507 matches
-
coborâm în labirinturi. Acolo, ne așteaptă, după fiecare colț, posibilitatea de confruntare cu demonii conștiinței ce ne vor spune că suntem deja înfrânți. Atunci vom erupe întru revoltare simțindu-ne orfani ai unei lumi nedrepte. Dacă vom rămâne în tensiunea resurecției individuale sau vom opta pentru desprinderea din vârtejul său, este o alegere individuală ce ne așează în tagma titanului revoltat și înlănțuit Prometeu sau în constelația lui Tezeu, eroul faptei taumaturgic-eliberatoare nu al resurecțiilor profanatorii. Gândul înțelept al acestui mit
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
nedrepte. Dacă vom rămâne în tensiunea resurecției individuale sau vom opta pentru desprinderea din vârtejul său, este o alegere individuală ce ne așează în tagma titanului revoltat și înlănțuit Prometeu sau în constelația lui Tezeu, eroul faptei taumaturgic-eliberatoare nu al resurecțiilor profanatorii. Gândul înțelept al acestui mit ne povățuiește că în interiorul nostru, oricât de întunecat va fi labirintul în care am pășit, mereu se va afla o nobilă și divină forță de izbândă, o trăsătură-putere, o capacitate miraculoasă care ne poate
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
noblețea eradicării închiderilor sub tirania formelor, cu libertatea ei de furtuni ale substanțelor fără circumscrieri. Iar artistul speră din nou, învăluit de evul inaugurat prin nostalgia stingerilor întru apus, în poposirea sublimă a idealului sub acoperământul destinului său creator, în resurecția întâlnirii sale cu acest ideal care, pentru el, nu poate fi decât frumusețea. La rândul său, îndrăgostitul își caută iubirea prin cetățile luminate de soarele ancorat în potecile de suiș ale cerului. Sub strălucirea zilei el își perindă ochii inimii
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pe Adam cu fiorul vieții. La finalul lumii, îngerii suflă din nou brizele vieții peste omenirea defunctă întru beznele spiritului. Mai întâi, suflarea lor străbate trâmbițele nenorocirilor cathartice pentru ca apoi să-și reverse afluxul de viață divină prin trâmbița reînnoirii, resurecției universale. Această viața este suflată peste întinderile sterpe, secătuite ale spiței umane decadente generând, după spusa Apocalipsei, un pâmânt nou și un cer nou. Așezat în mijlocul cotidianității captive iluziilor ce slăbesc constant potențialitățile spirituale ale omului, poate că și eu
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
civilizate, antrenând prin aceasta mutații specifice în ansamblul organismului social, ca și în psihologia indivizilor. Direcția antifeudală a efortului regenerativ, deșteptarea, amploarea și generalizarea conștiinței naționale pretutindeni în spațiul românesc, alături de ispita sau mirajul occidentului constituie tot atâtea semne ale resurecției colective, declanșate de boierii luminați, de clericii și cărturarii sfârșitului de veac anterior și continuată, fără sincope, de corifeii generației pașoptiste. Iar direcția națională, majoră, a aceluiași efort s-a impus în cadrul unui sistem de idei politice bine conturat încă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
armei atomice. Este o relație tensionată, care la anumite intervale izbucnește sub forma unor conflicte sau acte violente; relația este agravată de instabilitatea politică din Pakistan, care se accentuează. Dincolo de această țară se află Afganistanul, unde asistăm la o puternică resurecție a talibanismului, cu riscul creșterii tensiunilor interne și a instabilității în zonă. Iranul, țară cu o poziție geopolitică extrem de importantă, aspiră să devină un lider real în întreaga regiune a Golfului. Politica sa externă se caracterizează printr-o atitudine deschisă
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de situația așa de complexă din Irak, discutată de mulți analiști atât în termenii semieșecului intervenției militare americane în această țară, dar și în cei ai confruntării religioase cea tradițională dintre șiiți și suniți sau ai celei naționale, marcată de resurecția revendicărilor populației kurde. Acest mozaic de opoziții este accentuat de tensiunile religioase dintre state, de multe ori subestimate. Singura țară șiită, Iranul, are relații destul de tensionate cu Arabia Saudită, bastion al suniților. Relația tensionată dintre Iran și Arabia Saudită care sunt și
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
1977, p. 48 ș.u. 95 Vezi și argumentele lui Georg Steiner din Moartea tragediei, traducere de Rodica Tiniș, Editura Humanitas, București, 2008. Opinii contrare au formulat, printre alții, Albert Camus, care consideră că secolul XX e o epocă prielnică resurecției tragicului ("Conferință ținută la Atena despre viitorul tragediei", în Albert Camus, Teatru, traduceri de Marcel Aderca, Victor Const. Bercescu, Laurențiu Fulga, I. Igiroșianu, Eugen B. Marian, Sanda Oprescu, Catinca Ralea, prefață de B. Elvin, Editura Univers, București, 1970, pp. 309-320
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
