186 matches
-
și rupturi, spre a reveni la naivitățile dintîi. Veți descoperi un Eminescu gelos și o Veronică disperată, un Eminescu tandru, îndrăgostit pînă peste urechi, și o Veronică sfîșiată, incapabilă să-i supraviețuiască. întregul capitol din biografia marelui poet va trebui rescris. Istoria literaturii române s-a îmbogățit cu un mare roman de dragoste în o sută șaptezeci și patru de scrisori.
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cartea lui Paul Hirst și a lui Grahame Thom-pson despre globalizare a stârnit, încă de la prima sa ediție din 1996 (urmată de o a doua în 1999, total rescrisă și fundamental adăugită), multiple controverse tocmai prin scopul declarat de a pune la îndoială conceptul în cauză. Un concept la modă, dar pe care cei doi autori - profesori de științe sociale, respectiv de economie politică - îl consideră mult supraevaluat și
Globaliștii, antiglobaliștii și scepticii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14512_a_15837]
-
convorbire cu Mircea Iorgulescu, difuzată la Radio Europa Liberă în 10 mai 1997 (transcrisă și publicată în România literară, nr. 28/20-26 iulie 2005): „E un volum imens, de vreo 1 400 de pagini, care trebuie pu]in redus și rescris, în sensul că vreau să-l modific spre o autobiografie pur intelectuală, ideologică și culturală. In prima versiune este prea anecdotic, prea istoric, prea factologic". Doi ani mai târziu, în 1999, Adrian Marino revine asupra manuscrisului și hotărăște să-l
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
ana, Elena Badea Cărțile de anatomie ar trebui rescrise, întrucât s-a descoperit existența unei noi componente a corpului uman. Potrivit sploid.gizmodo.com, deși poate părea aproape incredibil că până în prezent oamenii de știință nu au reușit să identifice toate părțile componente ale organismului uman, descoperirea mai multor
Componentă nouă, identificată în corpul uman. Unde se ascundea by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63098_a_64423]
-
de pâslă ai morții de la el am aflat că viața e zmeul din mâna copiilor visul străpuns de realitate totul prin sticlă prin oglinzi prinse deasupra patului prin camere de filmat agățate de cer nimic în direct din imaginea asta rescrisă mereu și doar merg înapoi pe străzi lăturalnice și văd totul la sfârșitul petrecerii și aud prin semne ciudate prăbușiri tot mai stinse evantai de vedenii pe ochi se depune doar papucii de pâslă ai morții lipăind ascuțit ca o
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
memoria îi joacă nu o dată renghiul autorului, în narațiunea ulterioară ea funcționează fără reproș. Se prea poate să fie vorba de un update, de o îmbunătățire progresivă. (La Neagu Djuvara, longevitatea, ca formă de optimism dezlănțuit în fața paginii scrise și rescrise echivalează cu faimoasa supraviețuire a lui Radu Cosașu.) De altfel, o asemenea atitudine transpare cel mai limpede într-un paragraf de la finalul celei de-a doua secvențe, Cum m-a învățat școala franceză să scriu mai bine românește în care
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
De aici s-a dezvoltat interesul pentru studiul rețelelor și contracțiilor semantice în diversele limbaje ale poeziei, de la "glossele secundare incrustate în textele antice, substituindu-se conexiunilor semantice, ceea ce demonstrează că încă din antichitate sensul era mai mult utilizat și rescris decât descifrat". Asociindu-se unei tradiții de emancipare în mare măsură laică și franceză ("ocol prin grădina filologică înspre filosofie"), Jean Bollak își propune calea tehnică de investigare a conceptelor: "A face istoria medierilor culturale, adică istoria lecturii, a textelor
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
vechi jurnale intime, însemnări, epistole, din perioada coloniala sau mai recente. Găsim în ele disperările, maniile, sentimentele de vină, de murdărire sau de insuportabila plictiseală, dar și exaltările și freneziile pe care le-au trăit acei înaintași. Vechile texte citite (rescrise) de ea în lungile după-amieze ale duminicilor melbourneze povestesc despre aventuroasa traversare a oceanului, despre naufragii și aparent fericite petreceri de Crăciun pe vas, despre instrumentul abandonat pe plajă la care cineva încearcă să cânte Bach sub bătaia ploii, despre
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
în cincisprezece zile am trăit cît în cincisprezece ani". În 1923 revista de prestigiu Europe îi publică lui Istrati românul Chira Chiralina, evident cu o elogioasa recomandare-prefată a lui Rolland. Atunci scrie, zugrav fiind la Paris, povestirea La un "raccord", rescrisa în 1925, în limba română și apărută postum în Cruciada Romanismului. Editorul o include în această secțiune, încheiată cu un alt text despre și închinat lui Rolland apărut în 1934 în revistă Marianne, în amintirea debutului cu Chira Chiralina. Dar
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
rareori să fie adevărate sinteze. Ele sunt compuse în general de cronicarii literari ai diferitelor reviste, care, de obicei, își pun cap la cap cronicile, închipuindu-și că, asfel, fac istorie literară. Chiar atunci când cronicile ocazionale se prezintă rafistolate, eventual rescrise, rezultatul va fi același, din cauză că mentalitatea de cronicar literar rămâne neschimbată, iar ea este la fel de greu de modificat ca structura genetică. În astfel de lucrări, contextualizările universale, paralelismele cu scriitori din alte țări lipsesc, bineînțeles, cu desăvârșire, după cum cu desăvârșire
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
Și atunci, cartea ajunge să fie privită ca ceva uzat moral, cînd de fapt sensibilitatea noastră este cea care s-a uzat ireparabil. Nici o punte de legătură nu mai poate sta între noi și carte. Și dacă istoria literaturii trebuie rescrisă periodic este pentru că numărul cărților supuse unei perpetue uzuri morale este tot mai mare. Iată de ce Paravanul venețian este o carte a cărei uzură morală vine dinspre noi.
