274 matches
-
profesionale adecvate pentru o autoîntreținere minimă, dar pot necesita îndrumare și asistență în condițiile de stres social și economic. În prezent toți cei cu retardare mintală ușoară pot trăi satisfăcător în societate, independent sau în apartamente ori cămine supravegheate. 2) Retardarea mintală moderată Aceasta este recunoscută ca reprezentând „forma antrenabilă” întâlnită într-un procent de 10% din totalitatea lor. Acești indivizi pot vorbi sau pot învăța să comunice în perioada preșcolară. Ei pot beneficia de un antrenament profesional și, sub supraveghere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ca adulți se pot autoîntreține prin practicarea de munci necalificate sau semicalificate sub supraveghere strictă sau în cadrul unor ateliere protejate. Necesită supraveghere în condiții de stres. Se adaptează bine la viața în comunitate, dar, de regulă, în cămine supravegheate. 3) Retardarea mintală severă Acest grup cuprinde un procent de 3-4% din totalitatea cazurilor. Această categorie de indivizi au o dezvoltare motorie redusă și achiziționează foarte puțin sau deloc limbajul. Pot totuși să vorbească și să deprindă reguli igienice elementare. Ca adulți
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
foarte puțin sau deloc limbajul. Pot totuși să vorbească și să deprindă reguli igienice elementare. Ca adulți, pot efectua sarcini simple sub o strictă supraveghere. Cei mai mulți se adaptează bine la viața în comunitate, în cămine sau în familiile lor. 4) Retardarea mintală profundă Această categorie cuprinde un procent de 1-2 % din totalul lor. Acești copii prezintă o capacitate minimă pentru activitatea senzorio-motorie. Pentru dezvoltarea lor este necesară o ambianță înalt structurată, cu ajutor și supraveghere permanentă și o relație individualizată cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
IQ = 52‑67 - întârziere mintală ușoară; - IQ = 36‑51 - întârziere mintală moderată; - IQ = 20‑35 - întârziere mintală severă; - IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): - IQ = 50/55‑70 - retardare mintală ușoară; - IQ = 35/40‑50/55 - retardare mintală moderată; - IQ = 20/25‑35/40 - retardare mintală severă; - IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; - retardare mintală de severitate nespecificată (se utilizează când există o mare prezumție de retardare mintală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
51 - întârziere mintală moderată; - IQ = 20‑35 - întârziere mintală severă; - IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): - IQ = 50/55‑70 - retardare mintală ușoară; - IQ = 35/40‑50/55 - retardare mintală moderată; - IQ = 20/25‑35/40 - retardare mintală severă; - IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; - retardare mintală de severitate nespecificată (se utilizează când există o mare prezumție de retardare mintală, dar inteligența persoanei nu poate fi evaluată prin
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mintală severă; - IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): - IQ = 50/55‑70 - retardare mintală ușoară; - IQ = 35/40‑50/55 - retardare mintală moderată; - IQ = 20/25‑35/40 - retardare mintală severă; - IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; - retardare mintală de severitate nespecificată (se utilizează când există o mare prezumție de retardare mintală, dar inteligența persoanei nu poate fi evaluată prin teste standard; spre exemplu, subiecți necooperanți, puternic destructurați
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): - IQ = 50/55‑70 - retardare mintală ușoară; - IQ = 35/40‑50/55 - retardare mintală moderată; - IQ = 20/25‑35/40 - retardare mintală severă; - IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; - retardare mintală de severitate nespecificată (se utilizează când există o mare prezumție de retardare mintală, dar inteligența persoanei nu poate fi evaluată prin teste standard; spre exemplu, subiecți necooperanți, puternic destructurați sau care au vârste prea mici); d
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): - IQ = 50/55‑70 - retardare mintală ușoară; - IQ = 35/40‑50/55 - retardare mintală moderată; - IQ = 20/25‑35/40 - retardare mintală severă; - IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; - retardare mintală de severitate nespecificată (se utilizează când există o mare prezumție de retardare mintală, dar inteligența persoanei nu poate fi evaluată prin teste standard; spre exemplu, subiecți necooperanți, puternic destructurați sau care au vârste prea mici); d) codificare UNESCO, 1983
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
70 - retardare mintală ușoară; - IQ = 35/40‑50/55 - retardare mintală moderată; - IQ = 20/25‑35/40 - retardare mintală severă; - IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; - retardare mintală de severitate nespecificată (se utilizează când există o mare prezumție de retardare mintală, dar inteligența persoanei nu poate fi evaluată prin teste standard; spre exemplu, subiecți necooperanți, puternic destructurați sau care au vârste prea mici); d) codificare UNESCO, 1983: - întârziere mintală ușoară (IQ = 51‑66 Binet‑Stanford și IQ = 55‑69 Wechsler