numai cu tenacitatea curiozității și cu celebra sa flexibilitate față de cele mai dificile circumstanțe, doctorul Honigberger trecea rapid de la confortul cabinetului de spițer la munca pe un șantier arheologic improvizat și imprevizibil, de la resuscitarea celor atinși de maladiile tropicale la resurecția orașelor moarte. Există totuși mai multe cazuri de farmaciști exploratori În epocă și oarecum În același areal 4. Eugène Jacquet reproduce pe larg expunerea exploratorilor (mai mult sau mai puțin improvizați) Mohan Lal și Alexander Burnes, și Îl numește pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
desacralizat, a acelor istorii sacre originare, uitate, ce irump însă în chip neprevăzut în real, tulburându-i planurile, generatoare de timp și de spațiu fantastic. Pentru Mircea Eliade, mitul este viu (mythe vivant), traiește, pentru inițiați, și astăzi, într-o resurecție sui-generis, printr-o spărtură în real, semne ale lui, învăluite de repetate aluviuni profane, putând fi receptate prin practici inițiatice sau prin întâmplări neobișnuite, unele inexplicabile, care situeaza personajele la contingența cu irealul. Procedeul spărturii în real, prin care se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
tuturor elanurilor grave și puerile”, în care nici un „romantism” (titlul unui poem) nu mai e posibil sau apare, de fapt, răsturnat. Că poemele din Libertatea de a trage cu pușca nu se rezumă la pura frondă, ci sunt semnul unei resurecții lirice o dovedește revenirea la certitudinile simple și stenice, mărturisită în ultimul poem al volumului. După 1946, urmează un hiat de aproape două decenii până la volumul următor. În răstimp, poetul este vizitat chiar de gândul că filonul creativității sale a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Rabelais sau Marsilio Ficino, amestecul moștenirii platonice redescoperite cu elemente de astronomie, astrologie, cu alte forme de alchimie a spiritului, transformă profund civilizația europeană și legitimează această expresie celebră de Renaștere. Ciclurile astrale, căutarea cvadraturii cercului, întoarcerea vîrstei de aur, resurecția Atlantidei și descoperirea unei noi insule, a Utopiei, sunt coordonatele esențiale ale reflecției umane vreme de aproape două secole. Machiavelli, preluînd tezele maestrului său Polybiu, reproduce modelul lui Platon și prefigurează transformarea societăților politice după simbolul cercului, sau ciclului, simbol
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu numele său real, publică în italiană lucrări pe teme de mitologie și religie, antropologie, filosofia limbajului, fiind sedus de cultura orientală veche, pe care o propune cititorului european în intenția de a-i atrage atenția asupra surselor unei posibile resurecții spirituale a Occidentului. În 1968 predă istoria religiilor orientale la Universitatea Teologică „Marianum” din Roma. Ultimul text de ficțiune scris în limba română este romanul Omul suspect, din care în 1971 publică fragmente în „Revista scriitorilor români” de la München. E
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
1942; Viața lângă cer, Zlatna, 1943; Bună dimineața, Țară!, Cluj, 1945; Cântecul moților, pref. I. D. Bălan, București, 1981; Iara, Cluj-Napoca, 1989. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 943; I. D. Bălan, Prefață la V. Copilu-Cheatră, Cântecul moților, București, 1981; Constantin Sorescu, Resurecția septentrionului, SPM, 1981, 3 iulie; Ion Itu, V. Copilu-Cheatră, „Cântecul moților”, TR, 1982, 28; Dicț. scriit. rom., I, 655-656. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
1976, 28; George Bădărău, „Amiaza câmpiei”, „Dialog”, 1978, 61; Ioan Holban, „Sigiliul toamnei”, CRC, 1987, 31; Horia Zilieru, Emilian Marcu, CRC, 1993, 18; Liviu Leonte, Cititorul de semne, CRC, 1996, 7-9; Constantin Hușanu, Imagini mitice, CL, 1999, 2; Tudor Ghideanu, Resurecția sonetului, CL, 2001, 33; Adrian Dinu Rachieru, Un călător stelar, CNT, 2002, 7. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
raporturilor directe cu transcendentalul [de fapt, la aceasta se reduce, schematic, filosofia Renașterii] ajunge și mai amplă când, alături de natură și mai prețuit decât ea, se conturează conceptul omului ca măsură a tuturor lucrurilor"190): renovatio hominis perioada marchează o "resurecție a umanității, o mișcare a omului spre un nivel superior"; renovatio antiquitatis resurecția Antichității, în sensul recuperării unui trecut care să producă necesara cotitură spre o evoluție a mentalităților și mai ales a intelectului. Construcția de tip renascentist a realității
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ajunge și mai amplă când, alături de natură și mai prețuit decât ea, se conturează conceptul omului ca măsură a tuturor lucrurilor"190): renovatio hominis perioada marchează o "resurecție a umanității, o mișcare a omului spre un nivel superior"; renovatio antiquitatis resurecția Antichității, în sensul recuperării unui trecut care să producă necesara cotitură spre o evoluție a mentalităților și mai ales a intelectului. Construcția de tip renascentist a realității literare oferă repere fundamentale în cercetarea noastră. Deși numeroase interdicții și precepte au
