404 matches
-
mai am noroc, Eu sînt muntele aprig încolțit doar de zei, Prometeici, gigantici, ca nărozii atei, Eu pășesc peste dealuri, cad în floarea de crin, Mă aud deodată galopînd și suspin- Eu sînt ultima ceață, sînt ciulinii de foc, Măi respir înc-o dată, nu aici, în alt loc ... & POEM ABISAL Pentru iubita mea Artemis vendredi 6 novembre 2009 Lyon Poetul are harul să mărunțească visul Și pulberea de aur s-o risipească-n timpuri Zeii îi dau cunună cea pură din
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
cuvînt, Nu mai știu, dacă sînt, cît mai sînt, în cuvînt, Nu mai știu cît să tac, nu mai pot nici să plîng, Îmi iau partea de lume și degeaba o strîng, Ea e vîntul sălbatec, armăsarul de foc, Măi respir o secundă, dacă mai am noroc, Eu sînt muntele aprig încolțit doar de zei, Prometeici, gigantici, ca nărozii atei, Eu pășesc peste dealuri, cad în floarea de crin, Mă aud deodată galopînd și suspin- Eu sînt ultima ceață, sînt ciulinii
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
mai am noroc, Eu sînt muntele aprig încolțit doar de zei, Prometeici, gigantici, ca nărozii atei, Eu pășesc peste dealuri, cad în floarea de crin, Mă aud deodată galopînd și suspin- Eu sînt ultima ceață, sînt ciulinii de foc, Măi respir înc-o dată, nu aici, în alt loc ... & POEM ABISAL Pentru iubita mea Artemis vendredi 6 novembre 2009 Lyon Poetul are harul să mărunțească visul Și pulberea de aur s-o risipească-n timpuri Zeii îi dau cunună cea pură din
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
cuvînt, Nu mai știu, dacă sînt, cît mai sînt, în cuvînt, Nu mai știu cît să tac, nu mai pot nici să plîng, Îmi iau partea de lume și degeaba o strîng, Ea e vîntul sălbatec, armăsarul de foc, Măi respir o secundă, dacă mai am noroc, Eu sînt muntele aprig încolțit doar de zei, Prometeici, gigantici, ca nărozii atei, Eu pășesc peste dealuri, cad în floarea de crin, Mă aud deodată galopînd și suspin- Eu sînt ultima ceață, sînt ciulinii
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
mai am noroc, Eu sînt muntele aprig încolțit doar de zei, Prometeici, gigantici, ca nărozii atei, Eu pășesc peste dealuri, cad în floarea de crin, Mă aud deodată galopînd și suspin- Eu sînt ultima ceață, sînt ciulinii de foc, Măi respir înc-o dată, nu aici, în alt loc ... & POEM ABISAL Pentru iubita mea Artemis vendredi 6 novembre 2009 Lyon Poetul are harul să mărunțească visul Și pulberea de aur s-o risipească-n timpuri Zeii îi dau cunună cea pură din
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
mi-ar fi câmpurile mele cu sclipiri de diamant! Nu? Și continui să pun întrebări de parcă cineva abia așteaptă să-mi dea răspuns. Zilele încep cu răsărit de soare, cine nu știe acest lucru? Am cel mai prețios privilegiu că respir și totuși am în inimă bucățele din ziua de ieri. Nu merge restartarea, nu merge. Efort inutil. În jur este un banal lipicios și insistent. Se pare că am făcut un compromis și mă-nec. Mă poate salva vreo dimineață
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Orice ai face, să știi, că te iubesc și-asta, se repetă mereu, e micul dejun, e prânz și cină, aer pur, oxigenându-mi iubirea, ce n-o mai știu, și totuși, o respir, dând sens vieții, așteptând primăvară să-mi surâdă, uitând de picurii de ploaie, călători ai toamnei, prezenți și iarna, lăsând uimire, pe chipul tău frumos, gândindu-mă, unde-am uitat poemul de iubire, scris în grabă, surâzând , melodiei ce-mi
DÂND SENS VIEȚII de COSTI POP în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369991_a_371320]
-
dezbracă noaptea de stele, Luna-și duce geana altui orizont. Cântă frunza în arbori uvertura luminii! Păsările încă n-au ochi, Doar apele stau ascunse privirilor mele. Orașul cască somnoros la primele note, Începe valsul inimii, Sub insomnia ultimului gând. Respir gri-albastru, Iau luna pe umăr, Îmi leg șireturile Și pornesc spre serviciu. Apoi fac popas la răscruce, Cu luna tot pe umeri, Dar cu vântul în față. Și, iată, cum intru eu iar, cu zorii în viață! Referință Bibliografică: Poem
POEM INSOMNIAC de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369333_a_370662]
-
