451 matches
-
a eului care dispare în vulgaritate, compătimit de literat și succedat de profani. Răul se poate naște și dintr-un bine însă greul este în voința celui căzut de a se mai putea ridica spre lumea cosmică, pe care o repugnă și nu are încredere în ea, pentru că această lume nu îi oferă mirosul sodomic al gloatei de insuficienți. Personajele sunt trăiri reale ale unor segmente de viață negative, posedate de energii viciate insuficient de realizate, cu gândiri întunecate și străfulgerări
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
cariera bunicii sau a tatălui să se facă profesor. Știa că mama lucrează în învățământ datorită unei conjuncturi, ea fiind de fapt inginer zootehnist. Nici cea de medic a bunicului nu l-a atras. Prea mult sânge și lui îi repugnă să vadă și o seringă cu acul pregătit pentru injecție dar să mai facă și injecția. Acum nu grija locului de muncă îl frământa. Se pregătea să-și organizeze aniversarea celui de al douăzeci și treilea an al vieții. Partea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
pământului. Nu știu nici să slujească, nici să comande pentru că, grație triumfului muncii directe, se simt egali; fiecare se simte liber, considerându-i liberi și pe ceilalți, mândru de libertatea sa. Atât de încântați sunt de libertatea lor încât le repugnă ideea de a o ceda, de a renunța la o parte din ea în favoarea unei organizări sociale superioare. Fiindu-și suficienți, nu simt nevoia ei. Sunt cu atât mai sociabili, cu cât se simt mai puțin încorsetați de regulile conviețuirii
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
De fel, am replica la mine în orișice minut! Însă acum, trăiam o inhibiție... Doar eram în curtea bisericii, tocmai săvârșisem un ritual... Brrr! Chiar nu voiam să intru în dialogul ce-l forța. Dar, ți-ai găsit?! I-a repugnat absolut lipsa vreunei replici dinspre mine și m-a încolțit: -Auzi, tu?! Și alui meu i-au slăbit urechile! se prevalează ea înciudată de muțenia mea. Ia câte alea toate! N-are ce să mai dreagă, e trecut de optzeci
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
m-am înjunghiat, Cu un cuvânt, ce unii l-au uitat, Azi m-am înjunghiat cu sufletul curat, Si netocit e umbletu-i, divinizat. Azi pot să spun că m-am înjunghiat Cu înșelarea minții mele dobândite, Cu o lumină ce repugna un afemeiat Și-am curățit cu simplitate sângerările cumplite... LILIA MANOLE Referință Bibliografica: AZI POT SĂ SPUN CĂ M-AM ÎNJUNGHIAT / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1908, Anul VI, 22 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
AZI POT SĂ SPUN CĂ M-AM ÎNJUNGHIAT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363728_a_365057]
-
gândește că atâta timp cât îi stai în preajmă, îl și accepți. 3. Străin în introvertire Semnul introvertirii este finalul funcției expresive a gestului imaginar, care imită realul în fiindul egoului. Personajul refulează halitosis respingând voit din preajma lui anumite elemente care îi repugnă. Sfidează limita bunului simț alunecând spre partea disperării și este conștient, pe tot parcursul acțiunii sale, de faptele străine ce îi depășesc puterea de a le înfrâna. În romanul superrealist tocmai acest stimul nervos este ingenios evidențiat. Dacă este foarte
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
crescânde a actului fermentativ, al scenelor orduriere, îl poate declanșa ca urgie a imaginației universale. El este un exhibiționist, arată și își pune în valoare tot ceea ce crede că îl dimensionează ca element forte al entității din care face parte, repugnând pudoarea ca pe ceva ce viciații o ascund voalat prin acoperirea ochilor cu degetele răsfirate. Trăim un timp în care civilizația umană este separată de cultură, imaginea stranie de interes iar lumina obscură comparată cu întunericul luciferic. În realitate, lumea
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
umană este separată de cultură, imaginea stranie de interes iar lumina obscură comparată cu întunericul luciferic. În realitate, lumea de azi nici nu mai știe dacă trăiește sau dacă visul unei vieți poate să schimbe cursul fiindului în nefiind. Banul repugnă cultura și atrage năuntrul teluric, făcându-l pe om să decadă și să piardă mirajul căutării, pentru că însăși acea căutare este un act al împlinirii pelerinajului deusian. Nemaicăutând căutarea împlinirilor ne pierdem, cu știința noastră, de toate darurile de împlinire
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
