot mai puțini tineri români, în proporție de 50%, sunt interesați să mai citească o carte, să vizioneze un spectacol de operă, teatru sau balet, să viziteze un muzeu sau o expoziție de pictură. Le este inoculată, din
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438601330.html [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
timp. Calendarul astronomic se bazează pe observarea unor fapte clare și recunoscute, se grefează pe „cadrul” stabil al firmamentului. Deși e o invenție destul de seacă, la o privire mai atentă, el se transformă în sursă de inspirație aproape poetică; ne relevă parcă un dans al planetelor, care se deplasează cu viteze diferite, în raport cu atotprezentele constelații fixe. Printre stelele „fixe” orbitează planetele plimbătoare. Într-o lume potențial veșnică, ne trecem și noi, performând o pendulare continuă între statornic și schimbător. Sunt banalități
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1386053755.html [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
sec. I d.Hr. sub conducerea regelui DECEBAL (84-106 d.Hr.), care a reușit unirea triburilor geto-dacice care se răspândiseră pe întreg teritoriul după fărămițarea imperiului geto-dac, oadată cu moartea lui BUREBISTA. Bogata moștenire de cultură spirituală și materială a tracilor, relevată de scriierile antice, cât și de descoperirile arheologice, este astazi un bun comun al tuturor popoarelor din zona sud-est a Balkanilor și a întregii comunități europene. Existența puternicului stat geto-dac la granițele de est ale Imperiului Roman devine de temut
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
furate din alfabetul vieții”, ajutându-ne să descifrăm astfel ceea ce este dincolo de mesajul primordial. La întrebarea: „Poezia este respirația lui Dumnezeu pe pământ?”, premonitoriu, poetul ne răspunde: „Mai mult, este Evanghelia divinului!” Autor al reflexiei deschise, circulare, Theodor Răpan ne relevă, astfel, o ipostază inedită a limbii române, inventând o nouă și originală gramatică a poeziei. Metafora-titlu a primei apariții editoriale - Hohotul apelor - sugerează în sine identificarea eului liric cu destinul colectiv. Încă dintru început luăm contact cu jubilația în fața miracolelor
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
că trăiesc dimpreună/ fiecare literă,/ să vă citez pe-nserate/ la tribunalul speranței/ și să vă invit,/ odată cu îngândurarea,/ la marele dans/ ce tulbură melancolia pietrei...” Intuirea rosturilor cunoașterii, filtrate, desigur, poetic, dobândește sensuri profunde, complexe, în scrisa lui Theodor Răpan, relevând raporturile ascunse pe care le au lucrurile și stările în ordinea realului sau a sublimului. Chiar și celor mai abstracte categorii ale existenței, acesta le găsește corespondențe directe, sensibile. Volumul Hotarul de foc, Editura „Europa” (Craiova), 1991, evidențiază un aer
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
din lazaret (2004), Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005), Dincolo de tăcere - Jurnal de poet (2009). Toate, tipărite la aceeași editură - „Semne”! Potențarea trăirii eului creator, spiritualizarea universului, prezentarea unor aspecte ale concepției despre literatură, artă, mitologie, cultură, relevă nevoia de adecvare a formei la noile conținuturi ale cărților ce marcheaza destinul literar al scriitorului. Taurul lui Falaris - Mărturisitorul - Jurnal de poet (2003) este volumul care face trecerea la a doua etapă a creației poetului, marcând ieșirea din sfera
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Ilustrațiile realizate de Damian Petrescu sunt cele care apropie cititorul și mai mult de universul cărții, ele având puterea de a crea/recrea și de a susține/resusține o conexiune reală între sentiment și reprezentarea sa fizică. Dependent de stările relevate de vocea nuanțată a poemelor, ilustrațiile se înfățișează grav, ca niște martori care știu mai mult și pot spune infinit mai mult, numai dacă sunt privite așa cum se cuvine. Orice am face, orice am spune, între Theodor Răpan și Damian
