1,325 matches
-
distreze Roja, o femeie poate fi acuzată de orice, cu excepția faptului că nu aude și nu vede. Atunci spuneți-ne dumneavoastră ce să facem, spune Curistul. Ce ar face orice bărbat într o situație ca asta, îi răspunde Roja cu repeziciune, le lăsăm să aștepte puțin, să se fîțîie singure cîteva minute, și abia după aceea mergem la ele. Haina face pe om, dar numai pînă la un punct, după aceea îl ruinează, îl transformă, îl sufocă, îi schimbă personalitatea, începu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
liberei circulații fiind garantat de noua constituție, orice cetățean va avea posibilitatea să obțină un pașaport cu care să poată călători oriunde în lume. Puțin cîte puțin, prăpăstiile care ne separă acum de celelalte națiuni civilizate se vor astupa cu repeziciune, pentru că românii vor avea în sfîrșit ocazia să-și pună în valoare numeroasele lor calități și talente peste hotare, acolo unde pînă acum au fost foarte puțin cunoscuți. Numai prin libera circulație, prin schimburi interculturale, se vor putea rupe lanțurile
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dar n-a fost să fie, ce-ar fi să vă ridicați cîștigul, adaugă grăbit, lăsați pe masă miza și umflați cîștigul. — Nimic mai simplu, constată Roja atent din nou la mîinile dealerului care-și adună pachetul de cărți cu repeziciune, îl așază în buzunarul interior al vestei, salută respectuos și pleacă la altă masă unde este așteptat de un client nou. Și mai spuneați că sînteți ghinioist, dom’ Căpitan, de azi înainte n-o să mai puteți să vindeți gogoși nimănui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și să fulgere, să te acuze de nesupunere, să te amenințe cu arestul. Nici nu apucă bine să pășească pe celălalt trotuar, că Părințelul citindu-i parcă gîndurile, după ce îl salută scurt, îl înșfăcă de braț și îl trase cu repeziciune după el în direcția intrării. — întîrzierea asta s-ar putea să ne coste scump pe toți, zise Roja, sărind sprinten cîte două, trei trepte odată, oprindu-se în dreptul ghișeului de bilete, privind dintr-un capăt în altul al holului. Nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ghinionul nostru a fost că un bolovan sau altceva la fel de dur izbise în baia de ulei, din care începuseră deja să se prelingă cîțiva stropi negri. — Vă împușc ca pe cîini! țipă Tîrnăcop dîndu-se un pas în spate, scoțîndu-și cu repeziciune pistolul mitralieră de pe umăr, îndreptîndu-i țeava în direcția celor doi. — Ți-ai pierdut mințile? zise Bulgarul dîndu-și seama că se îngroașă gluma. — Să-mi spuneți acuma de ce m-ați adus aici, continuă Tîrnăcop, altfel jur că vă scap de-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
femeile la țară. Ce frumoasă e! Îmi vine să mușc din ea,,. Antoniu scoate din buzunarul paltonului o pungă de hârtie, rodul ultimului tur la gura metroului. Două copane de pui, sleite, ies la iveală, după ce hârtia este sfâșiată cu repeziciune. Încep să mănânce amândoi. Clefăitul lui Kawabata se aude ca un clipocit de apă În care sunt aruncate pietricele. Luna s-a mai urcat pe cer, cocoțându-se acum pe acoperișul șandramalei lui Ben. De acolo, unde pare așezată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
din inițiativa lor creștinească, această cantină care are ca patroni spirituali Sfinții Petru și Pavel. Antoniu a ajuns În fața clădirii scorojite și prost Întreținute, la ora când aburii mâncării de cartofi, și ai ciorbei de varză, s-au Întins cu repeziciune, nelimitat, aidoma unei trufașe armate de ocupație, excitând sucurile gastrice ale flămânzilor. O coadă uriașă face Înconjurul clădirii, iar dacă o studiezi cu atenție, sufletul tău Încercat și deprins cu ororile vieții, se frânge Încet, Încet, ca sub o presiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
am Îndrăgostit de Ema, și abia așteptam să o revăd. -Dar era căsătorită. -Și ce dacă, berbec lățos, ce, inima ține cont de certificatul de căsătorie? Încet, Încet, cu Întrebările lui Kawabata cu tot, memoria lui Antoniu, descarcă trecutul cu repeziciune, precum țâșnesc dintr-o armă gloanțele, la o simplă apăsare de trăgaci. Mă Îndrăgostisem, și eram pregătit să lupt pentru a-mi apăra dragostea, să Înfrunt orice piedică mi-ar fi ieșit În cale, să sfâșii, să urlu, să rănesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