râd merii în floare, Trupul tău însetat Mă cheamă să-l răcoresc Cu roua primăvăratic-a iubirii Și a izvorului meu nesecat. Mă simt ca la-nceputul Lumii, Tăcut mi-e sufletul și înseninat, Iar inima mi-i fără de păcat, Respir, precum respiră livezile Un Cer cu proaspete miresme încărcat. (FLOAREA CĂRBUNE) Referință Bibliografică: PROASPETE MIRESME / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371, Anul IV, 02 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PROASPETE MIRESME de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369472_a_370801]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > RESPIR, PRIN VISELE-MI MURDARE Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sărut desculț, printre firicele de nisip, coborât de pe buzele tale, fierbinți, zvâcnind, a dorințe, din noapte, târzii... e-o liniște oarbă
RESPIR, PRIN VISELE-MI MURDARE de COSTI POP în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362761_a_364090]
-
Articolele Autorului Sărut desculț, printre firicele de nisip, coborât de pe buzele tale, fierbinți, zvâcnind, a dorințe, din noapte, târzii... e-o liniște oarbă, în întunericul zilei și muta, ca mine, pierzându-mi glasul, privind, la formele-ți rotunde și-ovale, respir, prin visele-mi murdare, urcat, pe puntea unui vas, luat de valuri, la-ntâmplare, lăsând în docuri și prin cârciumi, pline de pahare goale, marinari, certându-se cu norii, ce s-au adunat, deodată, văzând că nu-s, văzând că
RESPIR, PRIN VISELE-MI MURDARE de COSTI POP în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362761_a_364090]
-
din cele patru zări, luminat de faruri, ca niște lumânări. Bine-ai venit acasă, din cele patru zări, mi-ai spus deodată, cu Liedul tău, pentru pian și să nu pleci altădată. Undeva departe, noiembrie 2016 Sursă foto-Pinterest Referință Bibliografica: Respir, prin visele-mi murdare / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152, Anul VI, 21 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Coști Pop : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
RESPIR, PRIN VISELE-MI MURDARE de COSTI POP în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362761_a_364090]
-
stelelor. Aripi legate de sufletul lui Dumnezeu mă cheamă apoteotic. Aici unde sunt e lumină minții din care într- un cotidian veritabil schițez portretul gaurilor negre. Și spațiul emfatic eclipsează în fiecare conținut stelar. În balsam cuvântător aștern sufletul și respir în speranța că numai galaxiile nu au teamă de libertate. Lilia Manole Referință Bibliografica: APOTEOZA / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152, Anul VI, 21 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
APOTEOZĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362770_a_364099]
-
gânduri nu mai am nimic de făcut îmi rod neputințele din urma genunchilor și aștept nu sunt pregătit pentru asta cobor în mine ca într-un oraș pregătit de război cu vitrinele agresate de păianjeni pendulez între două liniști și respir din trupul meu se hrănește o durere știu asta însă am senzația că-n prea târziul din mine se derulează o altă poveste îmi lipesc obrajii de palme și-mi imaginez o haltă în care niciun tren n-a oprit
RUGĂ FĂRĂ ADRESĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353274_a_354603]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > MINIPOEME Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Rătăciri A plecat gândul de acasa îndrăgostit de florile primăvăratecei tale înfrunziri, Acum, rătăcesc în doruri și respir în nostalgii spre vară îmbrățișării noastre. . . . . . Petale de gânduri Orbite de frumuseți, Elevate în rostire, Miresme-corole, cu Elan aruncate în visare. Aromează-mi cu busuioc gândul și cu îmbrățișare apropierea până devenim cânt și mers stelar într-o plutire! ... Făclie
MINIPOEME de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353441_a_354770]
-
Publicat în: Ediția nr. 1033 din 29 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Culeg scoicile de pe țărmu-nsingurat Le aleg Le ascult Le respir Le simt Iar marea îmi strigă că nu m-a uitat O ascult O aleg O simt O respir Nisipul pe tălpi și pe tâmplă-mi s-a uscat Îl simt Îl aleg Îl ascult Îl respir Tu cânți cu pescărușii pe ceru-nvolburat Te ascult Te simt Te respir Te aleg Blue Mireille, 28.10.2013 inspirată de
ŢĂRM de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347092_a_348421]
-
rămâi, Frumusețe-căpătâi! Cine ești, de unde vii În tic-tacul inimii? Pe pământ, în viața toată Nu te-am întrebat vreodată, Dar te-aud, te văd, te simt, Frumusețe, nu te mint Și de tine-o să mă mir Câtă vreme mai respir, Câtă vreme glasul meu Laudă pe Dumnezeu, Cel ce-a pus în ființa ta Toată nemurirea mea! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Odă frumuseții... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1739, Anul V, 05 octombrie 2015. Drepturi de
