469 matches
-
dribling; - pozițiile și deplasările specifice pe semicerc; - prinderea și pasarea mingii de pe loc și din deplasare; - jocul portarului. 3.3. Acțiuni tactice folosite în atac: - pătrunderea; - demarcajul; - depășirea; - contraatacul direct și cu intermediar. 3.4. Acțiuni tactice folosite în apărare: - replierea; - atacarea jucătorului cu minge și retragerea la semicerc; - marcajul adversarului cu și fără minge; - așezare în sistemul de apărare 5 + 1. 3.5. Joc bilateral. - Regulile jocului: fault, pași, călcarea semicercului, schimbarea de jucători, repunerea mingii în joc, semnalizările arbitrilor
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
un exemplu, găsit pe internet, deci de largă audiență, semnat de Lucian Sârbu. Comentând best-seller-ul lui H.-R. Patapievici Omul recent, Lucian Sârbu (2002), aprecia că "România a fost în ultimii 12 ani cea mai postmodernă țară de pe pământ", prin replierile "relativiste", într-o postmodernitate malignă, în care politicienii, miliardarii, industriașii au jucat mascarada relativismului (un director de întreprindere, de exemplu, putea concede că este și proprietarul acelei unități de stat!), în vreme ce intelighenția se consideră naiv postmodernistă, un postmodernism inautentic, mizerabil
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în șir, care stă indiferent în fața televizorului, fără să urmărească programul... El se izolează de prietenii săi sau de grupul său de amici, nu mai încearcă să-i contacteze. Unele manifestări de iritabilitate, de furie, pot schimba această atitudine de repliere, în special atunci când cineva din familie încearcă să-l stimuleze: criză de mânie provocată de temele școlare neefectuate, de refuzul de a da ajutor în casă... Oboseala, pierderea de energie, pot fi asociate acestui dezinteres sau pot fi invocate independent
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și în funcție de vârsta copilului. Astfel apar succesiv: - o stare de suferință și de confuzie, între 3 și 5 ani, analoagă celei descrise de Bowlby în legătură cu separările precoce (sora mai mare înlocuia mama). În acea perioadă predomină reacția de retragere, de repliere și manifestările somatice (anorexie, dificultăți de somn); - o perioadă marcată de apariția dificultăților școlare (în ciuda unei eficiențe intelectuale normale) a tulburărilor de comportament (mânie, instabilitate): această perioadă corespunde, în mare, fazei numite „perioadă de latență” între 6-7 ani și 12-13
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
răspunsul depresiv la reacția de suferință depresivă, apoi la starea depresivă. În intervalul dintre vârsta de 4 ani și până la 5-6 ani Pascal prezintă un răspuns depresiv destul de tipic, prin intermediul a ceea ce pare să fi fost o încetinire motorie, o repliere, apariția tulburărilor de somn, anorexie. Acest răspuns depresiv a apărut în urma pierderii brutale a obiectului privilegiat de care era atașat, adică sora mai mare. Între 6-7 ani și 12-13 ani, notăm o dispariție relativă a răspunsului depresiv și o multiplicare
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
întregii familii în jurul amintirii acestui tată decedat, transmiterea către Vincent a unor informații pe care mama le avea despre primul său soț, un contact cu această soră vitregă mai mare, toate acestea vor provoca o dispariție parțială a inhibiției, a replierii, a dezinteresului. Totuși, acest efect benefic va fi tranzitoriu. Foarte rapid lentoarea, devalorizarea („toate acestea nu servesc la nimic” repetă Vincent), ideile triste revin. Vincent va avea o tentativă de suicid înghițând un anxiolitic din farmacia familiei. Va fi nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Aceste pierderi se situează pe paliere diferite. Pierderea liniștii corpului Apariția adolescenței face să apară o tensiune extremă chiar în interiorul corpului adolescentului. Acesta se declară frecvent „enervat”; invers, el poate nega această enervare sau poate încerca s-o controleze prin repliere sau inerție pasivă. Oricum s-ar petrece lucrurile, corpul adolescentului a pierdut acea liniște, acea capacitate de a fi satisfăcut și mulțumit așa cum era în copilărie. Această tensiune foarte puternică este bineînțeles legată de apariția pulsiunii sexuale și a noilor
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
puțin de control al acestei excitări: adolescentul rămâne închis în camera sa alungit în pat, nu se interesează de nimic, modalitate de a nu se confrunta cu această nevoie pulsională care îi produce teamă. Este evident că această inhibiție, această repliere, această pasivitate pot deschide calea spre o stare depresivă mai mult sau mai puțin evidentă (Marcelli, 1991). MODIFICAREA ECHILIBRULUI DINTRE INVESTIȚIILE NARCISIACE ȘI OBIECTALE Modificarea echilibrului dintre investițiile obiectale-investițiile narcisiace este foarte importantă. Replierea spre sine însuși provine din nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Este evident că această inhibiție, această repliere, această pasivitate pot deschide calea spre o stare depresivă mai mult sau mai puțin evidentă (Marcelli, 1991). MODIFICAREA ECHILIBRULUI DINTRE INVESTIȚIILE NARCISIACE ȘI OBIECTALE Modificarea echilibrului dintre investițiile obiectale-investițiile narcisiace este foarte importantă. Replierea spre sine însuși provine din nevoia ruperii de nevoile și investițiile din copilărie și din distanțarea de ceea ce este perceput ca o supunere față de imaginile oedipiene. În același timp, constatăm destul de des o suprainvestiție a sinelui care începe frecvent prin
