239 matches
-
permanent necesară unei dinamici firești a vieții interioare. Capitolul 3 Mai mult decât percepție. Premisele autentice ale schimbării Curentul empirist a consacrat problema conștiinței cu o determinare de sens care marchează zorii unei problematizări restrictive a exercitării noetice, limitând înrudirea reprezentațională a vizării reflexive la cadrele concrete ale percepției (singurul act virtual compatibil cu tipul universal de priză la realitatea interioară). Astfel, ea a fost definită drept "cunoașterea de sine dobândită ca urmare a capacității minții umane de a reflecta asupra
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
potențialitate insului angajat în efortul adaptativ, legându-l pe acesta de principiul unei relativități finaliste care admite toate trăsăturile de înaltă exigență axiologică ale normei morale. Mai mult, această relativitate îngăduie în chip esențial apariția opțiunii, corelând în virtutea unui izomorfism reprezentațional al reflexiei conștiente două lumi menite unei simetrii a inteligibilului, unei logice adecvări a conținuturilor lor. Ele gestionează prin această raportare echilibrul care trebuie instituit între conglomeratul tendințelor și fenomenelor interioare și exigențele mediului de inserție care includ tot sistemul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
impuls interior provenit din straturile adânci ale rezervorului individual de înțelepciune (sursă ferită de eroare a tuturor mesajelor cu semnificație etică). În judecata daimonului pot fi citite, însă, și ecourile "informaționale" ale conștiinței reflectorii, cea care face apel la funcția reprezentațională a conștiinței și care este figurată în tradiția metafizică de modelul oglinzii (care "plasticizează una dintre funcțiile fundamentale ale conștiinței: funcția... reflectoriu-cognitivă"53). Cu alte cuvinte, fără identitatea structurală instituită de conștiință nu este posibilă prelucrarea ideală pe care o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în punct de reper al unei viziuni globalizatoare, poate aduna în jurul valorilor sale tot universul de semnificație ce aparține obiectivității antropologice. Astfel, notele comune ale subiectivității pot intra în alcătuirea unei interpretări cu accent esențial, ele pot susține înalte exigențe reprezentaționale privitoare la un sector de realitate care le este specific. Conceptul de "structură" este potrivit, după cum a fost fără putință de infirmare demonstrat, și unui material intra-sufletesc mai dinamic, sau mai marcat de contingențe și relativități. Chiar dacă nu atinge
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
se referă la percepția obiectelor prezente în mediul individului, ci la posibilitatea de a imagina aceste obiecte în coordonate bi sau tridimensionale, de a opera deplasări și transformări ale acestora, totul în plan mintal. Dată fiind legătura indiscutabilă dintre funcția reprezentațională și gândire, acest factor prezintă legături puternice cu inteligența generală, fiind inclus în bateriile de teste psihologice pentru măsurarea acesteia. În plus, spre deosebire de factorul verbal sau numeric, factorul S este mai puțin influențat de mediul în care a trăit copilul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fiind, în același timp, o incursiune în sfera reprezentărilor anistorice și istorice ale individului care participă la timpul umanității, dar și în sfera naturii umane. Discuția despre imagine trebuie să aibă în vedere toate tipurile de reprezentare mentală, istoria noastră reprezentațională, ce au gândit, și-au imaginat, au crezut și au sperat oamenii din cele mai vechi timpuri și până astăzi, dar și felul cum au comunicat și au interacționat, felul cum au poziționat și conturat atât relația cu sinele, cât
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
termenii de conceptualizare și abstractizare, filosoful discutând doar despre elemente particulare, despre situații concrete și nu despre elemente cu caracter general, despre serii de însușiri comune. Pe de altă parte, Mitchell îmbogățește cercetările în domeniul imaginii susținând că în cadrul procesului reprezentațional imaginea obiectului prinde viață, copia acestuia fiind atât de reală încât se poate considera ca are propria ei existență. De asemenea, primul capitol subliniează importanța abordării interdisciplinare a imaginii propunând o redimensionare a investigației imagologice, cu ajutorul filosofiei, psihologiei sociale și
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
situează literatura comparată atât ca o reflexie, cât și ca o reflectare a reprezentărilor indivizilor. Ce este important de reținut este faptul că, până în acest moment, problema dominantă a studiilor imagologice din Europa de Vest este cea a străinului și a relației reprezentaționale care se stabilește între alteritate și identitate. Și istoria, în special cea dedicată studiilor despre Bizanț, dar nu numai, a acordat un spațiu amplu imaginii celuilalt, în 1985 Hélène Ahrweiller propunând ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
