251 matches
-
că acest zeu fiind cel mai în onoare la ei, urma numaidecât ca nota caracteristică din cultul acestui zeu, ideea nemuririi, să fie mai cu putere accentuată la Traci, notă care fu apoi ridicată de Geți la principiul fundamental al religiunei lor, în doctrina lui Zamolxis. Această idee însă era deosebită de metempsicoza lui Platon și a Egiptenilor, întrucât metempsicoza admitea putința curățirii sufletului prin trecerea sa în corpul mai multor ființe, pe când am văzut că învățătura lui Zamolxis, admitea numai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
așternu mai târziu pătura Românilor din Macedonia. Obiceiul arătat nu se regăsește la Românii de la nordul Dunării, ceea ce ar fi îndestul de extraordinar, în cazul când Românii de aici ar fi niște emigranți veniți de peste Dunăre. Ce a devenit oare religiunea nemuririi la poporul Dacilor ? Fără îndoială că ea a fost primită și de poporul lor, poate încă de pe când trăia la sudul Dunării, în Rodop; în orice caz însă după constituirea sa în stat împreună cu Geții, în țările carpatine. Aceasta
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
poate că și la ei ar fi îmbrăcat ocârmuirea acea formă teocratică, pe care Europa o lua pe timpul lui Grigorie al VII, dacă fulgerul spadei romane n-ar fi trăsnit de pe tronurile lor, zeu și rege deodată. Mai reiese adoptarea religiunei lui Zamolxis de către Daci, și din următoarele cuvinte, pe care împăratul scriitor Iulian Apostatul le pune în gura predecesorului său, Traian: «Am subjugat chiar pe acești Geți (adică pe Daci), cea mai războinică națiune din toate neamurile ce au existat
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
am văzut îl credeau născut chiar în țara lor, încât este probabil ca și pe timpul Dacilor, religia lor păstrase caracterul dualistic pe care l-am desemnat mai sus. Se mai amintește la Daci și un cult al apelor, păstrat din religiunea lor anterioară politeistă, care cult se regăsește la toate popoarele arice, de la Indieni pană la Romani și era mai ales în mare onoare la popoarele eranice, căci spune Herodot că: «fluviile și râurile sunt sfinte la Perși; nu permit nici
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Galia, Britania sau Spania. Cauza pentru care numele de zeități lipsesc în monumentele epigrafice ale Daciei este lipsa acestor zeități însuși. Că nici chiar numele lui Zamolxis nu apare în ele, se poate înțelege din natura cultului acestui zeu. Analogia religiunei lor cu acea a Perșilor și înrudirea lor apropiată cu popoarele eranice ne îndreptățesc a admite că, nici la ei nu era permis de a ridica temple sau altare nici statui ale zeilor, ceea ce Herodot se încearcă să explice că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
că, nici la ei nu era permis de a ridica temple sau altare nici statui ale zeilor, ceea ce Herodot se încearcă să explice că ar fi, «pentru a nu se atribui zeilor o formă omenească ca la Greci». Ca toate religiunile ce pun centrul greutății lor în viața viitoare și impun condițiuni de moralitate pentru câștigarea acesteia, așa și religiunea lui Zamolxis dădu naștere unei clase de oameni ce se abțineau de la mai multe din plăcerile acestei lumi, unei clase de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se încearcă să explice că ar fi, «pentru a nu se atribui zeilor o formă omenească ca la Greci». Ca toate religiunile ce pun centrul greutății lor în viața viitoare și impun condițiuni de moralitate pentru câștigarea acesteia, așa și religiunea lui Zamolxis dădu naștere unei clase de oameni ce se abțineau de la mai multe din plăcerile acestei lumi, unei clase de călugări. Aceștia nu mâncau carne și trăiau în celibat; ei purtau la Geți și Traci numele de Ctiști, iar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
niște săgeți pe care alții le țineau în mâini. Dacă murea îndată din rănile sale, atunci ei credeau că zeul le este favorabil; dacă nu, atunci respingând pe acel ce nu murise ca om rău, trimiteau pe un altul. O religiune ca acea îmbrățoșată de poporul Geto-Dacilor trebuia să aibă o puternică înrâurire asupra manifestării întregii lor vieți. Ideea nemuririi, atât de adânc înrădăcinată la ei, trebuia să încoarde mult puterile lor în viața pământească. Moartea pentru ei nu era decât
