1,588 matches
-
mod arbitrar. În primul rând trebuie să îl definim: termenul, în sensul originar al cuvântului, derivă din gr. myein = a închide (gura). Misterele sunt secrete, doctrine și culte despre care nu se vorbește cu cei neinițiati. Mistica este astfel acea religiozitate care nu vorbește despre propriile secrete în prezența urechilor profane, pentru a căuta mântuirea în intimitatea proprie. Iar din partea celor care doresc să se apropie de mister se dorește tăcerea. Fuga de lume, retragerea în sine, uniunea imediată cu sacrul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
egale pentru că la originea lor este aceeași experiență mistică. Este însă o afirmație care nu își află nici o confirmare empirică. Nu este vorba doar de interpretări diferite ale aceleiași experiențe mistice, ci de experiențe diferite, așadar de diferite genuri de religiozitate. De fiecare dată când vorbesc cu persoane de profundă religiozitate indiană, îmi dau seama că religiozitatea mea este profund înrădăcinată în tradiția profetică, precum cea ebraică și musulmană în general. Indiferent că ne referim la Avraam, Moise, David, profeții israeliți
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
însă o afirmație care nu își află nici o confirmare empirică. Nu este vorba doar de interpretări diferite ale aceleiași experiențe mistice, ci de experiențe diferite, așadar de diferite genuri de religiozitate. De fiecare dată când vorbesc cu persoane de profundă religiozitate indiană, îmi dau seama că religiozitatea mea este profund înrădăcinată în tradiția profetică, precum cea ebraică și musulmană în general. Indiferent că ne referim la Avraam, Moise, David, profeții israeliți sau la Isus, Mesia (Cristos) al creștinilor sau la profetul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
află nici o confirmare empirică. Nu este vorba doar de interpretări diferite ale aceleiași experiențe mistice, ci de experiențe diferite, așadar de diferite genuri de religiozitate. De fiecare dată când vorbesc cu persoane de profundă religiozitate indiană, îmi dau seama că religiozitatea mea este profund înrădăcinată în tradiția profetică, precum cea ebraică și musulmană în general. Indiferent că ne referim la Avraam, Moise, David, profeții israeliți sau la Isus, Mesia (Cristos) al creștinilor sau la profetul Mahomed, evidențiem aceeași caracteristică: pentru ei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Mahomed care recunoaște esența religiei în "Islam = supunere, dăruire lui Dumnezeu". Toate acestea trimit la diferența infinită cum adesea se accentua în secolul trecut -, la un totaliter aliter între Dumnezeu și om, între Dumnezeu și lume. Însă nu exclud convergența religiozității mistice și profetice. Diferite experiențe din India și Orientul Apropiat pot fi interpretate în relație unele cu altele, traduse dintr-un context în altul și reformulate verbal. Desigur, toți cei ce au făcut experiențe mistice de uniune în India, în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
secolele IV-V) și în special în filozoful mistic care scria sub pseudonimul discipolului lui Pavel, Dionisie Areopagitul (secolele V-VI). El a creat conceptul de "teologie mistică" (mystica theologia), de la care derivă actualul termen "mistică". În India întâlnim contrariul: religiozitatea mistică a Upanishadelor se îmbină mult mai târziu cu cultele ce sunt mai degrabă orientate personal, asemenea celor ale lui Vishnu, Baghavan, Krishna, Rama. Totuși, în religiile indiene, mistica rămâne în centru, în cele profetice la margine. Dimpotrivă, în Biserică
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
altfel și interior intimo meo, mai intim decât ceea ce îmi este cel mai intim (Sfântul Augustin). Am fost oare prea teoretic? În orice caz, totul devine mai limpede dacă se pleacă de la practica religioasă. În aceste două forme fundamentale de religiozitate, profetică și mistică, își găsesc de fapt expresie în sensul strict două forme fundamentale de spiritualitate: cea profetică în rugăciune și cea mistică în meditație. Le-am practicat pe ambele. Rugăciune sau meditație? Rugăciunea este într-adevăr un lucru pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se conformeze, indiferent de clasa sau casta în care s-au născut. Totuși, nu aș fi fost legat dogmelor definite și ortodoxiei formale; hinduismul nu cunoaște nici un magisteriu obligatoriu. Ar fi fost mult mai importantă acțiunea dreaptă: ritul corect, obiceiurile, religiozitatea trăită. De asemenea, nu ar fi trebuit să mă preocup în primul rând de anumite drepturi ale omului, ci de cum să mă comport în viață, de datoriile și responsabilitățile mele față de familie, societate, divinități sau Dumnezeu. Probabil m-aș simți
