500 matches
-
care, disprețuitor sau cu aciditate, i-au fost denigratori energici. Lucrul este înțeles! Nu mai putem nega, fie și numai pentru a-i regreta efectele, că tendința este de a nu exista numai în raport cu celălalt. Conform adagiului pe care mistica renană îl aplica zeității: ich bin du, wenn ich bin, sunt tu când sunt eu. Asistăm, în perioada contemporană, la renașterea unei astfel de interpenetrări a conștiințelor. Doar că zeitatea respectivă va fi comuniunea tribală, comuniunea cu natura, sau chiar faptul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Pe scurt, pentru a o spune metaforic, un astfel de politeism este o formă elegantă de ateism! Dar această dezangajare nu trebuie să fie analizată ca o simplă pasivitate. Poate exista în această non-activitate expresia unei creativități specifice. Noțiunea misticii renane, reluată ulterior de M. Heidegger: Gelassenheit, poate să ne edifice în acest sens104. Serenitate, bineînțeles, dar și renunțare a ideologiei lui homo faber. Abandon al acțiunii ca unică raportare la alteritate. Și, în termeni mai pozitivi, adeziune la frumusețea și
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Jahanbegloo, Entretiens, Félin, 1992, p. 106. 23 Cf. S. Zweig, Le monde d'hier. Souvenirs d'un Européen, Belfond, 1982, p. 21. Trimit de asemenea la cartea mea, M. Maffesoli, La Part du Diable (2002), Champs Flammarion, 2004. 24 E. Renan, L'Avenir de la science, Flammarion, 1995, p. 14. 25 S. Freud, Essais de psychanalyse, Payot, 1981, p. 9. 26 Cf. B. Pinchard, "Le Système Hegel et son secret", în La Chaîne d'union, aprilie 2005, n° 32, p. 52. Cf.
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
dacă ar vrea: este În același timp surghiunit de viață și prizonier al vieții; oriunde se duce, viața Îl ajunge și-l trage către sine nelăsîndu-l să plece. Iar În cele din urmă descoperă adevărul afirmației amare a lui Ernest Renan - că singurul lucru care ne poate da imaginea infinitului este măsura prostiei umane. Iar din aluziile, ironiile și glumele ce-i sînt adresate de zece ori pe zi din pricina Înălțimii sale neobișnuite, din Întrebările ce i se pun, din nenumăratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
său modernist ca o reacție la insuficienta noastră dezvoltare artistică”. Prin urmare - un patriotism constructivist, nonetnicist, emancipator, un „sincronism organic” opus „naționalismului școlar și cazarmagiu al patriei de afaceri”. Din articolul citat - un comentariu pe marginea definiției națiunii la Ernest Renan - se desprinde o atitudine particulară față de problema națiunii și a tradiției. O atitudine, am putea spune, pe măsura României de după 1918, țară „în care răsună, legitim, patru limbi”: „Fondul comun al trecutului nu sînt regii și faptele de arme cari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și „noua” Europă: „Sîntem asemenea americanilor și civilizația noastră are înfățișarea unei emigrații pe pămînturile, totuși, strămoșești. Munca de construcție pe care o vom încredința, de-abia, spre conservare altora, celor ce se vor mîndri cu patriotismul superior al lui Renan, de-abia începe. (...)Vom fi slăviții și sfinții secolelor următoare. Și scriitorul patriotismului de atuncea, care va privi criptele noastre cu ochi reci și le va ceti cu vorbe cumpănite, nesocotind glorioasa țărînă, are să împrumute, desigur, ca și cel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
celebri ai artei și literaturei contemporane din Occident asupra Bucureștiului” („Pentru contimporani”). Avem de-a face, prin urmare, cu un complex de inferioritate „al periferiei” în raport cu Occidentul, convertit într-un complex de superioritate în raport cu țările balcanice. Articole precum „Patriotism. Ernest Renan. «Pages françaises»”, „Naționalism, rasă, tradiție”, „Modernism și tradiție”, „Urmașii lui Ronsard” sau „Blestemul locului”, apărute în alte publicații ale anilor ‘20, reformulează obsesia tradiției și a patriotismului românesc modern (care „nu înseamnă a păstra, ci a construi”). Atenția acordată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai mult”. Printre recuperații abuziv sînt menționați „anarhicul Mirabeau”, apoi „Rémy de Gourmont, arătare bizară și doctă de artist și om de știință, de cugetare conservatoare și, totuși, paradoxală și dizolvantă”, socialistul Jean Jaurés și, nu în ultimul rînd, Ernest Renan, de la care poetul și gazetarul român împrumută definiția nonetnicistă a națiunii și a patriotismului. Totuși, oricît de recondiționat, discursul despre „naționalism și tradiție” rămîne obsedant în cazul său. (Și) din acest motiv, frustrarea apartenenței la o cultură „minoră”, periferică, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
