714 matches
-
contaminaserăm de dragoste trecând pe la Teiul lui Eminescu, atmosfera de acolo să ne fi sugestionat pentru ca, mai apoi, nu-se-știe-cine să ne inoculeze licoarea iubirii. Totuși, încă de la Brăila, pe când făceam turul orașului, intuisem la ea o înclinație înspre lirism, o relevare a sentimentelor prin elemente ale naturii și, mai ales, interpretarea dragostei ca un dat sfânt. Și, cum eram la Brăila, locul natal al poetului avangardist Ilarie Voronca, pomeni, în treacăt, de poemul acestuia Colomba, poem de iubire inspirat de soția
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
gălățene Speranța Miron (care a fost și prima mea recenzie, publicată pe Anima News la Tel-Aviv). Nu voi avea niciodată pretenția de critic ori exeget literar, ci mai curând de cititor atent la detalii, forme, culori, esențe, sensuri, mesaj, pentru relevarea aspectelor pozitive ale unei lucrări, care să primeze asupra deficiențelor acesteia (arhicunoscut fiind faptul că scriere perfectă nu există!). De fiecare dată, notele mele de lectură au fost bine primite de autorii „recenzați”. O apreciere de genul: „E minunat cum
TAINA SCRISULUI (7): LUPTA CU PROPRIILE LIMITE ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354726_a_356055]
-
am fost pus în situația să constat adânca iubire cu care mă înconjura deșii nu i-am fost întotdeauna nai mult de prieten, mentor dar și idol. Dumnezeu să înțeleagă masculul și femeia. Nu cred că ne va oferi vreodată relevarea acestor adânci secete Divine. Apropo! Dumnezeu ne iubește oare cu adevărat? Când iubești dai, de regulă, totul de care te poți lipsi. Bărbatul își oferă iubitei întreaga avere, chiar și aceea încă neaflată în posesia sa. Femeia dă în schimb
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
masa VAX POPULII de votanți ai partidelor în aproape anualele alegeri electorale. Din păcate și aleșii fac parte din ea. Istoria ne arată că bazele învățământului au fost puse de către Biserică iar entitățile cu caracter explicativ au fost la început „relevări Dumnezeiești” obținute de înaltele fețe bisericești, singurele persoane care aveau cunoștințele necesare înțelegerii. Dintotdeauna vracii care se ocupau de sănătatea și spiritualitatea tribului erau cu un cap peste șefii de trib a căror datorie era numai apărarea și obținerea hranei
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
cunoștințele necesare înțelegerii. Dintotdeauna vracii care se ocupau de sănătatea și spiritualitatea tribului erau cu un cap peste șefii de trib a căror datorie era numai apărarea și obținerea hranei. La un moment dat în istorie Dumnezeu ilumina prin divine relevări mai multe minți, în special dinafara Bisericii. Marile invenții și descoperiri plutesc în aer și cei receptivi pot găsi argumentarea unor explicații. Din păcate Biserica își apăra concepțiile, ca și partidele politice de astăzi, fără să poată înțelege că poate
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
să poată înțelege că poate fi loc de mai bine. A existat în evul mediu o epocă neagră în care Biserica curăța prin ruguri purificatoare știința în dezvoltarea unor noi percepte. Nici astăzi Biserica Creștină încă nu admite știința drept relevare Dumnezeiască dată treptat pe măsura în care omul poate înțelege mai în adâncime fenomenul. Bisericile necreștine au o cu totul alte concepte ceea ce a favorizat ca în multe ramuri știința asiatică să predomine. Alah, Brahma și Buda cer credincioșilor să
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
Cafeaua de seară. Încerc să dialoghez cu invitații mei. Cât privește ,,inducerea” răspunsului, aici nu este ca la poliție. Interviul este sau ar trebui să fie un parteneriat. Cei doi sunt într-o relație elevată și care are ca rezultat relevarea unor acțiuni ce trebuie știute de marele public”. Privirea vieții Melaniei prin ochii lui Menuț Maximinian dă pondere scriiturii într-un timp în care colegii de breaslă nu se dovedesc a fi prea generoși între ei, în așa fel încât
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
competențe, se recomandă utilizarea, cu preponderență, a evaluării continue, formative, care va pune accent pe: ● corelarea directă a rezultatelor evaluării cu achiziția de competențe specifice, vizate de programa școlară; ● valorizarea rezultatelor învățării, prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev; ● relevarea, prin evaluare, a experiențelor de învățare și a competențelor, dobândite de elevi în contexte variate de învățare. Pe parcursul lecțiilor, elevii vor intra în contact cu toate categoriile de mijloace și structuri de exerciții, prevăzute ca probe de evaluare, precum