drumul lor, claxonând de parcă se apropie sfârșitul lumii. Rămâne un timp cu privirea În gol și cu mâna Întinsă. Simte În palmă luciul câtorva bancnote și se hotărăște să plece. Pe cer, nori dolofani se descompun și se recompun cu repeziciune ca Într-un joc al imaginației. Soarele Îi Încălzește plăcut trupul, Îi dă senzația unei băi calde. Ajunge În dreptul unei săli de expoziție. Privește prin vitrină Înăuntru: Îngeri stranii de gips, colorați, În atitudini umane, sunt expuși laolaltă, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Dar unde? Ceva Îi șterse cu eficiență din minte gândurile legate de despărțire. Nasul ei adulmecase o urmă, și lăsând o jumătate de deget de gin pe fundul paharului, o luă spre ușă, În urma bărbatului. Acesta ieșise și pășea cu repeziciune de-a curmezișul holului negru și luminat, spre una din scări, Înainte ca domnișoara Warren să se fi putut extrage dintre ușile rotative. Ea se izbi de un hamal și căzu În genunchi, scuturând din cap și Încercând să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Înainte de-a se fi Încheiat procesul. Când procesul s-a Încheiat dr. Czinner dispăruse. Fiecare gară a fost supravegheată de poliție, fiecare mașină oprită. Nici o mirare că zvonul c-ar fi fost ucis de agenții guvernului se răspândi cu repeziciune“.) Nu credeți că e necesar să se Îmbrace cineva excentric, cu pălărie mare, neagră, jachetă de catifea și altele din astea? — Cred că e fatal, spuse domnul Savory. Nu se simțea chiar În largul lui și privi pe furiș spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nevăzut. Dacă oamenii Îl recunosc, n-or să mai șpună nimic de-adevăratelea. Or să pozeze și el n-o să mai afle nimic șpecial. Stiloul domnișoarei Warren alerga pe hârtie. Acum, că-l pornise să vorbească, se putea gândi cu repeziciune. Nu mai trebuia să-l preseze cu Întrebări. Creionul ei trasa semne fără sens, care semănau destul de mult cu cele stenografice, ca să-l convingă pe domnul Savory că remarcele sale erau transcrise integral, dar În spatele Înșelătoarei cortine de mâzgăleli și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
că nu ai fi venit dacă ai fi știut. Am fi avut destul timp să ne iubim. O jumătate de oră. Și dacă s-ar fi Întors mai devreme, am fi putut să stăm pitiți. Mintea lui Josef lucra cu repeziciune. Nu pierdu timp blestemând-o pe femeie, ci stinse flama și puse tubul Înapoi În geantă, laolaltă cu dălțile, levierul, șperaclul și cutiuța cu piper. Renunță fără să se mai gândească nici măcar o secundă la una din cele mai ușoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
douăzeci de pași, ajunse În dreptul oamenilor În gri și văzu că erau soldați. Nu aveau puști, dar Își dădu seama după tecile baionetelor. Îi ieșiră În cale și se gândi o clipă c-o vor opri din drum. Vorbeau cu repeziciune Între ei, dar când ajunse foarte aproape, unul din bărbați făcu un pas lateral, lăsând-o să treacă. Ea era ușurată, dar și puțin speriată, simțind scrisoarea Împăturită În palmă. Fusese pusă În situația să introducă ceva prin efracție? Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
minute Înainte de a-l Întreba pe unul dintre bărbații din stație dacă nu m-a văzut cumva. În douăsprezece minute mă va găsi. Inima Îi sări din piept când o cheie se Întoarse În broască și ea se minună de repeziciunea cu care o depistase, dar cel care intră nu era Myatt, ci un ofițer blond și aferat. Acesta lătră un ordin peste umăr și doi soldați intrară după el și se opriră cu spatele la ușă. — Dar despre ce e vorba aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Ofițerul cel gras Începu să sughită, Își puse mâna la gură și făcu cu ochiul. — Nouăzeci de parale. — Un dinar. Myatt Își stinse țigara, strivind-o. Jucase destul jocul. — Un dinar atunci. În seara asta, la nouă. Se Întoarse cu repeziciune Înapoi, În compartimentul său, dar Coral nu era acolo. Pasagerii se buluceau afară din tren, vorbind, râzând și Întinzându-și brațele ca să și le dezmorțească. Mecanicul de locomotivă era În mijlocul unui grup mai mic de oameni, cărora le explica cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Cu toate acestea, atitudinea ei critică Îl Înfurie și făcu mai ușoară renunțarea la ceea ce-i era inaccesibil. — Trebuie să fi pierdut trenul. Va trebui să mă Întorc după ea. Nu se scuză pentru promisiunea călcată, ci se Îndepărtă cu repeziciune cât Încă mai Îi era ușor să plece. Negustorul se tocmea cu șoferul. Acesta coborâse prețul până la o sută de dinari, iar oferta celuilalt se ridicase la nouăzeci. Lui Myatt Îi era rușine de intruziunea sa și de disprețul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