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mă identific cu marxismul chinez (de origine occidentală) și cu maoismul. Dar aș fi simpatizat cu umanismul chinez, care a început să se dezvolte din vremea filozofilor greci presocratici, în secolul VI î.C., și avea să marcheze trecerea de la religiozitatea magică a culturii chineze antice la raționalitate: omul și rațiunea sa câștigă primatul asupra spiritelor și divinităților. Se asistă astfel la o trezire intelectuală, la nașterea unui mare interes pentru istorie, artă și literatură, fapt ce îi situează pe învățați
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
izvoarele iudaismului). Despre "etica mondială din perspectivă creștină" vorbisem deja în anul 2005, în cartea omonimă scrisă împreună cu Angela Rinn-Maurer, pastor în Mainz. Dar ce semnifică, specific, spiritualitatea creștină? Este necesară o definiție. Spiritualitatea creștină falsificată "Spiritualitatea", adesea separată de "religiozitate", poate astăzi semnifica multe lucruri. Spiritualitatea creștină nu ar trebui să se întemeieze pe baza impulsurilor și sentimentelor de devoțiune și a manifestărilor religioase de masă, cum se întâmplă astăzi în cazul multor persoane "spirituale", dar mai curând pe baza
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
consolează doar pe mine faptul de a ști că până și el, de la care noi derivăm ca și creștini, se confruntase cu un establishment religios-politic contemporan lui, tocmai din cauza mesajului și a comportamentului său. Foarte radicală era critica sa față de religiozitatea tradițională și de modul guvernării din partea clasei conducătoare. Foarte suspecte, vindecările carismatice ale bolnavilor. Foarte liberală, abordarea sa în raport cu legea religioasă, cu Sabatul sau prescripțiile referitoare la puritatea alimentației. Foarte scandaloasă solidaritatea lui cu cei neglijați, bolnavi; cu săracii, săracii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
o tot mai mare importanță (de Vergine numquam satis Sfânta Fecioară nu va fi lăudată niciodată îndeajuns). Fără îndoială, venerarea Mariei a îmbogățit mult poezia, arta și muzica ce aveau o orientare masculină, chiar și tradițiile, obiceiurile, cultura sărbătorilor și religiozitatea populară. În fine, teologul franciscan Duns Scotus (mort în 1308) susținea, contrar tradiției până în acel moment, "prerăscumpărarea" (praeredemptio) prezervată, datorită căreia Maria ar fi fost salvată de păcatul originar. Astfel era inventată idea de immacolata conceptio, ce avea să fie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vacă în mâini și îi udă cu udul acestui animal, ca pentru a-i curăța de întinările lor. Pentru văduvele fără copii este o datorie de a arde de vii pe mormântul bărbaților lor și această datorie se-mplinește cu religiozitate. Rudele unui mort asistă la convoiul lui și trecătorii sunt anunțați pentru ceremonie prin sunetul unui clopoțel, de a se ruga la dânsul. FO (Cu 700 de ani înainte de Christos). Omul are două suflete: sufletul subtil care este un spirit
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Gheorghe Grigurcu Odată ajuns pe acest teren ferm, autorul Interlocuțiunilor își revelă încă o trăsătură a mentalității sale tradiționale (Monsieur Homais era un adept al stîngii atee), și anume religiozitatea. Credința e, în ochii săi, un dar nativ, a cărui absență divulgă o infirmitate: "Așa cum unora le lipsește simțul sublimului sau al comicului, altora le lipsește simțul divinului". O preconcepție obstinată disociază spiritul religios de funcția inteligenței, împingîndu-l la periferia
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
dintre marile spirite ale ultimelor trei secole erau mai permeabile la suflul divinului, decît voiau să pară, cîte și care anume și-au ascuns virtuțile, făcînd paradă de contrariu". Socotiți esprits forts, unii din autorii taxați pentru carența lor de religiozitate, emitenți de "rotomontade" ale impietății, au posedat un spirit creștin subiacent ce contrazicea suprafețele: "Foarte multe paradoxuri blasfematorii, maxime impioase sau profanatoare nu sunt decît bucăți de Ťbrioť cu efect mai mult amuzant decît convingător (Cioran nu-i decît cel
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
Epistolele lui Grigore Alexandrescu ne trimit la lumea pierdută în care spiritul Louis XV ar fi dictat moda. Epistolele se cer citite în mijlocul unei adunări mondene, cu ascultătorii numai urechi, iar temele abordate sunt temele dominante în Ancien Régime: adică religiozitatea ori lipsa ei, Voltaire și fantoma nonconformistului, în ce constă vocația poeziei, raportul dintre regulă și invenție în literatură, poezia pastorală etc. etc. - teme ce evocau deja, în epoca romantică, o literatură deja apusă. Pe aceste teme, în fond anoste
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
în timp ce cântă, de la Frick Collection, mă făcuse să merg la filmul "Girl, Interrupted", care avea s-o propulseze între celebrități pe o actriță al cărei nume se află azi pe buzele tuturor cinefililor: Angelina Jolie. Recitisem, cu un fel de religiozitate asumată, și fragmentul proustian în care Bergotte decide să revadă "Peisajul la Delft" al lui Vermeer: "Muri în următoarele împrejurări: în urma unei crize de uremie destul de ușoară i se prescrise să se odihnească. Dar un critic scriind că în ŤVedere