îl reprezintă devenirea întru celălalt, fenomen care dezvăluie faptul că între identitate și alteritate există un permanent schimb la nivelul conținutului. În timp ce investigarea structurilor arhetipale și modul acestora de exprimare a trăirilor umane, miturile și simbolurile, pun în lumină întrebările reprezentaționale pe care individul le moștenește și respectiv răspunsul pe care vechile culturi l-au dat acestora, analiza formelor determinate istoric ale imaginii din capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip evidențiază un model structural de procesare a realității, prin investigarea elementelor
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mentalitate, spune Braudel, dictează atitudinile, orientează opțiunile, înrădăcinează prejudecățile și înclină într-o parte sau alta mișcările unei societăți fiind eminamente un fapt de civilizație 4. În acest sens, mentalitățile dominante în epocă vor orienta imaginile, stând la baza procesului reprezentațional. Pe de altă parte, paradigma imagologiei istorice susține că religiile nu generează tipuri de societăți, ci doar le influențează, acestea modelându-se după provocările mediului și după structura ocupațională care asigură supraviețuirea grupului 5. Practic, toate aceste abordări sunt de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sau imateriale în minte, ci de a avea o anumită abilitate de a recrea și reinterpreta permanent obiectele și lumea înconjurătoare. Din acest punct de vedere, perspectiva lui Roland Barthes asupra imaginii reprezintă o cu totul altă viziune asupra procesului reprezentațional, întrucât obiectul nu se identifică cu imaginea lui, între acestea intervenind o anumită simplificare a proporțiilor, culorilor și sistemului de referință prin care este perceput acesta, dar, cu toate acestea, în opinia lui Barthes, simplificarea nu presupune o transformare, cel
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Sinergia senzorială despre care vorbește cercetătorul american este un fenomen complex care generează efecte în lanț, în sensul că activarea unui simț va declanșa altul, conducând în final la un șir de trăiri și emoții care pun stăpânire pe procesul reprezentațional și creează legătura afectivă cu obiectele. Punctul de vedere al lui Lindstrom are la bază faptul că, în epoca modernă, simțurile sunt mijloace de comunicare și, cu ajutorul lor, oamenii se bucură de experiențe care le îmbogățesc viața și care îi
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că un concept presupune o serie de atribute generale pe care obiectele dintr-o clasă le au și dacă luăm în considerare teoriile filosofice despre diferite concepte, putem observa că gândirea prin concepte și abstractizarea nu este lipsită de procese reprezentaționale, atributele, caracteristicile, oricât de generale și lipsite de particularități ar fi, sunt legate inevitabil de anumite imagini. Conceptul de fericire, indiferent că este capacitatea de a da sens lumii, de a te bucura de mulțumirea celor din jur, de a
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin atribute generale care conduc implicit spre anumite tipuri de reprezentări. Astfel, capacitatea omului de a identifica și gândi prin intermediul unor atribute generale, de a abstractiza pe trepte ierarhice obiectele și fenomenele care-l înconjoară nu rămâne în afara unui proces reprezentațional, structurat și cu ajutorul imaginației. În afara acestei relații, cum s-ar putea explica diferitele concepții filosofice despre dreptate, fericire, libertate, putere politică, bine sau adevăr? Cum am putea înțelege diferențele de conținut și perspectivă dintre viziunile filosofice despre acestea, atât de la
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dreptate, fericire, libertate, putere politică, bine sau adevăr? Cum am putea înțelege diferențele de conținut și perspectivă dintre viziunile filosofice despre acestea, atât de la o epocă la alta, cât și în interiorul aceleiași epoci? Dacă abstractizarea nu ar presupune un proces reprezentațional și imaginativ, atunci am discuta despre o similitudine fără valoare epistemologică, dar și despre noțiuni fără semnificație. Din acest punct de vedere, gândirea prin imagini este o formă superioară de a înțelege lumea, atât timp cât imaginile sunt considerate a fi reprezentări
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sens, este fundamentală analiza disciplinelor socio-umane și umaniste care au căutat răspunsul la întrebarea ce este imaginea, pentru a confirma ideea că imaginea nu poate fi investigată decât printr-o abordare interdisciplinară. Psihologia se referă la imagine din perspectiva procesului reprezentațional, considerând că imaginea este un produs mental care are ca scop reflectarea realității obiective, produs care are loc cu ajutorul imaginației, fiind procesul de a crea experiențe interne prin valorificarea informațiilor senzoriale și perceptive 67. Fiind un proces perceptiv, imaginea este
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
gândirii care are sens și se orientează în jurul unui pol de identitate pe care ea îl pune"94. Astfel, Husserl nu are în vedere situația obiectului în cadrul realității și nici realitatea acestuia, ci sensul pe care îl dobândește în cadrul procesului reprezentațional. În termenii lui Alexandru Boboc, prin "ideea conștiinței intenționale este pusă în umbră definitiv concepția conștiinței-oglindă, trecându-se la o abordare cu adevărat modernă a întregii problematici a cunoașterii"95. Edmund Husserl distinge între imaginea-lucru, imaginea-obiect și imaginea-subiect, în opinia