ochii mei/ și-i lasă acolo./ O femeie mi-a ieșit în drum,/ sub pleoapele ei/ respiram fantome/ ce-au bântuit apoi/ vorbele noastre/ săpând adânc izvoare/ de proaspete erori.//” (Întâlnire, pag. 201) Funciar duios, absolventului de liceu silvic îi repugnă îndepărtarea insului de natură, de universul silvestru cu atâtea oaze de seninătate, în care a hălăduit în cei mai frumoși ani ai vieții, univers devenit un topos al statorniciei și fericirii depline. Elementele naturii încep să concerteze pentru a deveni
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
soțul meu, care se clătinase foarte mult pe cale, din pricina bolii mele.” “Soțul meu, care înainte îmi spunea zilnic că mă iubește, m-a părăsit pentru altă femeie.” “Pe moment o iertam pe amanta soțului meu, dar peste puțin timp îmi repugna din inimă o ciudă și o mânie cumplită.” “Dumnezeu m-a vindecat de cancer. Pur și simplu mi-a dispărut tumoarea, după ce mai mulți frați și surori s-au rugat pentru mine.” “Să-ți vezi singurul tău copil bolind, să
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364734_a_366063]
-
bătea, părinții mei și rudele mele nu mă înțelegeau. Intre timp, soțul meu, care înainte îmi spunea zilnic că mă iubește, m-a părăsit pentru altă femeie. Pe moment o iertam pe amanta soțului meu, dar peste puțin timp îmi repugna din inimă o ciudă și o mânie cumplită. Colegii spuneau: “Cum, Eli nu ne mai ghicește?” Până le-am ghicit, până dansam cu ei, până mergeam cu ei, eram bună, apoi, dintr-o dată, Eli s-a stricat de cap. Acum
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364734_a_366063]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA Autor: Anca Goja Publicat în: Ediția nr. 67 din 08 martie 2011 Toate Articolele Autorului „Jumătatea de măsură îmi repugnă!"(BKD) Născută în 1942 în Seini, Betty Kirchmajer Donca este o poetă, romancieră și traducătoare valoroasă, fiind membră a Uniunii Scriitorilor și o reprezentantă de seamă a grupării de scriitori din Maramureș. Lucrează ca profesoară, activând atât în Maramureș, cât
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
traduceri, în literatura română. Vă pot răspunde că, în ceea ce mă privește, vocația de profesor o am, talentul trebuie cultivat prin multă muncă și pasiune. Dacă acestea două ar lipsi, rezultatul ar putea fi doar jumătate de măsură, ceea ce îmi repugnă. Care mă preocupă mai mult? Toate deopotrivă; lucrez (mai ales noaptea) concomitent la poezie, proză și traduceri, în funcție de starea sufletului. Am început cu mulți ani în urmă poezia. Rămân calată în lirismul poetic, deși îmi ador proza... Cele trei genuri
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
săvârșite, nu suportam ideea existenței acelui monstru deghizat în chip de tată, capabil săși ucidă copiii, trei la număr, luați pe rând la măcelărit ca vitele la abator. Simt acut revolta, mă întristează dureroasa constatare a decăderii umane, ideea îmi repugnă, mă simt strangulată, parcă, de acea mână criminală și nu pot îndepărta din mintea mea imaginea monstrului biped grăbit să dea drumul nebuniei care-l stăpânește, punând mâna pe cuțit. Cum e posibil? Nefericirea a doi soți se răsfrânge în
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
care, înainte de inteligență, cer bobul de muștar al credinței. Numai că Andrei Pleșu are o natură rece, care împrumută cărții aerul glacial al eseului fără emoție, de aici impresia de cercetare minuțioasă făcută de un spirit căruia virtutea înfiorării îi repugnă. Mișcându-se în orizontul implicit al credinței de ordin creștin, volumul nu transmite o emoție și nu trezește un sentiment, în afara desfătării subînțelese de ordin estetic. Volumul este ca un laborator aseptic în care dialectica nuanțelor nu stă pe un
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
valoarea textului propus spre difuzare, ci faptul că era „pe cont propriu”, că nu reprezenta vreun mare ziar sau vreo mare firmă sau vreun mare trust (ceea ce ar fi fost, de altfel, imposibil, fiindcă principiile acestor ziare/firme/trusturi îi repugnă total cavalerului nostru bercenar). Și, astfel, fidel unor principii în care nu banul sau relațiile sus-puse contează, eroul nostru și-a dat seama că trebuie să caute în cei 5% rămași un procent probabil mai mic de 1% care să
DON QUIJOTE DIN BERCENI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350166_a_351495]
-
place literatura pentru adolescenți care este plină de vampiri, vrăjitoare etc. Dar am primit de la o puștoaica de 12 ani primul volum din „Jocurile foamei” de Suzanne Collins ; mult timp nu am vrut să o citesc, titlul în sine îmi repugna, evocă violență, durere și împietrire sufletească - joc, întrecere, dau în cap altui om ca să obțin mâncare? Ce împietrire a inimii, să supravietiuiesti numai pentru că distrugi o ființă mai gingașa decât tine. Și am citit, am fost suficient de captivata de