"În ce tablou v-ar plăcea să intrați?" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7966_a_9291]
-
ar exista o minimă atracție față de ele. La fel se întîmplă cu un volum de apicultură sau cu cărțile privitoare la religie. Iar cînd e vorba de cărți despre "istoria lui Dumnezeu", cum se pretinde cea de față, prezența unei religiozități inițiale este singura condiție care face ca lectura ei să nu devină o golgotă a plictiselii. Într-o lume a inefabilelor și a intangibilelor - cum este lumea credinței -, sentimentul trebuie să preceadă lectura. Și implicit teoria. Se înțelege, mă refer
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
organele abilitate în privința declarațiilor iresponsabile ale creditorului Stelei, domnul George Becali", se arată într-un comunicat al AISS. "Ca oameni și ca suporteri steliști considerăm gestul domnului George Becali drept incalificabil, mai ales la câteva zile după ce se laudă cu religiozitatea sa. De fapt, George Becali este un fariseu pentru care violența și amenințările sunt la ordinea zilei. Este suficient să ne reamintim când cerea forțelor de ordine să bată contestatarii «ca-n beciurile Miliției» sau amenințările repetate cu bodyguarzi la adresa
Pentru instigare la violenţă, suporterii stelişti îl vor pe Becali după gratii () [Corola-journal/Journalistic/77029_a_78354]
-
strict, riguros. Pur și simplu se întoarce. Amplificat, îmbunătățit, nu atunci când crezi că e cazul să se reîntoarcă. Se intoarce atunci când ai cu adevărat nevoie... Recunoștință este rudă bună a empatiei, a fericirii și a speranței, cărămidă de bază a religiozității autentice. Nu am văzut încă, și nici nu cred că am să văd o persoană înclinată către recunoștință care să sufere de anxietate, singurătate sau invidie. Nu poți să îți exprimi recunoștință fără să fii conectat cu momentul prezent și
Emoții care ne pot vindeca - Recunoștința () [Corola-journal/Journalistic/68279_a_69604]
-
limbii. Insomnia nu-ți permite s-o iei în fiecare dimineață de la capăt. Ea îți impune o continuitate artificială. Nici o revenire la starea primordială. Limba franceză, ca o cămașă de forță, nu constă decât din gramatică, e contrariul temperamentului său. Religiozitatea este gradul de intensitate a trăirii. Lauda lui supremă, lucrul cel mai bun pe care-l poate spune el despre altcineva: înțelege. Realitatea devine transparentă. Istoria este anulată. Nu mai există decât o deosebire: oameni care înțeleg și care nu
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
în calitatea sa de adorator al muzicii, Miron Kiropol e prea puțin carnal în favoarea unei abstractizări corespunzătoare elanului d-sale liric imanent, căruia i s-ar potrivi vorba prin care Leopardi definea poezia, o "respirație a sufletului". Înregistrăm aici o religiozitate nedogmatică. O religiozitate mai curînd umorală. Forma sa caracteristică e această asceză a discursului care se leapădă de trupeasca povară printr-o elansare spre infinitul misterului. Nedorindu-se un jurnal al accidentalului senzorial, al împotmolirii în materia absconsă a concretului
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
de adorator al muzicii, Miron Kiropol e prea puțin carnal în favoarea unei abstractizări corespunzătoare elanului d-sale liric imanent, căruia i s-ar potrivi vorba prin care Leopardi definea poezia, o "respirație a sufletului". Înregistrăm aici o religiozitate nedogmatică. O religiozitate mai curînd umorală. Forma sa caracteristică e această asceză a discursului care se leapădă de trupeasca povară printr-o elansare spre infinitul misterului. Nedorindu-se un jurnal al accidentalului senzorial, al împotmolirii în materia absconsă a concretului, creația lui Miron
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
o epocă în care știrile despre diverse activități de partid conțineau și alte repere de identitate decât cele ale familiei conducătoare. De multe ori, la noi în casă, masa de prânz coincidea cu radiojurnalul de la ora 13,00, ascultat cu religiozitate de părinții mei pentru informațiile despre starea vremii (n-am înțeles niciodată această obsesie a lor) și atunci, între două linguri de supă, cu gândurile aiurea, auzeam ca prin vis aceeași voce bărbătească rostind monoton... "la manifestare au participat tovarășii
Profesionist în slujba răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7620_a_8945]
-
modestul Sion însă, aprecierea și îndemnul marelui Alecsandri trebuie să fi sunat ca o supremă consacrare - sau, cel puțin, așa ne face el că credem în Epilogul ce încheie Suvenirele și unde scrisoarea de mai sus se află reprodusă cu religiozitate. În mod curios, despre memorialistica lui Sion și despre arta proprie lui s-au purtat și se poartă discuții: Sion nu pare încă o valoare clasată. Uitat imediat după moarte, descoperit abia în deceniul patru al secolului XX, el a
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]