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ales în perioada 0‑3 ani) - carențe prelungite de vitamine, electroliți, alimentație hipoproteică, putând culmina cu stări distrofice, edem cerebral, disfuncții cerebrale; h) tulburări metabolice - în special hipoglicemiile la copil pot determina apariția unor encefalopatii manifestate prin accese convulsive, pareze, retardare intelectuală; i) tulburări circulatorii la nivel cerebral - tromboze venoase sau la nivelul sinusurilor, arterite care pot culmina cu embolii sau leziuni cerebrale grave; j) factorii psihosociali - reprezentați prin natura relațiilor afective intrafamiliale, mediul și condițiile economice ale familiei, calitatea influențelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
În realitate, copiii autiști pot deveni instabili emoțional ca urmare a unei întârzieri în dezvoltarea socială, emoțională, și de personalitate. Oricum, este important să recunoaștem că autismul este o tulburare, cu simptomele sale unice și caracteristicile care o diferențiază de retardarea mintală, instabilitatea emoțională, psihoză și afazie. În literatura de specialitate sunt făcute o serie de diferențieri între termenul autism, descris de E. Bleuler, încă din 1911, și reluat ulterior de E. Minkowski, H. Ey și O. Binswanger - care considerau această
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și cognitive ale autismului, nu există un model unic care să poată explica toate caracteristicile tuturor indivizilor (de exemplu, chiar dacă teoria deficitului în crearea unei opinii explică deficitul social observat în autism, ea nu explică suficient comportamentul ritualistic‑repetitiv sau retardarea mintală care e prezentă la un număr mare din cazuri). Cert este că, pentru antrenarea funcțiilor cognitive și a capacității de relaționare cu cei din jur, copilul trebuie să fie stimulat și să exerseze o diversitate de experiențe senzorio‑afective
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fi pierdută sau neînsușită sau poate degenera până la un nivel specific copilului mic; - evidențierea unor distorsiuni în modelele de mobilitate care i‑au fost oferite; - evidențierea unor „insule” de funcții intelectuale normale, aparent normale sau excepționale, pe un fundal de retardare mintală 1. Așa cum am mai menționat, diagnosticul autismului infantil este foarte dificil de stabilit, în fixarea lui fiind interesate și simptome specifice altor categorii patologice (deficitul de intelect, mutismul, tulburările de auz, schizofrenia infantilă etc.). Kanner consideră că acești copii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și chiar mai mici, sunt capabili să interacționeze cu calculatorul prin intermediul unui touch screen (dispozitiv digital care permite copiilor să navigheze printr‑un program atingând direct ecranul monitorului). 1. Aproximativ 75% dintre subiecții cu autism au abilități intelectuale în zona retardării mintale (respectiv un IQ mai mic de 70). Prezența unei deficiențe mintale severe (de exemplu, un IQ mai mic de 35) îngreuiază deseori diagnosticarea autismului din cauza numărului limitat de activități/comportamente și abilități care sunt necesare în observarea tulburării. Pe lângă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, în scrieri ale lui Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Iordache Golescu, I. Heliade-Rădulescu, C. Negruzzi, Anton Pann, Al. Macedonski. Exponenții modernismului postbelic, activi în anii ’60-’80, sunt, cu rare excepții, contestați și depreciați valoric, acuzați de retardare estetică, dar și de culpa de a fi cauționat, prin pasivitate, regimul totalitar comunist, lăsându-se „recuperați” și recunoscuți drept valori „oficiale”. Implicarea subiectivă a comentatorilor, viziunea polemică duc însă la simplificarea partizană a unui „dosar” prin excelență complicat. Deși
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
și de evitare a ingerințelor sistemului, dar, tocmai pentru a dovedi că funcția lui nu depinde neapărat de conjunctura politică și culturală a comunismului, adevărata maturitate a dobândit-o doar în ultimii ani. În numele acestui mit legitimator, care dezminte categoric retardarea noastră (nu numai culturală), s-au rostit destule aberații, găsindu-se destui reprezentanți români (protocroniști, eventual) ai postmodernismului: Blaga și Noica, T. Mazilu și D. R. Popescu, Nichita Stănescu și Marin Sorescu”. Identificând teza principală a lui Ion Bogdan Lefter
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
se cuvin adesea explicate prin recursul la un trecut istoric îndepărtat. Nu vom putea ajunge să iubim fără să cunoaștem - iar aceasta cere sacrificii. La fel, nici transformarea unei realități lugubre nu e realizabilă fără un act de prealabilă recunoaștere. Retardarea socioeconomică și inadaptarea culturală a zeci de mii de țigani din România se datorează nu doar unor factori culturali, ci și superficialității politicilor administrației centrale și locale. Numeroși lideri ai comunității românești continuă să trateze problemele acestei minorități cu semeție
