4,361 matches
-
sunt multe drumuri posibile, prin relevarea adevărului psihologic câteva duc spre emoție și bucurie estetică. În spectacol se joacă o lungă scenă în care concurentele își etalează calitățile artistice; când am văzut-o mi s-a părut că rupe ritmul reprezentației, că regizorul n-a rezistat tentației (sau presiunii) de a oferi prilejul unei prestații de virtuozitate tuturor actrițelor. Acum, când rememorez spectacolul, mi se pare că acolo, în cântecele smulse din suflet și în dansurile unde vitalitatea ține loc de
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
Karlheinz Stockhausen a terminat anul trecut mult anunțata, așteptata și mediatizata lui Heptalogie Licht, o nouă variantă a genului de operă după anul 1977: cele șapte componente poartă, fiecare, numele unei zile a săptămânii și însumează 25 de ore de reprezentație. Un alt doilea gând reflex care-mi vine este comparația cu Tetralogia wagneriană (mă mir totodată de ce muzicologii care semnează studii consistente în acea revistă nu menționează o asemenea paralelă transparentă, au epuizat oare anterior acest subiect sau poate că
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
Despre asta nu mă încumet să-ți spun, dar pot să-ți spun că joia vin în cortul ăsta cîțiva hoți de buzunare și niscaiva șarlatani ca să dea spectacole celor mai slabi de înger. Și toți ăștia joacă într-o reprezentație despre morțile căpitanului Haralampije Opujiș, tatăl tău. - Cum adică despre morțile lui? Că doar e viu! - Eu știu asta, domnule locotenent, că trăiește. Numai că reprezentația lor chiar așa se numește - "Cele trei morți ale căpitanului Opujiș". - Nu cred o
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
ca să dea spectacole celor mai slabi de înger. Și toți ăștia joacă într-o reprezentație despre morțile căpitanului Haralampije Opujiș, tatăl tău. - Cum adică despre morțile lui? Că doar e viu! - Eu știu asta, domnule locotenent, că trăiește. Numai că reprezentația lor chiar așa se numește - "Cele trei morți ale căpitanului Opujiș". - Nu cred o iotă - mai zse o dată locotenentul și se duse să se culce. Joi însă, se interesă. în cortul magului într-adevăr avea loc reprezentația cu cele trei
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
trăiește. Numai că reprezentația lor chiar așa se numește - "Cele trei morți ale căpitanului Opujiș". - Nu cred o iotă - mai zse o dată locotenentul și se duse să se culce. Joi însă, se interesă. în cortul magului într-adevăr avea loc reprezentația cu cele trei morți ale lui Haralampije Opujiș, tatăl său. Cînd tînărul Opujiș intră în cort, îl întrebă pe primul mascat pe care îl prinse cum de îndrăznește să reprezinte moartea unui om în viață, dar acesta i-o tăie
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
ale lui Haralampije Opujiș, tatăl său. Cînd tînărul Opujiș intră în cort, îl întrebă pe primul mascat pe care îl prinse cum de îndrăznește să reprezinte moartea unui om în viață, dar acesta i-o tăie blînd: - Să știți că reprezentația este plătită chiar de căpitanul Haralampije Opujiș, care, domnul meu, este un mare iubitor de spectacole, un mare binefăcător al teatrului. Acum el se află pe Elba. Evident, știind că Opujișii din Triest fuseseră pe vremuri adevărați mecenați ai teatrului
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
se distribuiau articole prevăzute să fie a doua zi tipărite, se confecționau manuscrise, se semnau petiții de protest. Era izbitoare neglijența vestimentară, uniforma lor de salahori ai muncii cu penița. De Sartre se agăța ochiul trecătorului căci el era centrul reprezentației. Cartierul Saint-Germain-des-Prés era socotit „catedrala” lui, iar tovarășa de viață era numită „La Grande Sartreuse”. Admiratorii adunați în ceată stăteau înghesuiți ca grămezi de sardele. Nu era omis tupeul de seducător al filosofului, ahtiat să fie împresurat de trupuri grațioase
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
o punere În „alertă culturală” a oamenilor de cultură ieșeni, a personalităților din România sau din străinătate care vor fi prezente la FILIT 2013, festivalul este o ieșire În afară a tinerilor români. O ieșire prin dialog, dezbateri, reprezentări grafice, reprezentații artistice. Pentru unii, este chiar o ieșire fizică din casă, din fața tv-ului, din cafenelele În care cultura bate la ușă. Până la urmă, o ieșire În cultură. În spirit strict pragmatic, FILIT 2013 este un prim pas spre limitarea exodului tinerilor
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
iar eu îl rog să vorbească. Ne știm destul de bine, ca să nu fie nevoie de Întrebări. Abia Întors de la Veneția, unde a fost invitat special cu spectacolul sau “VISUL”, Dan povestește despre frumosul oraș la care visează orice muritor, despre reprezentație, despre aplauze. Are însă și un motiv de supărare: “Simt deopotrivă o bucurie și o Întristare, spune Dan Puric, o lumină și o amărăciune. Bucuria aparține felului în care a fost primit “Visul” la Teatrul Goldani, bucuria de a prezenta