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
existențiale fundamentale cu care individul trebuie într-o zi sau alta să se confrunte. Transformarea pubertară care este marcată de îndoiala în ceea ce privește recunoașterea de sine, travaliul de identificare în curs, ruptura de vechile interese, toate aceste lucruri explică apariția acestei replieri spre sine și a întrebărilor ontologice. Aceste întrebări sunt cu atât mai dureroase și insistente cu cât adolescentul percepe mai bine multiplele schimbări, incertitudinile, contradicțiile pe care le trăiește. Adolescența implică, în sfârșit, o profundă schimbare a sistemului de valori
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
idealizarea sinelui prin sine însuși. În adolescență se observă în mod efectiv aceste tipuri de oscilații în idealizarea sinelui: adolescentul trece uneori prea repede prin perioade de mulțumire de sine, un fel de narcisism exacerbat, apoi prin faze de profundă repliere, de subestimare, de neliniște amplificate adesea. Linia de demarcație dintre devalorizarea celuilalt, mai ales a părinților și devalorizarea propriei persoane este întotdeauna clară. Această pierdere a stimei de sine este însoțită, în general, de un sentiment de proastă dispoziție, de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ideal de tranziție sub forma aderării la o credință religioasă, filosofică, sportivă, culturală, dietetică, estetică etc. Această adeziune este efectuată în general într-o manieră totală, absolută și adesea necritic; sau, din contra, să trăiască momente de regresie și de repliere spre sine cu o dezinvestire care poate să-l invadeze. La sfârșitul acestei analize discriminative putem constata că principalele axe evocate în mod obișnuit în psihopatologia oricărei depresii se regăsesc în perioada acestui travaliu psihic caracteristic adolescenței. Întâlnim atunci într-
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
după părerea noastră, frecventa colorare timică a manifestărilor suferințelor psihice la această vârstă. Într-adevăr, în mod obișnuit, acest travaliu de separare sau, mai precis, acest „travaliu de renunțare” se exprimă prin intermediul crizelor lacrimogene, a momentelor de proastă dispoziție, de repliere spre sine însuși cu sentimente de vid și de plictiseală care succed altor perioade de excitare, de jubilație sau de exaltare. Astfel, adolescentul trebuie să se confrunte cu oscilații neîntrerupte ale dispoziției sale și putem defini această perioadă ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prea satisfăcător, adolescentul poate refuza acest travaliu de diferențiere între planul narcisismului garant al satisfacerii trebuințelor și planul investiției obiectuale care promite satisfacerea dorinței. Adolescentul amenință atunci să se fixeze la unul dintre acești poli, fixare pe obiectul iubirii infantile, repliere violentă spre păstrarea integrității narcisiace; această fixare conține germenii evoluției depresive. Adolescentul deprimat refuză acest travaliu de distanțare și de punere la distanță, fie datorită faptului că obiectul încorporat este perceput ca fragil, fie pentru că sinele a suferit deja durerea
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
distanță, fie datorită faptului că obiectul încorporat este perceput ca fragil, fie pentru că sinele a suferit deja durerea unei pierderi sau a unei amenințări de pierdere precoce. Depresia adolescentului „se aseamănă mai mult cu refuzul unei realități dezamăgitoare și o repliere pe pozițiile fantasmatice infantile legate tocmai de menținerea investiției relațiilor cu aceste imagini arhaice decât cu o renunțare și un abandon al acestor relații” ne spune Jeammet (1985). Adolescentul deprimat se agață de obiectul precoce încorporat, garant al continuității narcisiaco-obiectuale
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresive grave cu manifestări psihotice (vezi cazul Michel, p. 61, Paul p. 69, Irène p. 119, Mariette p. 178 în Cahn, 1991). În numeroase cazuri raportate de acest autor se observă trecerea de la o stare de exaltare la faze de repliere sau de depresie (sub acțiunea, între altele, a neurolepticelor) sau invers, apariția unei stări de excitație sau de stare maniacală după o fază depresivă. Autorul acordă în mod sigur o poziție privilegiată unui travaliu de reflexie psihopatologică și de elaborare
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
doua spitalizări este evocat diagnosticul de melancolie datorită tulburărilor timice manifestate intens (sau potrivit clasificărilor actuale: episodului depresiv sever cu manifestare psihotică congruentă dispoziției afective). Aspectul variabil al acestor tulburări manifestat prin oscilații non-ritmate, prin treceri rapide de la atitudini de repliere, de prostrație la cele de împotrivire, de provocare pare să fie într-adevăr o caracteristică a manifestării lor în adolescență. În ciuda acestei variabilități a comportamentului ce evocă păstrarea unei capacități de reorganizare, a unei libertăți relative în ceea ce privește sistematizarea, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