JOCURILE FOAMEI (1) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350251_a_351580]
-
mai gravă “boală” e vremii noastre e... presa de scandal! Am crescut și m-am format într-un mediu în care “nu era frumos” să te uiți în curtea vecinului, decât dacă erai de la ochi albaștri...și-asta-ți era profesia. Îmi repugnă verva de a savura știrile...de mahala. Dar Sărbătorile pot fi petrecute...și altfel! Eu am fost în vizită la niște năzdrăvani, preșcolari, a căror mamă, artist plastic, a fost elevă la noi, la liceu, iar bunica încă îmi este
PERLELE ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351438_a_352767]
-
acuzată de pudibondism dar nu pot să-mi schimb părerea. Am slujit o viață întreagă Cartea, Cuvântul care pentru mine au fost și au rămas sfinte. Nu pot să le privesc tăvălite în noroiul veacului, e o imagine care-mi repugnă la fel cum nu pot privi o carte azvârlită pe jos și primul imbold este s-o ridic și s-o șterg de praf, s-o așez la locul ei în raft sau pe masă. Pe masa pe care se
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
din lacrimi o ustura. Rimelul i se scurge, i se duce în picuri cenușii pe fata îngustă și palida. Până azi, Mărțina Herseni a fost ceea ce numim îndeobște, o țipă independența, nu feministă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că îi repugna că taman ea, nepoata generalului Sâmbure să fie pusă în aceeași oală cu o sufrageta din perioada emancipării industriale. Știe că nu are stofă de artist veritabil, ea doar valorifica Artă! Epatează, se laudă că-i sunt cunoscute toate vicleniile
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
de la tatăl său, dar felul în care le cultivă este total deosebit” (Eugen Lovinescu). Nici sora mai mică a lui Mateiu, Tușchi, nu are o părere mai bună despre „copilul lui (al lui Caragiale, n.n.) mai mare, fratele meu vitreg, repugnându-i comportamentul și caracterul acestuia, deoarece „nu avea nimic din generozitatea sufletească” a tatălui lor, fiind „disprețuitor, amar, plin de morgă și mai ales snob”, fapt pentru care îl numeau, în zeflemea, „domnul conte”. Față de tatăl lui, Mateiu era „rece
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
Nu sunt un fan de literatură „fiction”. Nici nu filosofez prea mult asupra politicii mondiale sau naționale; dacă aș citi ficțiuni despre popoare guvernate de conducători tiranici, în primul rând mi-ar repugna ideea că libertatea omului poate fi călcata în picioare, ca râul poate fi făcut legal; în al doilea rând, nici că m-ar interesa invenția unui minți omenești în direcția ilustrării unei realități urâte: violență, imorală, coruptă, părtinitoare, tristă. Cred
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. Nu sunt un fan de literatură „fiction”. Nici nu filosofez prea mult asupra politicii mondiale sau naționale; dacă aș citi ficțiuni despre popoare guvernate de conducători tiranici, în primul rând mi-ar repugna ideea că libertatea omului poate fi călcata în picioare, ca râul poate fi făcut legal; în al doilea rând, nici că m-ar interesa invenția unui minți omenești în direcția ilustrării unei realități urâte: violență, imorală, coruptă, părtinitoare, tristă. Cred
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
o carte ce aduce fericirea... Citește mai mult Nu sunt un fan de literatură „fiction”. Nici nu filosofez prea mult asupra politicii mondiale sau naționale; dacă aș citi ficțiuni despre popoare guvernate de conducători tiranici, în primul rând mi-ar repugna ideea că libertatea omului poate fi călcata în picioare, ca râul poate fi făcut legal; în al doilea rând, nici că m-ar interesa invenția unui minți omenești în direcția ilustrării unei realități urâte: violență, imorală, coruptă, părtinitoare, tristă. Cred
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
place literatura pentru adolescenți care este plină de vampiri, vrăjitoare etc. Dar am primit de la o puștoaica de 12 ani primul volum din „Jocurile foamei” de Suzanne Collins; mult timp nu am vrut să o citesc, titlul în sine îmi repugna, evocă violență, durere și împietrire sufletească - joc, întrecere, dau în cap altui om ca să obțin mâncare? Ce împietrire a inimii, să supravietiuiesti numai pentru că distrugi o ființă mai gingașa decât tine. Și am citit, am fost suficient de captivata de
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]