1,603 matches
-
Triton? Delfinul se învârti puțin în cerc, după care se opri în fața ei: - Valkan o iubea pe Marina, tu semeni cu Marina, dacă ai putea să îi atragi atenția măcar puțin, cât să-și tragă Arin sufletul și să-i reteze capetele... Anemona nu stătu pe gânduri. Intră în vârtejul însângerat și strigă cât putu de tare numele monstrului. Apariția ei în mijlocul luptei fu atât de surprinzătoare, încât și monstrul și prințul încemeniră. Fiul lui Triton își reveni primul și reuși
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
nu stătu pe gânduri. Intră în vârtejul însângerat și strigă cât putu de tare numele monstrului. Apariția ei în mijlocul luptei fu atât de surprinzătoare, încât și monstrul și prințul încemeniră. Fiul lui Triton își reveni primul și reuși să-i reteze lui Valkan unul dintre capete. Celălalt cap sări să-l apuce pe prinț de gât, dar Anemona se aruncă în fața lui, timp în care, Arin se întoarse și îl scurtă pe monstru și de al doilea cap. Mare fu bucuria
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
primii clienți, năbădăioșii ei yankei cu care se războiește zi de zi. - Este gata micul dejun, patroană? - Este gata, leșinaților. - S-a trezit la viață zâna?, o luă prin surprindere un yankeu. - Încă n-ați terminat cu prostiile?, i-o reteză Linda. - Cine știe ce hoață o mai fi, se auzi o voce. - Să vă ia dracu'! Încă o vorbă să mai aud pe seama fetei și-l chem pe Parker. Apoi o să vedeți voi ce tărăboi va ieși. Cântați, jucați poker, îmbătați-vă
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
os. Ia urna deci și umblă, Mergi până acolo Unde ți-am zis Primul Te iubesc! Răstoarnă acolo Toate sosirile și plecările Purificate pe rugul viselor uitate într-un alt timp. ÎNDRĂZNEALĂ Senin, călăul își ștergea Barda de sânge. Mai retezase un cuvânt Ce se crezuse rege. Un abur întunecat O arătare ca o pasăre de pradă Se ridica de pe leșul cald Alungând cuvintele Ce se adunau din spațiu Să petreacă la căpătâiul mortului Care, nebun, îndrăznise. PĂMÂNTUL NIMĂNUI Pe pământul
GEORGHE NEAGU + APĂ ŞI LACRIMI (POEME) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1491318021.html [Corola-blog/BlogPost/362748_a_364077]
-
sunt “sfinte chiar față de bărbatul ei, însă în societate prezintă un comportament subtil pentru flirt... Ori, cel care a mințit că pentru un copil ”lucrează” intens, să fie mai degramă stresat ca aceasta să nu se întâmple și să-și reteze singur șansa de a se abandona total plăcerii prin atenția de a nu-i scăpa...sau, atâtea deformări doar de comportament sexual ce își cer ”drepturile”.. Sexul, o nevoie fiziologică? Se spune - pe bună dreptate - că scopul primordial al omului
S-AR NUMI INTIMUL...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1437861532.html [Corola-blog/BlogPost/344042_a_345371]
-
adaptarea și alegerea e mai grea. Și binele făcut fără permisiunea celui căruia îl oferim devine agresiune,nu? Și binele are două fețe. În astral nu există compromisuri de genul: Dar am făcut bine! Acu ia-l așa! Nu poți reteza din rădăcină răul ci doar îl poți transforma și asta numai în ceea ce te privește, în laboratorul alchimic individual.) Referință Bibliografică: Într-o zi... / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 551, Anul II, 04 iulie 2012. Drepturi
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Intr_o_zi_anne_marie_bejliu_1341459202.html [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
toată lumea. --Îmi faci mie educație, mă, lighioană spurcată, că-ți vâr ghearele-n gât! Și făcu spre Mărășteanu câțiva pași. Într-o fracțiune de secundă, acesta ridică fiorosul instrument cu care cosi aerul. --Nu te-apropia, domnule inginer, că-ți retez ghearele! Gest și vorbe care avură darul să-l liniștească pe Casapu și să-l determine a schimba registrul vocal și tactica de „dialog”. --Și ce spuneai, amărășteanule? Care-i vorba? --Îmi cer scuze că v-am supărat când am
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438025842.html [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
se apropiau tot mai mult și a fost trimis, împreună cu colonelul Otto, la lupte, în linia întâi, care ajunsese deja în Berlin. „Să vezi tu, co-pil fiind, armata fugind disperată, dezor--ganizată, cu moartea pe urmele ei! O catiu-șă rusească o retezat capul unui soldat de lângă mine și el a mai mers încă 12 pași așa, fără cap, și-abia apoi o căzut. Astea-s lucruri care nu se pot uita. Atâtea grozăvii am văzut, încât ajunsesem să fiu indiferent dacă mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cizmele-lui-hitler/ [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
a li se confisca averile dar și din dorința împăratului de a-i înlătura pur și simplu. A oripilat clasa politică romană acordând calului său titlul de consul. A adus la Roma statui de marmură din Athena cărora le-a retezat capetele atașând acestora capete sculptate după chipul său. Ororile nu s-au oprit însă aici. Execuțiilor sumare au urmat orgii inimaginabile dublate de un lux orbitor al petrecerilor. Mai multe comploturi au avut loc împotriva împăratului însă toate au eșuat