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
15 1.1.3. Constituirea eticii mediului / 18 1.1.4. Noutatea eticii mediului / 22 2. Reconsiderarea sferei moralității / 27 2.1. Extinderea sferei moralității / 27 2.2. O problemă de meta-etică: "statut moral" și "însemnătate morală" / 32 2.3. Resurecția ideii de valoare intrinsecă / 38 2.4. Principiul de incluziune și ierarhia intereselor / 46 3. Câteva medieri teoretice / 49 3.1. Structuri argumentative / 49 3.1.1. Descriptiv și normativ / 50 3.1.2. Problema demarcației / 53 3.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sfârșitul secolului al nouăsprezecelea de biologul german Ernst Haeckel, iar în 1935 Tansley a propus deja noțiunea de ecosistem, conceptele fundamentale ale ecologiei, noua ei perspectivă teoretică și specificul ei metodologic survin în conștiința publică relativ lent, abia pe fondul resurecției sensibilității față de natură. Indiscutabil, ecologia ca știință și revigorarea sentimentului grijii față de natură se potențează reciproc în conștiința publică într-un echilibru refelxiv. Altfel spus, sentimentul de tip romantic găsește în ecologie ca știință temeiul rațional și împreună cu aceasta duce
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
relaționale a conștiinței ecologiste, Morin identifică nucleul generativ în relația dintre înțelegerea ecosistemică a naturii și revizuirea viziunii tradiționale asupra naturii. Filosoful francez enumeră următoarele componente procesuale ale formării conștiinței ecologiste 9: • Reintegrarea mediului înconjurător în conștiința antropologică și socială. • Resurecția ecosistemică a ideii de natură. • Aportul decisiv al biosferei la formarea conștiinței planetare. Drept urmare, prin efectul cumulat al acestor procese de redefinire, reconceptualizare și reorientare, rezultatul este acela că, la nivel fundamental, radical, recunoaștem că "problema ecologică ne obligă să
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mod liber dacă să acționezi sau nu; d) acțiunea ca atare afectează bunăstarea și/sau libertatea altor ființe 13. Drept urmare, conștientizarea problemelor privind mediul înconjurător și dezvoltarea cunoașterii, în special, a cunoașterii lumii vii, sub toate aspectele ei, dar și resurecția sensibilității față de natură, au favorizat reflecția morală cu privire la mediul natural. Dar ce rol poate avea etica în rezolvarea crizei mediului înconjurător? Unii autori identifică două poziții cu privire la acest subiect 14: • Prima poziție, care a fost dominantă imediat după 1990, consideră
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
putem identifica comportamente și funcții teleologice. Totuși, intuițiile noastre morale sunt contrariate de un asemenea demers care începe să pară unul reducționist, care pierde, în cele din urmă, însăși specificul moralității. Oare altă strategie ar fi mai potrivită? 2.3. Resurecția ideii de valoare intrinsecă În continuare îmi propun să supun investigației noțiunea de valoare intrinsecă și să încerc astfel găsirea unui temei care să asigure construcția teoretică a eticii mediului. Voi aduce în discuție de la bun început, cu fiecare pas
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asumarea unei anumite modalități de articulare a teoriei este o chestiune de alegere, iar nu una de adevăr. Mă opresc asupra a cinci asemenea căi de construcție pe care le consider dominante în literatura de specialitate. O primă abordare vizează resurecția noțiunii de valoare intrinsecă pe fondul criticii utilitarismului și a antropocentrismului. O a doua dezvoltare este posibilă prin luarea în considerare a rezultatelor cercetării din științele vieții. A treia analiză ne întoarce la presupozițiile specifice utilitarismului și la noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
faptul că diversele religii propun și un cod etic, atunci devine evident faptul că finalitatea morală a credințelor religioase nu poate fi pusă la îndoială. Diversele religii presupun o anumită atitudine față de natură și față de diversele entități naturale. De altfel, resurecția interesului pentru natură în diverse etape culturale din istoria umanității, așa cum ar fi cazul romantismului, este pusă în relație cu o raportare de tip mistic la natură și fenomenele acesteia. Prigogine și Stengers 173, pornind de la o evaluare a relației
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
despre modul în care se reflectă o idee sau o temă în romanul psihologic pentru care ai optat. INTRODUCERE: Romanul psihologic. Definirea conceptului Reflectând teorii moderne din sfera psihologiei și a filozofiei, romanul de analiză psihologică reprezintă o formă de resurecție literară, de sincronizare a romanului românesc interbelic cu proza europeană influențată de Marcel Proust, de André Gide, de James Joyce. Pornind de la premisa că orice act de cunoaștere este limitat și, inevitabil, subiectiv, că „realitatea adevărată este interioară“ (M. Proust
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]