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
literară i-au permis poetului Theodor Răpan realizarea unui dialog deschis cu cei 144 de „aleși”, replica sa pornind din sufletul lor către Poet și de la Poet către cititor. Universul tematic, modalitățile de expresie și formulele prozodice ale acestui volum relevă din plin o înnoire a formelor poetice cultivate de Răpan. De aceea recunoaștem în această ipostază inedită gândirea aforistică a sa: „Toată viața e o călătorie prin cărțile altora!” Acest adevăr stă, de fapt, la baza lucrării de față: 144
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Zilele săptămânii, Animalele și păsările din grădina bunicilor, Să facem haz de necaz” și altele. Genul epic, așa cum am menționat la începutul analizei, se dezvăluie în creația Ligyei Diaconescu prin fluidul sentimentelor trăite, cucerirea puterii misterioase a marelui Cuvânt. Se relevă armonios în romanul „Selenna”. În interviul emoționant „Marin Ifrim în dialog cu Ligya Diaconescu”, scriitoarea pune accent pe concursul de poezie și proză pentru românii din întreaga lume: „ Este adevărat, organizez acest concurs ...STARPRESS- care la ultima ediție a avut
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1433235655.html [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
mult, se cuvin menționate în contextul reliefării locului viorii în creația beethoveniană cele 10 sonate pentru vioară și pian, 16 cvartete de coarde și alte lucrări camerale. Romanțele se disting prin marea frumusețe lirică. Gândite într-o singură parte, ele relevă un potențial expresiv de o blândețe și sinceritate rar întâlnite. De fapt ele reprezintă două miniaturi încântătoare ce durează aproximativ 9 minute fiecare. Romanța în Sol major datează din anul 1802, fiind publicată un an mai târziu; deși poartă un
110 ani de la primul concert al Societății Filarmonice din Craiova by http://uzp.org.ro/110-ani-de-la-primul-concert-al-societatii-filarmonice-din-craiova/ [Corola-blog/BlogPost/93285_a_94577]
-
1-3/ 2000,p. 72) Mihail Eminescu este pentru noi dacoromânii de pretutindeni, Pâinea noastră literară cea de toate zilele. „Din creația așa zisă <>a poporului român, noi i-am zice cărturărească, pentru că nici poporul nu e lipsit de o cultură, relevă cel mai mare teolog al Ortodoxiei secolului XX, academicianul-teolog Dumitru Stăniloae, numit de academicianul (și nu numai...) Răzvan Teodorescu, socotim ca un element specific ortodox reflectat în ea, viziunea cosmosului transfigurat. Elementul acesta iese puternic în relief cu deosebire în
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
azi pe mâne Ca o boare-n adieri, Numai dorul meu rămâne În regretele de ieri ... Toate trec și-ncet se curmă Ca o umbră de sub pas, Numai dorul meu din urmă Mă-nsoțește ceas de ceas. Toate trec să se releve Ca iluziile-n vis, Numai dorul meu aieve E peren și e precis ... Toate trec și doar există Ca un abur de vin fiert, Numai dorul meu presistă, E statornic și e cert ... Toate trec, doar dorul nu e Ca
TOATE TREC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Toate_trec_romeo_tarhon_1365927418.html [Corola-blog/BlogPost/359760_a_361089]
-
prilejuit apariția în timp, instituirea în existență. Altfel spus, „întâlnirile”, rezultante ale unor întâlniri anterioare, se deschid unele către altele, se întâlnesc, creând la rândul lor alte întâlniri”. Revenind la ideea de Armonism, în sinteza concepției lui Șt. Odobleja se relevă faptul că Armonismul este știința care consideră în prim plan - legea echilibrului. În continuarea lucrării Dicționarului, autorul ne redă definiția tabelară a Evoluționismului și Armonismului (Odobleja - 38, pag. 646-650): „Evoluționismul - totul merge spre complicare; Armonismul - totul merge spre simplificare”. Ajungând
ARMONIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1458344237.html [Corola-blog/BlogPost/368972_a_370301]