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
Curtea a reținut că, „teoretic, orice încălcare de către organul de urmărire penală a normelor relative la drepturile procesuale poate determina o vătămare independent de respectarea regulilor de competență ale acestuia. În consecință, demonstrarea vătămării va putea fi realizată prin relevarea consecințelor actului organului de urmărire penală, printr-o modalitate independentă, ce nu implică, întotdeauna, analiza respectării competenței acestuia. Cu alte cuvinte, încălcarea de către organul de urmărire penală a normelor relative la drepturile procesuale poate produce o vătămare, chiar și
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe lângă condițiile ce trebuie îndeplinite de către un procuror pentru a putea fi numit în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. Autorul excepției de neconstituționalitate tinde la relevarea pretinsei neconstituționalități a normelor procesual penale criticate prin raportare la o anumită soluție legislativă pe care acestea nu o cuprind, și nu prin raportare la conținutul normativ intrinsec. Or, analiza unor astfel de critici de neconstituționalitate nu intră în competența
DECIZIA nr. 16 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295899]
-
de la anumite puncte ale narațiunii, romancierul recurge la amănunte de tip balzacian, cu efecte estetice de înaltă ținută artistică, dar și cu un important rol în îmbogățirea culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
2007d). De asemenea, se insistă asupra unei “culture épistémologique plus ou moins explicite” (Riondet O., 2004). Communication ethics axis este consolidată prin examinarea “La question éthique dans leș technologies de l’information ” (Riondet O., 2010c și Riondet O., 2007c) și relevarea aspectelor etice ale gândirii comunicaționale a lui Jurgen Habermas (Riondet O., 2009c). Deschiderea hermeneutica este confirmată prin studiul temeinic “Interpretation, comprehension et construction scientifique de la connaissance” (Riondet O., 2010a). Demersul său hermeneutic se sprijină pe W. Dilthey (raportul explicare-înțelegere), N.
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
scientifique de la connaissance” (Riondet O., 2010a). Demersul său hermeneutic se sprijină pe W. Dilthey (raportul explicare-înțelegere), N. Whitehead (relația percepție-interpretare), P. Ricoeur (ideea recunoașterii) și U. Eco (limitele interpretării). De communication philosophy axis, cercetările lui Odile Riondet se leaga prin relevarea conexiunii dintre “leș SIC et la philosophie” (Riondet O., 2010b), a legăturii “communication et leș philosophies de la connaissance” (Riondet O., 2003) și a existenței de “concepts philosophiques dans le SIC” (Riondet O., 1999). Deși are contribuții meritorii pe mai multe
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
trei sensuri ale “anthropologie de la communication” [“faits de la communication”, “utiliser des notions d’anthropologie (le mythe, le rite)” și “leș images de l’homme”] (prelegere ținută la Universitatea din Craiova, 10 aprilie 2012). Cea de-a treia idee rezidă în relevarea ancorării filosofice a antropologiei comunicării: “cette discipline a aussi un soubassement philosophique” (prelegere ținută la Universitatea din Craiova, 10 aprilie 2012). În afara spațiului cercetării axiale a comunicării, evidențiem contribuții notabile și în ce priveste raportul comunicare-religie (Riondet O., 2011b), (Riondet
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
semnificația critică a (...) conceptului” - p. 18, „semnificații practice” - p. 137, „semnificație ce transcende momentul” - p. 248, „semnificațiile” noțiunii directoare - p. 309, „semnificațiile acestor texte” - p. 309, „semnificații contradictorii” - p. 365), sensuri („a sesiza sensurile” -p. 8, „sesizarea sensurilor „ - p. 11, „relevarea unor sensuri noi” - p. 14, „sursă de cunoaștere și de sensuri” - p. 18, „relevare (...) a sensurilor existenței” - p. 371, „aspectul sensurilor explicite” - p. 402, „sensurile nonconformiste” - p. 452) și înțelesuri („omul concret a fost înțeles” - p. 18, „un înțeles” - p.
