3,228 matches
-
o intenție machiavelica, un sarcasm subtil sau o ironie cam transparență. Oricum ai încerca s-o dregi, nu vei avea scăpare. Te vei afunda din justificare în gafă și din gafă în autoculpabilizare. Vei ieși din această înfruntare mânjit cu reproș și dornic să-ți arunci singur în cap câteva galeți de vină. Stingher în cotețul rușinii, vei rumega încă multă vreme promisiunea fierbinte: “Nebun cine-l mai bagă vreodată în seamă!”. Ca strategie de adaptare, noua soluție nu se va
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
timpul războiului. Regina se referă când și când la oamenii și viața politică, îndeosebi la "vanitoșii" transilvăneni care se considerau superiori confraților din Regat, mai ales în privința moralității, ceea ce nu prea se confirma. Suverana caută să-i împace, precizând cu reproș că "pentru ei (pentru ardeleni, n.m.) am intrat noi în război". Și mai prezentă în paginile însemnărilor zilnice este armata, o altă slăbiciune a Reginei. îi plăcea tot ce e militar. S-a simțit întotdeauna fericită să se afle între
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
considerată drept cea mai importantă contribuție la elucidarea problemei originii îndepărtate a culturii vechi românești (subl. M.H.). De un interes excepțional... Splendidul capitol este de asemenea de interes excepțional" (p. 12). Deși și fraza finală e redactată în aceeași tonalitate, reproșul nu trebuie adus nici lui Emil Condunachi. Volumul De la Zamolxe la Gengis-Han a fost și este apreciat de specialiști și astăzi. E drept că, atât eseul lui Dumitru Micu, cât și cel al lui Emil Condurachi au mante... encomiastice. AAAr
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
ci subversivă: ,povestea" înaintează exclusiv de la un ciclu la altul. În interiorul secvențelor, numai discurs: fragmentele narative sunt sincopate ori deturnate. O anume urgență a durerii, o panică reverberată fiziologic în prima parte a volumului (mandala) cedează locul unei aluviuni de reproșuri distante mimând refrenul (nu te mai preface ana), apoi unei terapii solitare, cu oscilații și indecizii (nu e timpul fato). Iată o radiografiere parțială a zonelor liminare. Până aici, nu de puține ori scabrosul corporal (sexual sau nu, după caz
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
lipește de piele își umflă și își dezumflă succesiv branhiile/ un pește imens cu ochii roșii bulbucați tremură pe mâna mea/ tremură întrerupt precum carioca unui schizofrenic." Din fericire, tezismele sunt fragile, inofensive: ,cu greu răzbat până la mine urletele voastre/ reproșurile voastre că nu trăiesc ceea ce scriu", iar textele rămân poezii, și nu demonstrații. Vizibil tineresc, sincron cu módele, dar autonom în ceea ce are mai rezistent, un volum ca Mandala propune o poetă al cărei traseu e de urmărit.
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
o patetică lepădare de sine și de tot „începutul și sfârșitul” unui existențialism, revenind în conștiința poetei Ștefania Oproescu ca o magie a unor viziuni ritualice și a unor forme de demitizare, peste care nu mai există decât necuprinsul unui reproș: „Mie cine-mi va mânca trupul,/ mie cine-mi va bea sângele/ să mă înalț în tiparul asemănării tale?/ Doamne,/ mie cine să-mi mângâie neființa? NIMENI?” („Nimeni”, pag. 48). Într-o ipostază firească până la banal, spaima venită dinspre atâtea
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
mea să-mi spună„An Nou fericit” în chineză. Dar nepoțica Veronica (are trei anișori), auzindumi rugămintea, s-a grăbit să mă ajute. „Și nien cuai lă, yeye!” mi-a spus ea cu vocea ei cristalină, cu un ton de reproș că nu știu ceva așa de simplu. - Can you repeat it again, Veronica? - Yes... Și nien cuai lă! - Șhie șhie, Vera! „Șhie shie”, adică „mulțu mesc” - este primul cuvânt pe care trebuie săl învețe oricare călător prin China, iar „yeye
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
de altădată care nu vor privi cu ochi buni relatarea ticăloșiilor făcute de strămoșii lor; și chiar "dacă familiile înseși se vor fi stins, vei găsi oameni care datorită similitudinilor moravurilor vor considera relatarea nelegiuirilor săvârșite de alții drept un reproș adus lor înșiși"! Există între delatori o solidaritate dincolo de timp. O societate cu adevărat democratică va descuraja delațiunea. Deconspirarea Securității, adică instituția care instrumentaliza și încuraja delațiunea, va stimula emergența oamenilor de caracter care nu vor mai fi acceptat promovări
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
impune ca o voce credibilă. Or, credibilitatea cronicarului literar este condiția cea mai importantă a reușitei lui, atuul cel mai important, pe termen lung. Treptat, ea se transformă în autoritate. Stilul nu e încă limpezit cu totul și unitar, fără reproș, câteva formulări zgâriind literalmente urechea: "acest statut prea puțin comun al lor le și izolează și le adapă, abundent, melancolia" (p. 32), "nici un demers critic, oricât de breaz ar fi el..." (p. 90), "fenomenul este unul care corespunde așteptărilor publicului
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
navală Cu mâna a apărat iară și-a intrat cu capu-n bară Medicul politician Pe un bolnav vindecat Când a fost bine tratat Cu o lege în Senat Poți să îl arzi la ficat! Procurorilor din cenaclul „Al.Macedonski” Reproș Ce folos că altădată M-ai scos de sub urmărire Când m-agăți de astă dată și mă treci la nemurire! Dorința acuzatului Te implor, ca niciodată, ține-mă sub urmărire Și-mpreună, prima dată Să mergem spre nemurire! Editor și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și simte clar o atare atitudine) de către cei ce s-au aliniat în diverse grade la "doctrina și tematica" trecutului regim ce și-a supraviețuit. în spatele amăgitoarelor fraze elogioase, d-sa percepe "nu atît năduful sau suspiciunea ci mai degrabă reproșul surd împins pînă la animozitate, de parcă aș fi comis o necuviință că am preferat onestitatea și marginalizarea în loc să lupt pe baricadele demenței colective". Cred că avem în privința aceasta o experiență comună...