frăției Roza-Cruciene. Ochii Îi străluceau Îndărătul ochelarilor mici și rotunzi; avea o privire de fanatic. Bruno Îl ascultase distrat. După spusele individului, mișcarea apăruse În Germania; se inspira desigur din nu știu ce opuri de alchimie, dar era legată și de mistica renană. Chestii pentru poponari și naziști, se pare. „Vâră-ți crucea În cur, tataie...”, se gândi visător Bruno, trăgând cu coada ochiului la fundul neveste-sii - o frumusețe -, care Îngenunchease lângă aragazul de voiaj. „Iar la urmă vâră-ți și roza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
întregului secol al XIX-lea francez, scria François Furet, a fost istoria luptei dintre Revoluție și Restaurația, punctată de episoadele din 1815, 1830, 1848, 1851, 1870, Comuna, 16 mai 1877"47. E suficient să-l citim pe Taine sau pe Renan pentru a sesiza forța acestei neliniști reaprinse de ultimele două evenimente și ecoul pe care l-au avut în gîndirea epocii. Efectul acestei forțe asupra societății se poate măsura prin noul interes pentru mișcările sociale și clasele populare. Stau mărturie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
SUA, Canada și Mexic. În prezent, se amplifică tot mai mult relațiile economice dintre țările din bazinul Pacificului; g) afirmarea tot mai evidentă a unui paradox al celor două modele principale ale lumii avansate contemporane, respectiv modelul neoamerican și modelul renan. În acest sens, Michel Albert<footnote În lucrarea Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 121-122. footnote> scria că modelul neoamericam reușește să se impună politic și ideologic în defavoarea celui renan exact în momentul în care se dovedește a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
lumii avansate contemporane, respectiv modelul neoamerican și modelul renan. În acest sens, Michel Albert<footnote În lucrarea Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 121-122. footnote> scria că modelul neoamericam reușește să se impună politic și ideologic în defavoarea celui renan exact în momentul în care se dovedește a fi mai puțin eficient decât acesta. Dovedită fiind superioritatea economică și socială a modelului renan, s-ar aștepta să se vadă triumfând și din punct de vedere politic. Printr-un extraordinar paradox
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
1994, pp. 121-122. footnote> scria că modelul neoamericam reușește să se impună politic și ideologic în defavoarea celui renan exact în momentul în care se dovedește a fi mai puțin eficient decât acesta. Dovedită fiind superioritatea economică și socială a modelului renan, s-ar aștepta să se vadă triumfând și din punct de vedere politic. Printr-un extraordinar paradox, lucrurile stau exact invers. Modelul renan suferă din plin influențele politice, mediatice și culturale ale concurentului său american. Pe terenul faptelor, el nu
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
se dovedește a fi mai puțin eficient decât acesta. Dovedită fiind superioritatea economică și socială a modelului renan, s-ar aștepta să se vadă triumfând și din punct de vedere politic. Printr-un extraordinar paradox, lucrurile stau exact invers. Modelul renan suferă din plin influențele politice, mediatice și culturale ale concurentului său american. Pe terenul faptelor, el nu încetează să dea înapoi din punct de vedere politic, și aceasta chiar la el acasă, nu în țări mai mult sau mai puțin
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
punct de vedere politic, și aceasta chiar la el acasă, nu în țări mai mult sau mai puțin ezitante și împărțite între cele două modele. America exercită, în continuare, o atracție atât de puternică, încât și țările care îmbrățișează modelul renan și se bucură de reușitele lui cedează farmecelor Americii și cad victime iluziilor modelului său. Fenomenul este caracterizat uneori ca americanizare a societăților occidentale<footnote Aurel Negucioiu, op. cit., p. 51. footnote>. Considerăm că toate acestea prezintă un interes deosebit pentru
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
economie de piață. Economiile statelor dezvoltate au trăsături comune, dar se concretizează într-o diversitate de forme, fiecare cu specificitatea sa. Este suficient să amintim, în acest context, cele două modele de bază, anume modelul anglo-saxon sau neoamerican și modelul renan, fiecare cu variantele sale. Strategiile tranziției spre economia de piață nu specifică însă concret spre care economie cu piață concurențială se îndreaptă un stat sau altul dintre cele foste socialiste. Desigur, fiecare trebuie să aibă în vedere condițiile și aspirațiile
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a fost exprimat de economistul francez Michel Albert<footnote Op. cit., p. 21. footnote>, care realizează o analiză comparată între sistemul economic neoamerican, pe care autorul îl numește metaforic capitalism texan, și sistemul economic german și japonez, căruia îi spune capitalism renan, identificând astfel două tipuri ale economiei de piață, anume: tipul neoamerican și tipul renan. În opinia acestuia, ambele tipuri sunt specifice sistemului capitalist și liberalismului, dar au la bază sisteme de valori opuse în ceea ce privește poziția persoanei în întreprindere sau instituție