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în latină se termină în -(t)io / -(t)ionis se disting în mod deosebit prin numărul lor foarte mare. Astfel, din cuvintele latinești natio / -ionis și religio / -ionis au devenit în limbile romanice: rom. națiune, nație [natsi΄une, ΄natsie], religie, religiune [re΄lid(ie, relid(i΄une]; it. nazione [natsi΄one], religione [relid(i΄one]; sp. nación [naθi΄on], religión [relixi΄on]; port. naçăo [΄nasə̃u], religiăo [re΄li(iău]; fr. nation [nasi΄õ], réligion [reli(i΄õ]. În limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În consecință, adaptarea substantivelor latine cu terminația -(t)io / -(t)ionis prezintă în limbile romanice și în limbile germanice următoarele tipuri: a) adaptarea după modelul cuvintelor moștenite, în limbile romanice (româna participînd la acest aspect cu formele lungi: rațiune, națiune, religiune); b) adaptarea prin preluarea nominativului latin în română (forma scurtă) și în neerlandeză (de unde a trecut și în limbile slave și, uneori, în germană); c) adaptarea după modelul francez în limbile germanice (exclusiv neerlandeza, care urmează acest model numai parțial
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a străduit să exercite un rol orientativ nu doar în literatură, ci în toate sferele culturii, să îndrume întreaga spiritualitate românească, să influențeze chiar și politica de stat. În eseuri și articole ca Parsifal, Titanii ateismului, Roma universală, Rasă și religiune, Ortodoxie și clasicism, Providența în istorie, Sensul tradiției, Nichifor Crainic, pornind de la gânditori ca Oswald Spengler, Nikolai Berdeaev, Hermann Keyserling, consideră cultura și civilizația realități nu numai deosebite, dar și antagonice, afirmă că ele se ivesc nu simultan, ci succesiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
a fost primit la București cu cele mai înalte onoruri în entuziasmul mulțimilor ce invadaseră străzile. Apoi, în prezența Adunării Deputaților, a Locotenenței Domnești și Guvernului, a depus următorul jurământ de credință: „Jur a fi credincios legilor țării, a păzi religiunea românilor, precum și integritatea teritorială și a domni ca domn constituțional” La un an de la acel eveniment (20 aprilie 1867), Principele Cuza îi scria lui Carol I. Lupta pentru crearea Statului Român desăvârșit a fost memorabil rezumată de Dimitrie Onciul „Unirea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
turcă, greacă și răspândită în toată Dobrogea 330. Prin textul acestei proclamații, domnitorul Carol I îi asigura pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul noii Constituții; religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi fără a-și primi legitima pedeapsă"331. În baza articolului 46 al tratatului de pace de la Berlin, la 21 octombrie 1878
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei 410. Proclamația îi anunța pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul noii constituții"411. Totodată, textul proclamației asigura că: "Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi fără a-și primi legitima pedeapsă"412. În această atmosferă de sărbătoare a fost organizat la Cernavodă un mare banchet în cadrul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
săptămânale le supune la aprecierea prefectului"490. Ultima secțiune a regulamentului prezenta atribuțiile și îndatoririle primarilor localităților dobrogene. Astfel, articolul 23 preciza că "primarul este numit de către prefect dintre cei cinci locuitori aleși ai comunei". În vederea desemnării primarului unei localități, "religiunea nu este un obstacol"491. Primarii localităților aveau obligația de a "încunosciința în tot-d-a-una pe administratorii de plasă despre veri-ce turburare sau neorânduială întâmplată între locuitori"492. Conform prevederilor articolului 27, primarul era în subordinea directă a administratorului de plasă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
otomani, devin și sunt cetățeni români", iar articolul 5 prevedea că: "Locuitorii din Dobrogea, deveniți cetățeni români, sunt egali înaintea legei, se bucură de tote drepturile cetățenesci și pot fi numiți în funcțiunile publice fără osebire de origine și de religiune"544. În privința organizării cadrului instituțional în Dobrogea, articolul 7 al legii prevede că: "Instituțiunile representative, județene și comunale, se introduc în Dobrogea, după esemplul celor din România, cu singurele deosebiri prevedute prin această lege"545. În privința proprietății imobiliare în Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
11 aprilie 1877"546. Articolul 12 al legii desființa dijma în natură și o înlocuia printr-o dare în bani "care se va hotărî printr-o lege specială"547. Legea garanta, conform articolului 15, "libertatea tuturor cultelor", însă, preciza că "religiunea Ortodoxă a Răsăritului este religiunea dominatoare în Dobrogea"548. În privința organizării Bisericii Ortodoxe în Dobrogea, articolul 16 al legii preciza că "aceste județe [Constanța, Tulcea, n.n.] fac parte din eparhia Dunărei de Jos". Același articol preciza că "protoiereii județelor și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