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
p. 248, „semnificațiile” noțiunii directoare - p. 309, „semnificațiile acestor texte” - p. 309, „semnificații contradictorii” - p. 365), sensuri („a sesiza sensurile” -p. 8, „sesizarea sensurilor „ - p. 11, „relevarea unor sensuri noi” - p. 14, „sursă de cunoaștere și de sensuri” - p. 18, „relevare (...) a sensurilor existenței” - p. 371, „aspectul sensurilor explicite” - p. 402, „sensurile nonconformiste” - p. 452) și înțelesuri („omul concret a fost înțeles” - p. 18, „un înțeles” - p. 372, „prim înțeles” - p. 378). În afara unei conștiințe teoretice explicite, profesoara Ana Bazac se
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
texte” (București, Editura Cartea Românească, 2010). Prefața Dariei Ghiu explică modul în care din expoziția „Chestii tipărite” articolele lui Dan Perjovschi (2008-2009), ajung în volum. Principial, ideea că materialele publicate alcătuiesc în concret „un metru de istorie” a indus necesitatea relevării în funcționare unitară a acestei istorii și a impus aducerea compact a „istoriei” într-o carte. II. Cei care cunosc articolele din revistă, prin lecturarea în carte vor accede la un univers ce depășește notele ce le țin pe acestea
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
acestei pictorițe înseamnă, în primul rând, subiectivism bine temperat. (...) Originalitatea expresiei, vibrația interioară (...) sunt frânturi din zbaterea unui clocot de subtext (...). Ochiul artistei știe să găsească în intimitatea existenței diurne, farmecul inefabil al trăirilor profunde. In această intimitate asistăm la relevarea unui „joc secund”, care se referă la profunzimea existenței. Uneori ușor tristă. Deși alteori (...) apare un fel de Odă a Bucuriei, mai mult în surdină (...). Mi se pare că autoarea are iscusința (...) de a releva frumosul și trăirile dintr-un
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
internaționale în materie penală, din durata măsurilor preventive privative de libertate dispuse în cursul urmăririi penale efectuate, ulterior, pe teritoriul României. ... 17. Așa fiind, Curtea constată că susținerile autorului excepției nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, acesta tinzând la relevarea pretinsei neconstituționalități a normelor criticate prin raportare nu la conținutul normativ intrinsec, ci prin raportare la o anumită soluție legislativă pe care acestea nu o cuprind. Or, analiza unor astfel de critici de neconstituționalitate nu intră în competența de soluționare
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]
-
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe lângă condițiile ce trebuie îndeplinite de către un procuror pentru a putea fi numit în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. Autorul excepției de neconstituționalitate tinde la relevarea pretinsei neconstituționalități a normelor procesual penale criticate prin raportare nu la conținutul normativ intrinsec, ci prin raportare la o anumită soluție legislativă pe care acestea nu o cuprind. Or, analiza unor astfel de critici de neconstituționalitate nu intră în competența
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287579]
-
34. Funcționarea optimă a unei organizații este condiționată de existența unui nivel ridicat al încrederii investite în ea de către partenerii sociali de relație. Monitorizarea nivelului de încredere în organizație devine astfel o funcție necesară a acesteia, un mijloc de relevare a performanței, mai întâi a celei relaționale, cât și de realizare a scopului organizațional general. Încrederea instituțională are o puternică determinare venită dinspre zona satisfacțiilor și a insatisfacțiilor în legătură cu modul de organizare socială, cu eficiența instituțiilor sociale, fiind
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276419]
-
se întemeiază atât pe Legea nr. 193/2000, cât și pe Codul civil, fără a argumenta în ce constă dificultatea de interpretare a normei menționate. ... 65. După enunțarea celor două opinii ale membrilor completului de judecată al instanței de trimitere, fără relevarea dificultății de interpretare a textului ce face obiectul interpretării și a argumentelor pe care se întemeiază fiecare opinie, instanța de sesizare conchide în dispozitivul încheierii prin care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție că art. 483 alin. (2) din
DECIZIA nr. 13 din 25 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283114]
-
unor chestiuni de drept și recursul în interesul legii. ... 80. Ca și în cazul celorlalte condiții de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, noutatea problemei de drept se impune a fi evaluată primordial de autorul sesizării, prin relevarea tuturor datelor care pot susține și justifica nevoia instanței de a primi o dezlegare de principiu a unei norme de drept, aspect ce rezultă din conținutul neechivoc al dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 81. Se constată însă
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
mergeau din sat în sat să ducă cuvântul Domnului. Însă nu cel din biblia lor. Cuvântul Domnului era un sfat care putea să rezolve o problemă locală a fiecărui solicitant. De unde știa călugărul cel mai bun răspuns? Nicidecum dintr-o relevare divină ci, din experiența altor întrebări și răspunsuri date. In lungile zile de sihăstrie cauzate de deplasarea la alt sat călugărul medita la situațiile auzite și văzute, le cântărea cu cunoștințele acumulate din alte sate vizitate, ia Divinitatea îi sugera
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
de la anumite puncte ale narațiunii, romancierul recurge la amănunte de tip balzacian, cu efecte estetice de înaltă ținută artistică, dar și cu un important rol în îmbogățirea culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]