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
componentă a suitei are ca bază ritmică o formulă caracteristică proprie, ce este folosită ca acompaniament. Nu este obligatoriu să fie interpretate toate părțile componente ale unei suite. Dintre toate mișcările unei nouba se pot alege numai câteva, în funcție de ocazia reprezentației sau a timpului disponibil. Părțile componente ale unei suite de tip nouba se desfășoară toate într-un singur mod, numit principal. Acestui mod principal i se pot asocia mai multe moduri denumite secundare, ce sunt generate de modul principal. Acestea
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
în muzica practicată în Orient erau preferate ansamblurile de mici dimensiuni. Aceste grupuri restrânse, de trei, patru sau cinci instrumentiști, la care se adăugau soliștii vocali, s-au dovedit mult mai adaptate la condițiile și spațiile în care aveau loc reprezentațiile muzicale. Existau cu titlu de excepție și ansambluri orchestrale de mari dimensiuni ce puteau ajunge la 100 de membri. Aceste adevărate orchestre erau prezente mai ales la curțile regale din marile capitale ale lumii arabe - Bagdad, Cairo, Damasc. Nu există
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
dialogau în cadrul muzicii și amplasamentul față în față favoriza acest dialog. Există cazuri în care fiecare latură a unui pătrat era ocupată de către un grup de muzicieni, formându-se în acest fel texturi antifonice foarte complexe. În mod treptat, tradiția reprezentațiilor cu muzicienii plasați față în față pierde teren în fața amplasamentului de tip scenic, în semicerc. Acest amplasament este practicat în cadrul concertelor ce devin tot mai numeroase, a festivalurilor de muzică tradițională, imitându-se oarecum amplasamentul formațiilor și grupurilor de tip
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
muzica de factură orientală Ceea ce frapează în primul rând pe un muzician de formație clasică intrat în contact cu muzicieni specializați în muzica orientală este importanța capitală pe care aceștia o acordă improvizației - vocală sau instrumentală. Rolul acesteia în cadrul unei reprezentații artistice este covârșitor atât pentru interpret, cât și pentru public, fie el avizat sau doar meloman. Părțile improvizate sunt așteptate cu interes sporit, succesul acestora determinând de multe ori succesul unui întreg spectacol, viceversa fiind de asemenea valabilă. Îndemânarea și
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
directorul lui de atunci, pianista Ilinca Dumitrescu, prima versiune a acestui oratoriu a fost redata posterității. După data de 3 martie 1946, se pare ca Oratoriul Patimile Domnului a fost programat să fie cântat încă de două ori, dar aceste reprezentații au avut loc sub baghetă lui CONSTANTIN SILVEȘTRI. Programele de sală ale Filarmonicii anunțau concertul pentru MIERCURI, 17 APRILIE, orele 14, fără a menționa însă dirijorul: În ziarul „Lumea”, ăn 2, nr. 30 din 28 aprilie 1946, parina 2, Virgil
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Patimile Domnului s-a bucurat de o recunoaștere unanimă, imediată. Tot din ziarul „Lumea”, nr. 34 din 2 iulie 1946 aflăm că Oratoriul Patimile Domnului s-a cântat la Ateneu pentru a treia oară, neprcizându-se însă, interpreții. După aceste trei reprezentații ale oratoriului Patimile Domnului, Paul Constantinescu a refăcut total partitura pe care a terminat-o la 24 aprilie 1948 în formă de reducție pentru pian. În formă orchestrata a fost gata la 22 iunie 1948. În această versiune, intitulată Oratoriul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
1942-43 când Opera Română e nevoită să-și desfășoare activitatea în localul Teatrului Regina Maria, reia, fără prea mare strălucire spectacolul de balet Nuntă în Carpați care îi adusese lui Paul Constantinescu în anul 1938 Premiul I „George Enescu”. Prima reprezentație avusese loc la 5 mai 1939 la Operă Română, într-un spectacol compus din trei momente: Invitație la vals de C. M von Weber dirijat de Constantin Silveștri, Gianni Schichi de G. Puccini dirijat de Ionel Perlea și Nunta în Fundul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
30 a acestei lucrări, în interpretarea Orchestrei Naționale Radio cu Constantin Silveștri la pupitru. Urmează alte două puncte de intersecție importante a celor două traiectorii profesionale: Oratoriul Patimile Domnului dirijat de Silveștri la cea de-a doua și a treia reprezentație din anul 1946. Reamintim aici privirea comparativa a celor două viziuni dirijorale realizată de Virgil Gheorghiu în revistă „Lumea” din 28 aprilie. Oratoriul Bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului” cuprinzând părțile: I. Bună Vestire; ÎI. Nașterea; III. Magii, a fost reprezentat