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Se cere orice formă de mobilizare atunci când amenințarea cu moartea pare iminentă. La fel, anacoluturile sângeroase ale terorismului ascund resurse neconsumate de isterie și dramă. Nu puțini sunt cei care văd în arbitrarul violenței împotriva Apusului un simplu manifest al retardării etice (absența democrației) sau al impotenței economice (nedreptatea regulilor pieței). Pe scurt, realitatea răului nu mai poate fi integrată la nivel speculativ. Meditația asupra regimului ontologic al vinei individuale sau colective nu mai rezistă. Când se vede clătinat din temelii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
un ritm stabilit de lucru, nu înțelege ce este o oră sau o zi și nu face față cerințelor școlare. TULBURĂRI DE COMPORTAMENT (engl. behaviour disorders)- Dezechilibre ale terenului constituțional, perturbări instinctive cu variații de dispoziție, disfuncționări și dizarmonii cognitive, retardări afective, conflicte relaționale a căror expresie este mai mult sau mai puțin organizată în jurul temelor heterosau autoagresive, variabile în cursul dezvoltării. Noțiunea de tulburări de comportament trebuie utilizată - după Străchinaru (în Bârsănescu, 1969) - pentru denumirea actelor psihosomatice legate de dereglări
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Austin. — Suferea de o deficiență congenitală a factorului de transport. DCFT era o deficiență genetică fatală. Fata a fost tratată cu dietă și dializă renală, de la vârsta de nouă luni. A manifestat anumite probleme de creștere, dar nici un semn de retardare mentală. Și ea și familia doreau această procedură, în speranța că va putea duce o viață normală. Fără să fie legată pe viață la o mașinărie. Așa cum știți, asta nu înseamnă o viață prea bună, mai ales pentru un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
noi în artă“, iunie-iulie 1910) și din Noua revistă română („Curentul nou artistic de la noi și critica de artă“, 12 decembrie 1910). În 1910, Bogdan-Pitești deplîngea într-un articol („Note de artă“, în Anuarul presei române și al lumii politice) retardarea estetică a artei autohtone, pentru care ultima noutate o constituia încă impresionismul, într-o vreme cînd pictura europeană evolua pe urmele lui Cézanne și Gauguin. S-ar putea obiecta că, în momentul respectiv, termeni precum „pointilism” sau „primitivism” intraseră deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Callimachi și minipiesa Conseil de revision a lui Marinetti și Cangiulio. Textul lui St. Vidran despre „Arta nouă“ este un eseu de „morfologie culturală” fără referiri la teatru. Relevant rămîne articolul lui Const. Tavernier, care - asemenea colegilor de la Integral - deplînge retardarea fenomenului teatral autohton în raport cu „revoluția” din celelalte arte: „Paralelismul evolutiv al artelor în România pare să se fi rupt definitiv. Am avut în ultimul timp manifestări publice de artă nouă în domeniul picturii, sculpturii, arhitecturii, muzicii, poeziei - numai teatrul persistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cel voluntar. Ultimul poate fi isteric sau un refuz de a vorbi, de a comunica, având motive diferite. Poate fi și o formă de manifestare a unui protest. Sunt bine cunoscute și următoarele tulburări: dizartria, balbismul (bâlbâiala), disfazia: este o retardare ce contrastează cu dezvoltarea normală a inteligenței, este corectabilă și retardul complex al limbajului care este mai grav și apare în afazia de tip Broca. 4.1.8. Tulburările afective Din punct de vedere patologic se poate face distincția modificările
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de o anumită vârstă. Episodul depresiv major presupune existența pe parcursul a două săptămâni a dispoziției depresive, pierderea interesului pentru mediu și/sau iritabilitate, în plus apar încă patru din următoarele simptome: scăderea în greutate, tulburări de somn, agitație psihomotorie sau retardare în plan psihomotor, oboseală, stimă de sine scăzută sau vină excesivă, probleme de concentrare, gânduri și/sau tentative de suicid. 2. Schizofrenia infantilă. Este o psihoză cronică, procesuală, caracterizată prin disocierea personalității. Persoana pierde contactul cu realitatea, apar profunde tulburări
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de doliu (pierderea unei persoane iubite) sau ca urmare a unor pierderi sau supărări dacă simptomele persistă mai mult de 2 luni, sau sunt caracterizate printr-o deteriorare evidentă a funcționării, preocupări morbide de inutilitate, ideație suicidară, simptome psihotice sau retardare psihomotorie. 8.3.2. Evoluția tulburării depresive majore Tulburarea depresivă majoră poate apărea la orice vârstă, dar vârsta medie de debut a bolii este situată în intervalul 20-25 de ani. Totuși, depresia nu poate fi exclusă din anumite perioade timpurii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]