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
realizează o analiză comparată între sistemul economic neoamerican, pe care autorul îl numește metaforic capitalism texan, și sistemul economic german și japonez, căruia îi spune capitalism renan, identificând astfel două tipuri ale economiei de piață, anume: tipul neoamerican și tipul renan. În opinia acestuia, ambele tipuri sunt specifice sistemului capitalist și liberalismului, dar au la bază sisteme de valori opuse în ceea ce privește poziția persoanei în întreprindere sau instituție, locul pieței în societate și rolul pe care trebuie să-l îndeplinească ordinea legală
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
direct, prin reglementări obligatorii. Un punct de vedere amplu și argumentat, după părerea noastră, apreciază că s-au diferențiat două modele fundamentale, anume: modelul neoamerican sau anglo-saxon (specific pentru SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, statele nou-industrializate din Asia ș.a.) și modelul renan sau germano-nipon (care își are nucleul în sistemul economiei de piață din Germania, dar se regăsește, în trăsăturile sale fundamentale, și în Elveția, Olanda, Suedia și celelalte țări nordice, în Japonia și Austria). Reiterăm că ambele modele emană de la sistemul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
bursei, ca barometru al activității economice; mobilitate ridicată și în timp scurt în ierarhia economico-socială; clasă mijlocie relativ redusă; sistem de învățământ elitist; politică economică și sistem de valori care încurajează consumul; grad redus de securitate economică față de riscuri. Tipul renan, inspirat din filozofia ordoliberalismului, se întemeiază pe următoarele principii de bază<footnote Albert Michel, op. cit., p. 79 și urm. footnote>: mecanismul economic trebuie să se sprijine pe piață, căreia trebuie să i se asigure o libertate de funcționare cât mai
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
românească a inițiat o analiză comparativă a diferitelor tipuri de modele, aducând în prim-plan și modelul economiei sociale de piață, de care este legat așa-zisul miracol german. Paralel apare și capitalismul contra capitalism, care pune în opoziție modelele renan și american, bazat pe doctrina impusă de Reagan - un liberalism mai nuanțat promovat de republicani. A fost agreat, atunci, acest tip de model, cu particularități în Germania, Suedia, Norvegia și Austria. Sunt cunoscute din acel timp propunerile profesorului Anghel Rugină
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
la Spinoza (cu referiri, desigur, și la violentul Tratat teologico-politic al filozofului evreu) în teza de licență susținută în vara anului 1943 la Universitatea din Lille, prin indirecte aluzii în romanele de tinerețe sau prin referințe subtile la opera misticului renan Meister Eckhart, localizabile în Esența manifestării 1. Decizia filozofului francez de a aborda frontal corpul scrierilor noutestamentare nu putea surprinde lectorul familiarizat deja cu aceste texte. Rezultatele acestei ofensive finale sunt însă pentru oricine - și pentru autorul însuși - neașteptate. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Ce teorie! Eu, domnilor jurați, mă jucam numai cu praștia când eram mic, și azi, slavă Domnului, sunt un cetățean pașnic. Să trecem peste aceste insinuări neserioase. Domnilor, se face iarăși un caz disproporționat cu așa-siza părăsire a seminarului. Vestitul Renan, autorul Vieții lui Isus, a abjurat cariera ecleziastică și nimeni nu l-a socotit anormal, predispus la delicvescentă! Cu împricinatul chestiunea e și mai simplă: el nu pleacă din seminar fiindcă are oroare de creștinism, din contră, pentru că e un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Lăsăm focul să ardă și urcăm în camera mea să bem ceai. Andrei face o mică introducere, se bâlbâie puțin și, în cele din urmă, îl întreabă pe Noica cum se raportează la Isus. "La Isus din Nazaret, cel căruia Renan i-a căutat urmele pașilor, refăcîndu-i itinerarul pentru a-l pierde în final pe Cristos - nicicum. Am să-ți răspund însă indirect. De Platon m-am putut apropia, l-am putut anexa cultural, l-am putut clinti în ființa textului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de teologie Schleiermacher, iar pe cea de drept von Ihering. Vă puteți imagina cum arăta o asemenea universitate? În a doua jumătate a secolului XIX, când nu mai au genii de calibrul acestora, germanii continuă să uimească Europa, pe un Renan sau pe un Taine, cu o școală teribilă de istorici, lingviști sau filologi. Astăzi, de câte ori întîlnesc un intelectual neamț de la noi care vrea să plece în Germania, îl întreb: "În ce Germanie vrei să pleci? În Germania untului sau în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]