12 al legii desființa dijma în natură și o înlocuia printr-o dare în bani "care se va hotărî printr-o lege specială"547. Legea garanta, conform articolului 15, "libertatea tuturor cultelor", însă, preciza că "religiunea Ortodoxă a Răsăritului este religiunea dominatoare în Dobrogea"548. În privința organizării Bisericii Ortodoxe în Dobrogea, articolul 16 al legii preciza că "aceste județe [Constanța, Tulcea, n.n.] fac parte din eparhia Dunărei de Jos". Același articol preciza că "protoiereii județelor și clerul ortodox al catedralelor din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
locuitorii din Dobrogea vor forma numai un corp de oștire teritorială (călărași și dorobanți)", iar "acestă oștire nu va putea fi întrebuințată afară din Dobrogea de cât [în] timp de resbel"657. Articolul 68 prevedea că "locuitorii din Dobrogea de religiune musulmană vor forma companii și escadroane separate" iar "în uniformarea lor, care se va plăti de stat, se va păstra fesul și turbanul"658. Același articol preciza că "locuitorii țermurași ai Dunărei și Mărei Negre vor fi chemați de preferință
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Articolul 70 din cuprinsul acestui capitol preciza că "marca [stema, n. n.] Dobrogei (...) și a județului Tulcea (...) este un scut purtând doi delfini cu trupul rădicat"660. Articolul 71 prevedea că "nici un jurământ nu se pote impune cuiva de cât conform religiunei sale"661, iar articolul 72 menționa că "nici o lege, nici un regulament de administrațiune generală, județeană sau comunală nu pote îndatora de cât după ce se publică în chipul hotărât de lege"662. Capitolul IX al legii, intitulat "Disposițiuni transitorii" cuprindea articolele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
altă provincie din dreapta Dunării, prefacerea ruinelor ce astăzi o acoperă în orașe și sate înflorite, și schimbarea întinselor sale deșerturi în câmpii acoperite cu frumoase secerișuri. Aceste legiuiri vor face, în fine, ca populațiunea fără osebire de orice naționalitate și religiune a acestei țări, să binecuvânteze ziua de 23 Noemvrie 1878, când drapelul român pentru întâia dată, de mult, a fâlfâit în Dobrogea ca un simbol de libertate, de ordine și de civilizațiune"676. La elaborarea legii de organizare a Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și imigrației la nivelul județului Tulcea, prefectul prezenta un caz deosebit de interesant privitor la metodele utilizate de către un agent al unei societăți americane pentru a-i convinge pe unii locuitori să emigreze din Dobrogea. Astfel, un număr de germani "de religiune anabaptistă recunoscuți de aventurieri, (...) adesea nesupuși autorităților, au emigrat, în urma instigațiunilor condamnabile ale unui domn Fritz Vaicum"773. Acesta, împreună cu alți indivizi, era acuzat de către prefectul județului Tulcea că "serveau de instrumente unei societăți din America ce plăteau asemenea individe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
perdă credința părinților lor pentru a găsi alta nouă"1278, locuitorii musulmani erau sceptici în a-și trimite copiii la școală. Pentru a dovedi netemeinicia unor astfel de zvonuri, prefectul județului Constanța a cerut "să se numească hogi, profesori de religiune mahometană, pentru copiii musulmanilor ce frecuentă școlele române"1279. Prin urmare, "ceea ce Patria comună doresce, înainte de tote, omeni luminați onești, cetățeni demni de un stat liber"1280. De altfel, legile fundamentale ale statului român, precum constituția, dar și legea de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
omeni luminați onești, cetățeni demni de un stat liber"1280. De altfel, legile fundamentale ale statului român, precum constituția, dar și legea de organizare a Dobrogei "garanteză libertatea consciinței" întrucât statul român are nevoie de "cetățeni buni, de veri ce religiune ar fi"1281. Prin urmare, au fost luate măsuri pentru organizarea cultului "numind un muftiu, cap al religiunii mahometane din județ, retribuind personalul geamiilor principale din Constanța, Hârșova, Megidie și Mangalia și înființănd tribunale mahometane în fie-care plasă"1282. Procesul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
constituția, dar și legea de organizare a Dobrogei "garanteză libertatea consciinței" întrucât statul român are nevoie de "cetățeni buni, de veri ce religiune ar fi"1281. Prin urmare, au fost luate măsuri pentru organizarea cultului "numind un muftiu, cap al religiunii mahometane din județ, retribuind personalul geamiilor principale din Constanța, Hârșova, Megidie și Mangalia și înființănd tribunale mahometane în fie-care plasă"1282. Procesul de înființare a școlilor din județ a început "încă din ianuarie 1879" iar "în aprilie același an s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]