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
un regicid și a legitima aceeași roză sîngerie care i-a luat locul. Iar legenda aceasta - mai exact, complexul acesta de legende bine înrădăcinate în mentalul colectiv - își are originea, ne spune doamna Tey, într-un înscris. Un manuscris, transcris, rescris, pînă la urmă - plagiat după aproape un veac, care a devenit acuză fără drept de apel, de-a lungul veacurilor și în veci. Un manuscris găsit în podul locuinței părăsite a lui Sir Thomas Morus, la o vreme după moartea
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
scurs prin golul personificărilor,/ cerul devine o hartă a noii ordini/ și evenimentele mi-o iau toate înainte" (Marele Soare...). Straniul univers poematic al lui Peter Ackroyd, impregnat de o pasiune mistuitoare și totodată salvatoare, este redat cu acuratețe, practic rescris, de Lidia Vianu, a cărei sensibilitate face casă bună cu spiritul științific și rigoarea desăvârșită.
Imaterialitatea pasiunii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7280_a_8605]
-
numeroși scriitori bănățeni, Robert Șerban numește lucrarea (în Orizont, nr. 3/2005) Dicționarul parțial al literaturii române... Aceste lipsuri pot fi recuperate la reeditările ce vor urma, dar cum vor fi rezolvate celelalte carențe!? Medalioane întregi par că ar trebui rescrise, redimensionate, revăzute și adăugite sau, după caz, împuținate. Ar fi, însă, atunci, un alt dicționar, condamnat să fie mai bun. Una peste alta, primele două volume ale DGLR nu au prea făcut față examenului receptării critice, impresia generală fiind că
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
revistei noastre Sfera politicii. În acest fel, dl. Adrian Marino revendică, cu dreptate, pentru lucrarea d-sale caracterul de întîietate și de pionerat față de altele tratînd, parțial, aceeași temă. Autorul ne previne că, de fapt, lucrarea d-sale ar trebui rescrisă și dezvoltată pentru a i se lărgi și modifica stilul strict enciclopedic al acestei prime schițe istorice a cenzurii în țara noastră, ea avînd și dezavantajul de a fi fost scrisă pentru un public străin, neinițiat în datele chestiunii românești
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
literaturii române, sub cuvânt că nu și-a scris operele principale în românește. Cine stă inflexibil pe această poziție uită faptul că Istrati a scris și direct în românește, iar scrierile de prim ordin și le-a tradus el însuși (rescris) în limba română. Și încă un argument important că Istrati este (și) scriitor român: mai toate narațiunile lui au conținut românesc iar francez niciuna. „Scriitor al specificului românesc” spusese Camil Petrescu despre Istrati; o formulare fericită. Mai este apoi de
Ultimul Mircea Iorgulescu (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5135_a_6460]
-
mai, pe data de 25, tenorul italian Andrea Bocelli va concerta în București, la Romexpo. După un debut la Festivalul Sân Remo, în 1994, odată cu lansarea melodiei "Con te Partiro", Bocelli câștiga recunoașterea internațională în 1996. Melodia va fi ulterior rescrisa pentru a fi cântată în duet cu Sarah Brightman și redenumită "Time to Say Goodbye", piesa ascultata în toate colțurile lumii. Albumul intitulat "Romanza", ce cuprinde această melodie, a depășit toate recordurile de vânzări. Pe 28 august, în Piața Constituției
Cele mai așteptate concerte ale anului 2013, în România by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/65235_a_66560]
-
chiar așa de rezistent la ideea de confesiune, fiindcă, vă fac o confesiune acuma, eu am scris deja confesiunile mele. Sunt intitulate Viața unui om singur. E un volum imens, de vreo 1400 de pagini, care trebuie puțin redus și rescris, în sensul că vreau să-l modific spre o autobiografie pur intelectuală, ideologică și culturală. În prima versiune este prea anecdotic, prea istoric, prea factologic. Și nu-mi place. Asta ar fi una. Doi: nu sunt de acord cu confesiuni
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