ODĂ FRUMUSEȚII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347165_a_348494]
-
Iubire > PE VÂRFURI DE BUZE Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1268 din 21 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Pe vârfuri de buze Elena Buldum Înghit secundele în gândul meu; Îl țin de mână doar pe Dumnezeu Și când respir aș vrea să-mi fie... În mintea mea e o mare bucurie. De jur împrejur te sărut pe un gând Cu inima mea te ating.... între gene... Respir doar cuvinte atunci când mă frâng Îmi faci un contur de vise-adormite alene
PE VÂRFURI DE BUZE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357346_a_358675]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > APOLLO, RESPIR! Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului în fiecare zi, gerul crește mai mult durea arde, de cenușă scapă doar câteva nume care aveau mâinile la piept în formă de cruce
APOLLO, RESPIR! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357956_a_359285]
-
să văd cum cad cuvinte strivite să le calc, las doar firul plăpând verde, nu sparg tăcerea, tac... poate scap ... până la izvor sunt doar pași, în genunchi mângâi umbra lor, se preschimbă-n fluturi, îndoiala se prinde-n pânză: Apollo, respir... Referință Bibliografică: Apollo, respir! / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419, Anul II, 23 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Maria Ileana Belean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
APOLLO, RESPIR! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357956_a_359285]
-
cuvinte strivite să le calc, las doar firul plăpând verde, nu sparg tăcerea, tac... poate scap ... până la izvor sunt doar pași, în genunchi mângâi umbra lor, se preschimbă-n fluturi, îndoiala se prinde-n pânză: Apollo, respir... Referință Bibliografică: Apollo, respir! / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419, Anul II, 23 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Maria Ileana Belean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
APOLLO, RESPIR! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357956_a_359285]
-
pic de imaginație, folosesc date reale (de pe unde mă pricep să le adun) le pompez viață, suflet, lumină, admirație și dragoste... Sunt în inima eroului meu. Mă zbat o dată cu el pentru apariția a încă unui număr de revistă. Sunt acolo. Respir cultură. Respir gazetărie de clasă. Mă simt mare, deștept, impietuos. Mă simt Mirodan... Sunt alături și în sinea lui. Mi-e permis? Nu mă interesează! Important este să-l prezint așa cum îl cred eu, așa cum îl știu eu. Reiau, pentru
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
Autorului Noaptea de Sânzaiene Să crezi în dragoste Chiar dacă te îndurerează! Ramuri înmugurite noul dor Mâinile se caută prinse-n adorare Petrecere, Trecere Sevă pulsând spre desăvârșire Vecină cu imperceptibila trecere A secundei ce bate insistent La poarta timpului prezent. Respirul egal, ochiul piedut În imensitatea înstelată, albastră Timpul abandonat spre gloria gândului. Sublimă-nălțare Noaptea de veghe pe tărâmul devenirii În efemera noastră trecere Pe pamânt! În pajiști, florile neatinse foșnesc Ierburile fermecate cresc, Își împletesc rădăcinile Grabindu-și înțelenirea... In
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
În văile cosmice În hăuri, în mări. Sub învăluitoare duioșie În noaptea asta fermecată Din locul acesta nepăzit În Pomul Vieții poți urca Trezit! Pe sub pământ Apele cheamă extatic la rostogolire Spre hățișurile libertății Dăltuind sacră amintire Perpetuare suflului vieții. Respirul egal, ochiul pierdut În imensitatea înstelată, albastră Timpul abandonat spre gloria gândului. Să crezi în dragoste Chiar dacă uneori te-ndurerează! Sublimă-nălțare Noaptea magică de Sânziene pe tărâmul devenirii În efemera noastră trecere Spre Netrecere! Elena Armenescu (din vol: „Dictatura iubirii
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
cu miros de medicamente, de oase frânte, de scalpel chirurgical și de electrocardiogramă - doctorul acela care s-a luptat cât i-a stat în puteri cu moartea din poet, i-a strigat: „Respiră, respiră adânc!” Și Nichita i-a răspuns: „Respir...” și a murit”. Cu puțin timp înainte, Nichita scrisese versuri memorabile: „M-aș fi agățat de cern / dar mi-era teamă / că-l rup”; Sau, și mai concludent: „Respiră tu cât vrei să respiri! / Eu stau numai ca să te miros
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]