619 matches
-
De la feciorul de 14 ani căruia de-abia i-au mijit tuleiele și până la moșneagul înțelept căruia tuleiele nu-i mai trebuie, toți s-au îndeletnicit cu asta. Sigur, cu timpul, obiceiul s-a mai pierdut, iar în vreme de restriște, neavând femei, răpeau baloți, saci, ceasuri, sfeșnice, capre, mă rog, ce nu se găsea. Au fost și timpuri de glorie când răpeam nu una, ci 4-5, de era cât pe ce să trecem la musulmani. Răpeam de toate: domnițe, slujnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
clipa aceea, afacerea a înflorit - în timpul războiului, mulți tânjeau să fie acolo, astfel încât Grădina Zoologică a devenit ultima stație a cele mai lungi linii de tramvai. Chiar și atunci, din nostalgie, el ținea la animalele de curte din vremurile de restriște. Le îngrijea, le hrănea și asta i-a adus dintr-odată roade minunate. Veneau străini, grupuri de vizitatori ca să vadă și să pună mâna pe cea mai bătrână vacă din țară. Laboratorul nostru, ca să zic așa, era o minunăție. Mamiferele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
ăștia sînt bani mînjiți cu sînge de fecioare nevinovate, protestă Fermín. Slavă Domnului că nu m-am culcat niciodată cu o minoră, și nu că mi-ar fi lipsit cheful sau ocaziile; că azi mă vedeți domniile voastre În clipe de restriște, Însă a fost o vreme cînd eram chipeș și viteaz ca nimeni altul și, chiar și așa, dacă adulmecam cumva că erau cam curve, le ceream țidula de identitate sau, În lipsa ei, autorizația În scris din partea tatălui, ca să nu Încalc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Fecioara rucăreană A fost odată ca niciodată, a fost odată în vremuri de restriște pe când românii își apărau țara și cinstea cu preț de sânge. A fost odată în vreme când copleșiți de hoarde sătenii-și pârjoleau calea cu case-n foc, bărbații-și făleau vânju-n luptă, femeile își piteau știutul ca să-și păzească
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
-l repetat cu voluptate Să uit de trecut și de eternitate Cu palmele căuș încălzesc pocalul Închid ochii și mă cufund în tăcere Ascult bătăile sacadate de inimi Care-mi vor umple zilele cu liniște Și o sublimă evadare din restriște Călătorind ades spre Soare-Apune Năvălesc nostalgic amintirile Revenind, la chemare, în locuri natale Aleg șampania să-mi umple pocalul Golindu-l, fericit, îmi închei ritualul. La trecerea nemiloasă a timpului Contemplu tăcut răsărit și apus Omagiu pios pentru cuvântul nespus
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
de furtuni care încercau să mă spulbere. Am încercat mereu la rându-mi, să fiu și eu țărmul ei de speranță și să țin lumina farului cât mai vizibilă, ca să simtă, că există și pentru sufletul ei în timpuri de restriște un umăr primitor, unde șă-și sprijine capul și să-și ostoiască lacrimile. Acel concediu al meu s-a terminat și noi ne-am luat la revedere cu lacrimi în ochi, ne-am promis că ne vom auzi deseori la telefon
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
Ești mare când n-ai indurare Dar te ridici mai sus de fire Când ti-este inima iubire, Când ti-este sufletul iertare. Știu: toate sunt o-ndurerare, Prin viață trecem în neștire, Dar mângâierea e-n iubire, De-ar fi restriștea cât de mare, Și înălțarea e-n iertare. *** Alexandru Macedonski - macedoneanul literaturii române Povestea vieții și operei literare a lui Alexandru Macedonski începe undeva în Macedonia și se continuă în România după ce, în perioada marilor tulburări istorice din 1821 - și
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
schimbat,. Căci avea un singur ideal: Al său popor și al său regat. După el regența a urmat, Căci prințul Mihai era minor. Când tatăl său,Carol, a trădat, Lăsându-și țara și-al ei popor. Urmat-au vremuri de restriște, Ce în țară urme au lăsat. Dar creștea grâul pe miriște, Și nu sta nimeni nemâncat. Din acel septembrie patruzeci, România avea un rege. Chiar și-n timpuri de restriște,reci, Se respecta a țării lege. Însă a-nceput urgia