al lui Adrian Săvoiu, creditat de Editura Albatros, de a repune în circulație un nume și o carte. Este vorba de Mihai Moșandrei (1896 București - 1994 Câmpulung Muscel) și de cartea sa de proză poetică Lisimah, o editare a textului rescris și datat 1987, coroborat cu ediția apărută în 1944. Bănuim că nici istoricii literari de meserie nu-și mai amintesc de autorul celor douăsprezece volume (poezie, proză lirică, eseuri), cu atât mai puțin de exemplara și retrasa lui viață (mai
O restituire by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10961_a_12286]
-
aerul înmiresmat din Grădina Cișmigiu. Maria începuse să-l iubească pe Eliad cu o dragoste tandră. Regizorul îi mărturisea tot focul ce începuse să-l mistuie în vatra dragostei ce-i mistuia fața ca soarele." etc. etc. Cartea ar trebui rescrisă, într-un stil sobru, pentru a salva sutele de informații prețioase din revărsarea de pseudoliteratură. Manuela Cernat, Jean Negulescu, București, Ed. "Alo, București!", 2000. 224 pag. Maria Roșca, Maria Tănase - privighetoarea din "Livada cu duzi", vol. I-II, București, Ed.
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
ceea ce este inadmisibil. Adrian Păunescu, continuându-și acțiunea antinațională cu care ne-a obișnuit de atâta amar de vreme, a organizat și moderat emisiuni de huliganism cultural la postul Realitatea TV susținând teoriile tracomane și conchizând că "istoria României trebuie rescrisă" în spiritul tracomaniei. Să nu uităm că Adrian Păunescu este un senator al PSD, ceea ce înseamnă că el conferă un gir oficial acestei imposturi. Atitudinea publică mai înainte pomenită a lui Adrian Marino este cu atât mai importantă, cu cât
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
data asta din Halima: "Veneam de departe, albastru derviș/ și ostenit după șirul de ani,/ purtăm pe vesmânt și pe frunte înscriși/ versete din Pali și psalmi din Coran." Persistă obsesia "Odei" eminesciene, din care apar în diverse poeme frînturi rescrise sau idei reluate. Așa se întîmplă în "Oda crepusculara" din volumul Diotima din 1975. Obsesia reapare într-un poem inedit, "Oda" și într-un fel cu totul ciudat în "Portretul unui vânator", tot din 1975. Aici tema e marcată de
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
o materie lipsită de har, brutală, materie în stare pură, materie venită din adîncuri infernale. Ceea ce se așează peste ei, peste toate cele atinse de mamă, e praful - cît al pietrei, cît al tăcerii - iar nu harul. O Sfîntă Familie rescrisă invers, damnată. Blasfemie, textul lui Pasquali se vrea asta, contînd probabil și pe implicațiile contextuale mai dificil de sesizat de către un cititor străin, însă: pentru că o asemenea alegorie, atribuită imaginației unui narator-copil, născut din părinți italieni (catolici?), crescut în Valais
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
pentru oameni ca Aristarh Platonovici, vârsta n-are importantă", i se va explica), în vreme ce Ivan Vasilievici, arbitrar și dominator, acceptă dramatizarea românului numai pentru a își permite luxul inventării unei noi partituri scenice. Zăpadă neagră a lui Maxudov, scrisă și rescrisa, este introdusă și scoasă din repertoriu fără nici o explicație. Atunci cand repetițiile încep în cele din urmă, ele sunt minate de elocinta regizorala a lui Ivan Vasilievici - sedus de mirajul scenei, Maxudov se surprinde în ultimele fraze ale "românului" (neterminat) într-
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
că scriitorul își regizează foarte bine îndoielile și tatonările. Înfiripă, totuși, narațiuni palpitante, fabulează, speculează, introduce obsesii onirice (scafandrul, un vultur cu un pește în gheare, un șoim în colivie). Se cenzurează când constată că e prea narcisist: Totul trebuie rescris. Chiar și frazele de mai sus (...) Voi elimina în orice caz aproape (de ce nu toate?) toate scenele în care e vorba de mine. E ridicol să mă arăt tot timpul cu degetul: iată-mă, eu sunt autorul, textul nu s-
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]