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
infirmitate a avut și meritul de a mă feri de artroze intelectuale și mi-a permis să rămân liber, să circul, să fiu "disponibil" la oameni, la spectacole... și aceasta, mulți mi-au confirmat-o. Când ca elogiu, când ca reproș? Reacții variabile. Deschiderea însă, trebuie să o precizez, nu înseamnă neutralitate, căci fac selecții severe și numeroși sunt artiștii pe care nu-i frecventez nicicum și nu le văd spectacolele, dar numeroși sunt și cei pe care-i iubesc și
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
deodată cu societatea în ansamblul ei, care lua și continuă să ia totul ŕ la légčre, nedramatic, într-o zeflemea exasperantă pentru spiritele sistematizatoare. Nu e întâmplător că și lui Andrei Pleșu i se aduc, de multă vreme, cam aceleași reproșuri: iresponsabilitate civică, neseriozitate intelectuală, neimplicare morală. Dar iată că așa-numita Cetate, cum gongoric era denumit spațiul public în primii ani după Revoluție, se regăsește cu toată arborescența ei, în întreaga sa polifonie în tabletele acestui eseist "indiferent" la destinul
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
navală Cu mâna a apărat iară și-a intrat cu capu-n bară Medicul politician Pe un bolnav vindecat Când a fost bine tratat Cu o lege în Senat Poți să îl arzi la ficat! Procurorilor din cenaclul „Al.Macedonski” Reproș Ce folos că altădată M-ai scos de sub urmărire Când m-agăți de astă dată și mă treci la nemurire! Dorința acuzatului Te implor, ca niciodată, ține-mă sub urmărire Și-mpreună, prima dată Să mergem spre nemurire! Editor și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și asupra familiei, după părerea Mariei Peeters, și se manifestă prin violența asupra copiilor, la care se adaugă și violentarea femeii de către bărbat. Studiile nord - americane arată că 80% din perechi se despart după săvârșirea avortului, acest fapt datorându-se reproșului și urii apărute față de partener<footnote P. Stössel, op. cit., p. 118. footnote>. În urma acestor studii, s-a constatat că uneori tensiunea din cadrul cuplului poate apărea datorită refuzului mamei de a purta sarcina. Deseori se întâmplă ca în timpul sarcinii următoare, femeile
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
puncte în plus cu speranța instalării ulterioare a certitudinilor. La al doilea volum, însă, tot ceea ce echivala cu o investiție de încredere se poate redistribui ca o iubire dezamăgită: nu e foarte greu să trecem de la admirația fără rezerve la reproșul masiv, atunci când însuși traseul creator al tânărului scriitor se înfățișează ca accidentat. Nu retrag nimic din ceea ce am scris, la vremea respectivă, despre Trenul de treieșunu februarie (Vinea, 2002), volumul de debut al lui Teodor Dună. Era și este o
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
clipă un joc al permutărilor între textele citate în anexa, substituind doar datele și numele: Artusi vorbind despre Le Sacre du printemps; criticile aduse lui Varèse referitoare la Arcana comparate cu acele aduse lui Chopin (Sonate, op. 35) de către Schumann; reproșurile lui Jean XXII față de l'Ars nova aplicate lui Schönberg; criticile aduse lui Beethoven (Quatuor, op. 130) sau lui Berlioz (Symphonie fantastique) adresate lui Boulez și invers; Platon (Lois, République) împărtășind conținutul ukazurilor realismului socialist (Zdanov, 1950), ambii demolând pe
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
ar trebui să fie responsabil de toate ghinioanele lui. În calea lui apar tot soiul de semne, care îl îndrumă spre o clădire veche „Omni Presents Inc. ”, unde este așteptat chiar de Dumnezeu. Când Atotputernicul află de la ex-reporterul coleric toate reproșurile, îi oferă lui Bruce slujba sa. Adică Dumnezeu îl provoacă pe reporterul coleric să demonstreze, dacă poate, că s-ar descurca mai bine în locul lui. Când Bruce se convinge că nu visează, începe să folosească puterile nemărginite cu care l-