ANIVERSARE 10 MAI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368036_a_369365]
-
-și țara și-al ei popor. Urmat-au vremuri de restriște, Ce în țară urme au lăsat. Dar creștea grâul pe miriște, Și nu sta nimeni nemâncat. Din acel septembrie patruzeci, România avea un rege. Chiar și-n timpuri de restriște,reci, Se respecta a țării lege. Însă a-nceput urgia grea, Când în război și noi am intrat. Pe front moartea, oameni ucidea, Și toată țara a-ndoliat. Cu credință în gând și suflet, Războiul regele a oprit. Mii de
ANIVERSARE 10 MAI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368036_a_369365]
-
pe care îl prezentăm în rândurile care urmează. Cartea se intitulează ”Smerite încercări și începuturi” și este dedicată maestrului Dan Puric, un autentic creator de cultură și artă românească și un adevărat mărturisitor al lui Hristos în aceste vremuri de restriște pentru Biserică. Romeo Petrașciuc, directorul Editurii Agnos, remarcă în cuvântul introductiv că volumul ”cuprinde gânduri de prietenie ale autorului cu rostirile unor autori cu care s-a întâlnit în aplecarea sa către o lectură atentă, rostuitoare”. Volumul grupează o parte
STELIAN GOMBOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367323_a_368652]
-
Baciu Publicat în: Ediția nr. 158 din 07 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Orice sfințenie țâșnește din răstignirea unui suflet cât lumea...Orice cumințenie se cuminecă în metafora inimii...Orice lacrimă devine o vocabulă transcendentă a divagației cosmogonice, sublimată în restriștea Kogaionului și înmuiată în DORUL spațiului mioritic. Am zărit pe un ram al gândului o biserică. Și-n dangătul clopotului său am simțit că sună veșnicia. Ca o umbră de tămâie presărată pe buzele Luceafărului, „frânt de-o stea și-ngenuncheat
BISERICA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367209_a_368538]
-
veți aminti, deoarece v'am iubit cu toată puterea inimii mele și dragostea mea a fost puternică, plină de avânt;mai târziu a devenit răbdătoare,foarte răbdătoare. Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de mare restriște și vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să îți fiu călăuză, să-și fiu inspiratoare, să fiu aceea care a păstrat flacăra vie, aceea care a devenit centrul de îndârjire, în zilele cele mai negre
TESTAMENTE UITATE-TESAMENTE CARE DOR...( REGINA MARIA) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367232_a_368561]
-
a muri nu l-a uitat o clipă, cum nu a uitat să se roage pentru sufletul acestuia. Am rămas impresionat de sfatul care i l-a dat înainte de pleca din această lume, unui prieten 8:„... când veți fi în restriște și indoială, când veți avea suferință și boală, necaz sau bucurie, aprindeți o lumânare, o singură lumânare și pentru sufletul lui Mihai Eminescu.” Eu zic să aprindem o lumânare și pentru sufletul măicuței Benedicta, căci sfat din sfat și dar
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
abrupți aveau săpate gropi care atingeau pânze de apă subterane și aveau deci mici izvoare captate în mici cuvete care le asigurau apa atât lor cât și animalelor. Puteau deci sta în aceste ascunzători mai mult timp, în vremuri de restriște sau atunci când furtunile de praf și nisip băteau cu furie dinspre ținuturile de dincolo de Iordan. Dar, odată dată porunca, oamenii procuratorului Ponțiu Pilat încercaseră să afle câte ceva despre tâlhari preț de mai multe luni, însă nu reușiseră să strângă prea
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
să răspund! „Mă dusei să trec la Olt” - vorba cântecului - în miez de luncă strașnic ascunsă de pădure, la granița Teleormanului, ca să îngenunchiez la sfintele moaște de la Mănăstirea Plăviceni (Aluniș), ctitorită de Doamna Stanca, soția Viteazului Mihai, în vremi de restriște, urgisită și azi de o nenorocită sârmă electrică mărginind, ilegal, moșia de vânătoare a „măriei sale” Liviu Dragnea. De ce am plecat departe, de bunăvoie și nesilită de nimeni, pe banii mei (deși invitată!), în zilele declarate de meteorologi drept cele mai