găsească pe fată În Subotica. — Vin, spuse omul. Pe drumul dinspre gară alerga cineva. La Început trecu pe lângă ei, În ninsoarea purtată de vânt. Apoi deslușiră un bărbat care o cârmea ba Încoace, ba Încolo. Ajunse la ei cu o repeziciune surprinzătoare. Scund și grăsuliu, el se Încleștă de ușă ca să urce. — Ce se Întâmplă? Îl Întrebă Myatt. Omul Împroșcă puțin cu scuipat În timp ce vorbi: — Dă-i drumul repede! Ușa se trânti, iar el se buluci Înăuntru și se prăbuși cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
prânzul lui Pheobe În holul de la Hotel Mark, exact când se urca În lift, Îmbrăcată În ținută sport și având la ochi niște ochelari de soare imenși. Se părea că se folosise de P.H. când intrase. Zvonul se răspândea cu repeziciune, În principal din cauza faptului că era completat de o altă bârfă, și anume că Sanford Berman ar avea Închiriat permanent acolo un apartament de lux la ultimul etaj. Eu, una, nu credeam zvonul ăsta. Adevărul era că Lauren nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cu blândețe. Dădu din cap, mormăind: — Da. — Poate că ar trebui să te gândești la cum să-ți salvezi căsnicia, i-am spus, nu la... invitații la petreceri. Petrecerile sunt importante când ești... Marci dădu băutura pe gât cu o repeziciune alarmantă și apoi articulă cu dramatism: —...singură. Bei o votcă? —Unde-i Lauren? Nu trebuia să fie aici? N-a mai apărut. Îl are la ea acasă pe tipul ăla, Cinci Orgasme. Încearcă să-și scoată din minte ziua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
tare mâhnit văzând cât de greu trăiau oamenii pe pământ. Dorind ca ei să cunoască binefacerile focului, a poruncit o ploaie cu tunete și fulgere într-o pădure de la munte. Un trăznet asurzitor a aprins copacii, vâlvătăile întinzându-se cu repeziciune. De frică, oamenii au alergat care-ncotro, căutând să se salveze de pârjol. După ce s-a oprit ploaia, ei s-au adunat și au început să privească cu spaimă copacii în flăcări. La un moment dat, un tânăr a observat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
aminti. Viața Îl lovea pe la spate, ca Înțepătura unui scorpion. Era copleșit de un sentiment de uimire și de indignare: tocmai el să pățească așa ceva? Zvîrli ceașca pe podea și se ridică În picioare. Schilodul se depărtă de el cu repeziciunea unui mecanism pe roate; spinarea enormă și brațele-i lungi și puternice se pregăteau parcă de luptă. În clipa aceea, explodă bomba. De data asta nu auziseră avionul. Prăpădul coborîse fără zgomot pe o scară de mătase și ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Fără să stau pe gânduri, am lovit-o cu palma peste tâmplă. - Îmi pare rău! îmi gâfâi ea în față. Te rog, nu te mișca! Îmi reintroduse penisul în vaginul ei. Ținându-i fesele cu ambele mâini, mă apropiam cu repeziciune de orgasm. Peste mine, fața ei serioasă mă fixa de parcă ar fi resuscitat un pacient. Luciul umed al pielii din jurul gurii sale era ca bruma pe un parbriz dimineața. Pompă rapid cu fesele, lovindu-și pubisul de al meu, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
aplecat pe geam, cu ambele brațe pregătite parcă să apuce unul dintre cadavre. Într-un spațiu liber sau într-un dulăpior de lângă bancheta din spate găsise un aparat foto, care-i atârna acum la gât. Privirea i se muta cu repeziciune de la un vehicul accidentat la altul, ca și când ar fi fotografiat fiecare amănunt cu propria-i musculatură, pe retinele albe ale cicatricelor din jurul gurii, memorând fiecare bară îndoită și fiecare os rupt într-un repertoriu de grimase rapide și expresii caraghioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
schimbărilor este nefiresc și nici nu poate dura. Fie că vrem sau nu vrem, suntem în general nevoiți să ne adaptăm lor,chiar dacă ne vine greu să facem acest lucru. Mai dificil este însă atunci când aceste schimbări se petrec cu repeziciune. În acest caz, înregistrăm rămâneri în urmă dacă nu ținem atent pasul cu vremurile care vin. Eforturile de adaptare sunt benefice oricând în opoziție cu resemnarea, blocajul sau nostalgia după trecut, întâlnite la unii dintre conaționalii noștri. Adaptarea presupune eforturi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]