Agenda2003-34-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281378_a_282707]
-
vină la Timiș“. Doar că, pe baza studiilor de la fața locului, dar și din înțelegerea că județul Timiș oricum e foarte mare, Telescu a fost de acord ca zona în cauză să treacă la Arad. „M-am ales și cu reproșuri. Bodnăraș, care făcuse școala de artilerie la Timișoara și știa toate dealurile acelea superbe, mi-a și spus că e păcat“, ne-a mărturisit Telescu, într-o lungă convorbire despre anul „fondator“ al județelor, 1968. Câteva comune din sud, Măureni
Agenda2004-7-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282053_a_283382]
-
semnificative în accelerarea procesului de descentralizare. Cum ați privit acest proces, pentru că multe din lucrurile pe care anterior le revendicau primăriile erau legate de dorința lor de a avea responsabilități și posibilități sporite de acțiune în raport de administrația centrală? Reproșurile erau că prea multe lucruri depind de serviciile descentralizate - pe care le și coordonați, ca prefect. - După părerea mea, Legea 215, pe care am pus-o în aplicare relativ repede după preluarea funcției, n-a fost un progres din punctul
Agenda2004-17-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/282330_a_283659]
-
a-i reaminti edilului de cele amplasate în sectorul 3. Cu ocazia zilei de naștere, primarul sectorului 3, Liviu Negoiță a fost asaltat de zeci de tineri de la PSD. Studenții i-au adus în dar o bancă de lemn, drept reproș pentru costurile exorbitante la care au fost evaluate cele amplasate în sector de Negoiță. "O băncuță ca să-i urăm la mulți ani! Dânsul a pus foarte multe băncuțe în sectorul 3 și i-am adus una în plus, poate nu
Cadou tematic pentru Liviu Negoiţă de la tinerii PSD () [Corola-journal/Journalistic/23272_a_24597]
-
Anca Murgoci În cadrul emisiunii "Q&A", Victor Ponta a formulat mai multe reproșuri la adresa lui Traian Băsescu. Premierul a spus că este chemat la Cotroceni doar la consultări pe teme în care Traian Băsescu se opune măsurilor luate de Guvern. Asta m-a supărat. Mă chemi să mă cerți acum că nu îți place
Victor Ponta, apel pentru Traian Băsescu: De ce nu ai vrut să mă ajuți? by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28275_a_29600]
-
de MARIUS HORESCU Homo kinegetikos de Banat - o specie deloc pe cale de dispariție Județele Timiș și Caraș-Severin au cele mai întinse fonduri de vânătoare Să ne imaginăm că, în Mările Sudului, o balenă-mascul, un „balen” dacă vreți, se adresează cu reproș consoartei: „Zeci de organizații din întreaga lume, laureați Nobel, șefi de state, fără să mai pomenesc de Greenpeace, se căznesc de ani de zile să ne salveze specia și tu vii acum să-mi spui că te doare capul?! “ Fie
Agenda2004-35-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282808_a_284137]
-
pentru bunul-simț: la intersecțiile din Podgorica, capitala Muntenegrului, au apărut binecunoscuții cerșetori de prin intersecțiile orașelor românești. La vederea autoturismelor cu numere de România, aceștia nu ezită să exclame „Hei, România...“. Nu le dați lei, căci vă vor spune cu reproș că nu au ce să facă cu moneda noastră națională. În Muntenegru, moneda oficială este euro. ( D. B.) După frăguțe Sâmbătă, 5 iunie, Asociația pentru Turiști Nefumători și de Ocrotirea Naturii „Veniți cu noi! “ din Arad organizează o nouă excursie pentru
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
le corecta drastic limba și încerca să-i facă mai limpezi în exprimare. Neîntâmplările, spune M. Șerbănescu, deveneau întâmplări neplăcute, ca de exemplu chemarea la redactorul-șef al ziarului pe un motiv ce nu ținea strict de profesie. Unul dintre reproșurile acestuia a fost la adresa pălăriei pe care interlocutorul nostru o purta într-o vreme când majoritatea oamenilor purtau șepci proletare. Pălăria sa, din păr de iepure și format „borsalină”, provoca. Însă de renunțat nu a renunțat la ea, cu riscul
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]