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Nicolae Secăreanu, Corul „România” condus de N. Lungu. Orch Filarmonicii. Dirijor era Constantin Silveștri, care între timp devenise directorul Filarmonicii<footnote Cosma, Viorel, Filarmonica „George Enescu” din București (1868-1968), București, 1968, Întreprinderea Poligrafica Timișoara. Pagina 204. footnote>. Succesul repurtat de reprezentație a necesitat repetarea spectacolului la 5 ianuarie 1948. Iată dovadă, un program de sală al Filarmonicii care anunța reluarea spectacolului: Cânticlu ali Leanca și Joc din Oaș, lucrare scrisă în anul 1949 este prezentată în ziua de 15/16 noiembrie
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
În noua să formă, având părțile Adagio, Adagio, Allegro vivo poco sostenuto, Andante sostenuto, a fost prezentată la 25 aprilie 1957, la Atenul Român de către Orchestră Radio tot sub baghetă lui Constantin Silveștri. După ce conduce în anul 1958 primele șase reprezentații integrale ale operei Oedip de George Enescu, anularea înregistrării operei și alte adversități ale acelei perioade îl fac pe Silveștri să aleagă libertatea departe de țară și prietenii săi. A lăsat în urma lui înregistrări magistrale provocând păreri de rău în
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Milano înseamnă Conservatorul de muzică, Milano, înseamnă teatrul La Scala! Repertoriul acestei scene era fantastic iar montările grandioase. G.Verdi era mult jucat iar succesul său era din ce în ce mai mare. În stagiunea 1879-1880, dintre cele 60 de reprezentații de la Scala, 23 au fost cu Aida iar G.Verdi a mai fost prezent pe afișe de câteva ori și cu Rigoletto<footnote Idem, Budden, Julian- Puccini, Ed. Oxford University Press , 2002, p.18. footnote>. În stagiunea 1881 G.
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
iar numărul orchestrelor simfonice și a formațiilor corale care iau parte la festivaluri creștine s-a mărit considerabil. În unele biserici s-au inițiat proiecte, unde în timpul unor servicii religioase s-a introdus drama și dansul deopotrivă cu muzica, aceste reprezentații numindu-se musicaluri creștine. Urmând aceste exemple, sute de musicaluri sunt prezentate în biserici atât în Statele Unite cât și în Anglia. Musical-urile sunt o importantă dimensiune a muzicii creștine de astăzi, ele fiind o clară manifestare a dorinței oamenilor
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
la spectacolul din 1 iunie vor primi, gratuit, reviste cu DVD de la Editura Egmont. În paralel cu activitatea de la sala de spectacole, în Parcul Cișmigiu, Teatrul „Ion Creangă” va susține spectacolul „O poveste cu povești, te-așteptăm să le ghicești”, reprezentație interactivă, în aer liber, care îi are drept protagoniști pe actorii: Alexandrina Halic, Miruna Ionescu, Carmen Palcu, Mihai Verbițchi, Voicu Hetel, Oliviu Cristian Bughiu, Vera Linguraru, Marioara Sterian. De asemenea, reprezentații Teatrului „Ion Creangă” vor derula o acțiune în câteva
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
O poveste cu povești, te-așteptăm să le ghicești”, reprezentație interactivă, în aer liber, care îi are drept protagoniști pe actorii: Alexandrina Halic, Miruna Ionescu, Carmen Palcu, Mihai Verbițchi, Voicu Hetel, Oliviu Cristian Bughiu, Vera Linguraru, Marioara Sterian. De asemenea, reprezentații Teatrului „Ion Creangă” vor derula o acțiune în câteva centre de plasament, prin care vor încerca să îi bucure pe cei mici cu povești frumoase și jucării. * La rândul său, Teatrul Excelsior a pregătit și în acest an de Ziua
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
Ioana Văcărașu. Ca și în edițiile anterioare, după fiecare spectacol, publicul a avut ocazia să-și facă remarcate criticile pozitive sau negative, fiind invitat în discuții deschise cu membrii trupelor. Spectatorii au fost delectați la actuala ediție nu doar cu reprezentațiile înscrise în concurs, ci și cu o piesă de teatru în limba română, ,,Jocul de-a adevărul” de Lia Bugnar, în interpretarea trupei băcăuane de liceeni A.C.T., precum și cu show-uri de umor interactive oferite de trupa de improvizație
Liceeni timişoreni au câştigat trofeul Festivalului de teatru în limba engleză (ID Fest) [Corola-blog/BlogPost/93906_a_95198]
-
Deac, aceasta invitînd la actuala ediție nume de primă mărime ale genului. Organizată de Consiliul județean Hunedoara prin intermediul C. J. C. P. C. T., unde Mariana Deac este directoare din 2005, această autentică sărbătoare a cîntecului românesc a avut toate atributele unei reprezentații de gală: decoruri frumoase, aranjamente florale (florăria Simbol), sunet și lumini de calitate (Bell Sound), cupe de șampanie pentru toți spectatorii în pauză (!) și mai ales o orchestră valoroasă, mulți dintre intrumentiști făcînd parte din formația timișoreană ”Virtuozii Banatului”: Ilie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]