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
-o cu degetul „proveniența noastră, a israelienilor repudiați de toată lumea azi ca niciodată. Această țară mică absoarbe ca un burete fiii rătăciți, întârziați pe alte meleaguri astfel că și de la Omsk se ajunge la Ierusalim căci dintotdeauna în vremuri de restriște e bine să te întorci acasă, e rău, e greu, dar ca acasă nu-i nicăieri”. Pe asemenea drumuri îmi plimbam gândurile când casa mai era încă vraiște! De astădată călcam pe dalele noi și curate, respir satisfăcută, conștientă că
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
duc pentru a umple visteriile străinilor de neam. Tu taci; - Astăzi, ca și pe vremea asupririi austro - ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puțini fac legea pentru cei mulți. Tu taci; - Astăzi, ca și în vremuri de restriște, românii pleacă din țară, să muncească, sau să își vândă inteligența pentru că țara lor nu are nevoie de ei. Câți dintre ei sunt viitorii Brâncuși, Coandă, Conrad Haas, te-ai gândit la asta ? Conducătorii acestei țări au nevoie de slujbași
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
nu-și mai amintească unde l-a pus. Mamei îi plăcuse scrisul mărunt ușor aplecat spre stânga, ghicise în el o vibrație sufletească aparte și crezuse neîndoielnic că mesajul va fi ca un balsam pentru sufletul fiicei ei încercat de restriște în ultima vreme. Ca o străfulgerare i-a trecut prin minte că scrisul îi era familiar. Îl văzuse în repetate rânduri cu ceva vreme în urmă, pe când factorul poștal devenise ca și un membru al familiei. Erica deslipea fiecare plic
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
că m-am întors acasă înțolit, în costum nou cumpărat de prima ! Nici nu-ți poți închipui cât de mult s-a bucurat revăzându-mă. ” Fără de voia lui, Albert și-a amintit de Any, fata în care, în vreme de restriște sufletească, până să o cunoască pe Erica, văzuse partenerul potrivit pentru tot restul vieții. Fata care, după ce o săruta de două trei ori, se împotrivea ca într-un joc copilăresc, înveselindu-se, accentuându-și gropițele din obraji reproșându-i : „excroc
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
gândim la toți voievozii din Țara Moldovei, care veneau negreșit an de an să-și plece frunțile la icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț, cerându-i acoperământul și rugăciunile, atât în vreme de liniște cât, mai ales, în cele de restriște. Să ne gândim la pelerinajele de mari proporții ale credincioșilor noștri de pe toate meleagurile care veneau, și vin în continuare, să se roage, să se întărească în credință datorită acestei sfinte icoane. Darul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu îi ajuta pe
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
ani - pot să spun fără exagerare că am avut parte de un destin patetic. De foarte timpuriu a trebuit să înfrunt apriga vijelie a vieții și niște timpuri de grea cumpănă. În tot timpul războiului, în acea vreme de cumplită restriște, refugiat în Moldova, a trebuit să mă zbat și să mă lupt cu tot felul de greutăți, fiind singur pe lume. Mă mir și eu cum am scăpat teafăr și cum am izbutit ca numai prin propriile mele puteri să
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
dialogul e bine să-l continui Dar nu pentru plăcerea ca sufl etul să-ți chinui, Ci spre-a-ți salva moșia și a-ți urma destinul Pe un pământ pe care doar tu ai fost stăpânul. La vremuri de restriște când buciumul răsună Refuză să mai guști cupa cu mătrăgună, Ce zilnic ți-o oferă gloate de buni amici Ce sunt bine plătite de sfinții venetici. Continuă cu versul, schimbă-ți însă Fecioara Ce-arată ca o babă când ție
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]