într-adevăr o caracteristică a manifestării lor în adolescență. În ciuda acestei variabilități a comportamentului ce evocă păstrarea unei capacități de reorganizare, a unei libertăți relative în ceea ce privește sistematizarea, trebuie să constatăm, de asemenea, intensitatea distanțării de lumea obiectuală, a lentorii, a replierii narcisiace. Nu s-a putut institui nici un tratament pe termen lung, nici medicamentos, nici psihoterapeutic, deoarece Christine, după o ameliorare ușoară, a întrerupt spitalizarea împotriva avizului medical, la presiunea părinților. După încă un an, tot în aceeași perioadă, evocarea de către
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicid după cum am prezentat deja. Totuși, dacă analizăm ceea ce s-a întâmplat, adolescentul prezintă în general o simptomatologie depresivă (cf. relația dintre sinucidere și depresie) cu o diminuare sensibilă sau chiar o prăbușire în planul rezultatelor școlare în special, o repliere asupra lui însuși, tulburări de somn sau o tendință spre accidente repetate. În sfârșit, interogarea directă într-un climat empatic în legătură cu ideile privind autoagresiunea sau sinuciderea (V-ați gândit deja sau vă gândiți să vă provocați o suferință? Dacă da
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în grup, cu scopul obținerii unui efect euforizant, nu constituie, fără nici o îndoială, un factor de risc suicidar. Din contra, utilizarea nocivă sau consumul așa numit auto-terapeutic, mai regulat, adesea solitar, asociat în general și altor simptome depresive (dezinteres școlar, repliere, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, tulburări de somn) este probabil legat de tentativele de suicid prin relația sa indirectă cu depresia. În cazul utilizării abuzive sau a consumului toxicomaniac, mai masiv, cu scopul de a obține un efect anestezic-de drogare
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de excitare, de iritabilitate și faze de retragere, în sfârșit manifestări timice în care domină adesea o notă de anxietate și de culpabilitate. Aceste „stări mixte” sunt adesea foarte sensibile la prescrierea de neuroleptice care poate provoca o stare de repliere, de indiferență etc. Și în acest caz prescrierea unui timoregulator ar trebui avută în vedere mai des decât se obișnuiește. Este evident că, în momentul în care sunt prezente celelalte criterii de orientare în favoarea unei tulburări bipolare, în special antecedente
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
membru al fratriei sale), antecedent de abuz sexual, afecțiune mentală a părinților etc.; - evaluată calitatea relațiilor dintre adolescent și părinții săi (nivel de tensiune, de satisfacție în cadrul acestor relații); - evaluată calitatea mediului și a relațiilor sociale ale tânărului: izolare socială, repliere și dificultăți relaționale sau, din contra, relații frecvente și multiple cu cei de o seamă cu el în detrimentul relațiilor cu familia. Prezența acestor factori familiali sau de mediu ne fac să ne temem de banalizare și de absența unei reorganizări
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sinonimă cu expulzarea din perimetrul lui fizic, așa cum se va Întâmpla cu autori nepublicabili precum Paul Goma, Bujor Nedelcovici, Constantin Dumitrescu 55. Odată ieșiți din țară, ei fac obiectul listelor de nume prohibite care cumulează, Într-un gest de dublă repliere, cuvinte Încărcate de conotații politice. Redacțiile din țară sunt somate să elimine eventuale aluzii ca „țepe”, „clown”, „pitic”, „foame”, „frig”, „moarte”56, iar cercurile de rebusiști primesc liste prohibitive de persoane: Nicolae Balotă, Al. Căprariu, Dan Cristea, Sorin Alexandrescu, Grigore
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
tonigene neregulate și de mică intensitate, denumite peristolice, de adaptare la conținut. Sosirea alimentelor în cavitatea gastrică regularizează și mărește intensitatea acestora, transformându-le în unde peristaltice ce progresează sub forma unor inele de strangulație spre regiunea pilorică. Distensia și replierea stomacului sunt deci elementele esențiale de punere în joc a automatismului fundamental al musculaturii gastrice. Deși mișcările gastropilorice persistă după denervarea completă a stomacului, evacuarea gastrică este perturbată, relevând existența unui control extrinsec prin intermediul sistemului nervos vegetativ. În timp ce excitarea capătului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de dă și du-te. III. Partea de încheiere * Mers cu mișcări de respirație. 2 ture * Aprecieri cu privire la probele de control. LECȚIA 13. Materiale necesare 10 14 mingi de baschet; 6-8 mingi medicinale. Teme: Aruncarea la coș din săritură - inițiere; Replierea în apărare și apărarea în inferioritate numerică - consolidare; Sistemul de atac în semicerc și sistemul de apărare om la om - consolidare; Norme de control. I. Partea pregătitoare * Anunțarea obiectivelor lecției: * Mers obișnuit cu trecerea în mers accelerat și apoi în
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]