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
abordează imaginarul dintr-o perspectivă antropologică, însă, aduce în plus o dimensiune sociologică și politologică 120. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginarul exprimă o anumită relație a omului cu lumea, ceea ce, în mod evident, implică prezența valorilor, atitudinilor și a unui model reprezentațional după care are loc procesul imaginar. Pentru a sublinia funcția simbolică a imaginarului, autorul delimitează noțiunea de imaginar de mentalitate, mitologie și ficțiune, susținând că "a imagina înseamnă să treci dincolo de marginile lumii și ale istoriei printr-un joc pluriform
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
diferența dintre imagine și obiect este dată de ceea ce imaginea semnifică și comunică, prin însăși esența ei, imaginea tinzând către o cunoaștere proprie 131. Din punctul de vedere al lui Jean-Luc Nancy, procesul prin care se formează imaginea este unul reprezentațional, acesta nefiind în niciun caz înlocuirea originalului la nivel mental, întrucât "prefixul redin cuvântul reprezentare nu este unul repetitiv, ci ține de intensificarea sensului obiectului"132. Cu toate acestea, Nancy nu identifică imaginea cu reprezentarea, evidențiind că între acestea există
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagologiei au fost, în principal, bazate pe investigarea autoimaginii și a heteroimaginii popoarelor. De fapt, cercetarea imagologică pune accent pe înțelegerea felului cum este construită imaginea celuilalt, în special imaginea anumitor popoare și națiuni, indiferent de proximitatea față de subiectul actului reprezentațional. Punctul de vedere al lui Hugo Dyserinck, ca de altfel al multor cercetători tributari perspectivei literare a imagologiei, susține că "imaginile legate de caracter și identitate nu sunt reprezentări mentale ale unei națiuni despre alta, ci sunt articulate ca fiind
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ține seama în mod decisiv de imagini"147. Însă, având în vedere afirmațiile lui Hugo Dyserinck, apare firesc întrebarea de ce analiza imaginilor oferă posibilitatea de a înțelege operele literare? Acceptând că opera literară conturează imagini, plecând de la un anumit reper reprezentațional al epocii, atunci demersul ar trebui să investigheze imaginile care apar în anumite opere literare și nu operele literare prin imagini. În fond, din perspectiva analizei imaginilor, cercetarea ar trebui să descompună și să interpreteze în primul rând imaginile, ținând
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a celuilalt este cea care orientează imaginea despre celălalt, ambele procese fiind tributare sistemului de referință al subiectului imaginii și fiind impregnate cu sistemul său de valori. Interesant este că studiile realizate de Carmen Andraș punctează faptul că în procesul reprezentațional intervin o serie de factori cu rol în procesarea contrariilor și contradicțiilor imaginii celuilalt, în acest sens, analiza literaturii britanice evidențiind faptul că este foarte greu ca dualitățile din imagine să fie armonizate în imaginar, acestea conducând de cele mai multe ori
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
descifrarea mentalului individului. Prin imagini, individul se raportează la micro și macrocosmos și își creează propria dimensiune simbolică. Deși procesul de formare este individual, pot fi identificate similitudini între imaginile pe care le au indivizii aceleiași societăți și între motivele reprezentaționale întâlnite la indivizi din culturi și civilizații diferite, întrucât "fiecare ființă istorică poartă în sine o mare parte din umanitatea de dinainte de istorie"189. Studiul imaginii presupune înțelegerea procesărilor mentale și a sistemului de referință al unei epoci. Înainte de toate
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sociale, condițiile de formare a limbii și a structurilor mentale au o influență asupra modului în care aceștia percep lumea, procesele și fenomenele sociale și modalitățile de manifestare în timp și spațiu 192. Acest lucru este posibil tocmai pentru că modelul reprezentațional arhetipal, deși, prin însăși esența lui, este anistoric, ajunge să fie transformat conform nevoilor indivizilor pentru a răspunde unor probleme fundamentale. Răspunsul este esența credințelor unui popor, unei epoci și reprezintă devenirea arhetipului. Acesta stă la baza cunoașterii pentru că descifrarea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
modului de supraviețuire într-un anumit spațiu. Din acest punct de vedere însă, raționamentul lui Braudel rămâne ancorat în consecințele pe care le generează răspunsul omului religia și încearcă să explice particularitățile civilizațiilor pe baza reprezentărilor religioase. Fiind un proces reprezentațional neconștientizat, dar și un proces mental intențional, imaginea moștenește traseele speciei peste care suprapune achizițiile existenței individuale. Imaginea devine o sinteză între inconștientul colectiv și inconștientul individual pentru că poartă în nucleul ei arhetipul, conștiința socială, conștiința individuală și tot ce
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]