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1459625258.html [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
încă din vreme... XIX. MOARTE, de Ana Maria Moraru , publicat în Ediția nr. 2064 din 25 august 2016. Moarte Ce crudă moarte poți să fii, și cât de nemiloasa! în gheara rece să atragi, în primăvara vieții, Din viața grabnic retezând, cu renumita-ti coasă. Cei mai frumoși și mai iubiți vlăstari ai tinereții. Ce ai făcut de acest blestem ți a devenit menirea? tu domnului cât i-ai greșit, în viata-ti pământeasca? De te-a trimis aici la noi
ANA MARIA MORARU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_moraru/canal [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
iei, Ce-a mai rămas din tot ce am fost, pe-un alt tărâm cu tine. Citește mai mult MoarteCe crudă moarte poți să fii, și cât de nemiloasa!în gheara rece să atragi, în primăvara vieții,Din viața grabnic retezând, cu renumita-ti coasa.Cei mai frumoși și mai iubiți vlăstari ai tineretii.Ce ai facut de acest blestem ți a devenit menirea?tu domnului cât i-ai greșit, în viata-ti pământeasca? De te-a trimis aici la noi
ANA MARIA MORARU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_moraru/canal [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
frumoasei femei, care se îndrăgostise de bestia aia de Vascodagama, italianul acela fanfaron și lăudăros, acel țărănoi grosolan care cînta canțonete napolitane și aria cea vestită a Bărbierului din Sevilla, “Fluturaș nu mai ai aripioare/ Domnul conte ți le-a retezat ... ”, cu o voce puternică de tenor, care le făcea pe femei să se extazieze și, de ce nu, să viseze cu nostalgie la parfumuri rare și la mîngîieri sublime, pe care oricum nu le mai primeau de mulți ani de la bărbații
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_19_ioan_lila_1331110350.html [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
niște rachete în siloz, havanele cu banderolă roșu-aurie. Ministrul își alese una și rotind-o între degete o trecu pe la ureche să-i audă fâșâitul. Gest de expert care stârni o uimire bine cenzurată. Apoi o mușcă pentru a-i reteza capătul pe care-l scuipă pe mochetă și pocni din degete solicitând un foc. Cei prezenți își reveniră din admirație în timp ce ministrul sufla fericit fumul în ochii nepotului. Acesta, profitând de situație, lăcrimă sincer, dar din alte motive. În timp ce savura
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403024099.html [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
a sistemului sanitar, nici a intervențiilor de urgență, nu poate fi înfăptuită câtă vreme dăm cu ochii de aceleași fețe în „elita” conducătoare. După un an, a ieșit o fierotanie de dilatație din Podul Grant. Lua câteva minute ca să fie retezată. Circulația a fost sufocată vineri dimineață mai bine de 3 (trei) ore până când au dezamorsat „bomba” asta pusă de un terorist sărac... Îți recomandăm Decență, tăcere. Și multă dorință ca Schimbarea, inamicul din sufletele noastre al Sistemului, dumnezeul sufletului lor
Schimbarea la fețe a României by https://republica.ro/schimbarea-la-fete-a-romaniei [Corola-blog/BlogPost/339146_a_340475]
-
înnodat dracul mințile. Pe cât îmi erau de cunoscute aceste locuri pe atât de străine îmi par acum. - Nenorocitule, te joci cu răbdarea mea? - Îndurare, Măria Ta! - Singura iertare ți-o mai poate da popa! - strigă nervos și scoțând paloșul îi reteză gâtul dintr-o lovitură. Țeasta i se prăvăli la rădăcina unui tufan, iar calul speriat dispăru printre copaci cu trupul iscoadei balansându-se într-o parte și-n alta până căzu ca un sac burdușit cu pământ. Chiote de veselie
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
în săculeți, cât putuseră lua fiecare pe cal. Apoi, îi puseseră pe călugări să lărgească și să adâncească groapa în care încercaseră ei să adăpostească agoniseala mănăstirii. La urmă de tot, îi adunaseră pe călugări pe marginea gropii și le retezaseră capetele, aruncându-le leșurile în adăpostul comorii. Îi acoperiseră cu pământul gras și înălțaseră în grabă un dâmb, drept semn pentru sălașul prăzii, când aveau să revină mai târziu... Dar târziul s-a preschimbat în niciodată, Dunărea nu i-a
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
cântec, într-un ton diez. Și-așa fiind de el amar învârtejită, Nu cred că mă va părăsi, instant, Dau prețul vieții mele -n neispită Și sufletul îl dăruiesc necondiționat; Atât e tot ce ne rămâne, de iubim, Un suflet, retezat de lumea rea, E datoria noastră să îl primenim Cu dragostea îl el ... care ardea... LILIA MANOLE Referință Bibliografică: A FI ÎNDRĂGOSTIT DE AL TĂU SUFLET / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015
A FI ÎNDRĂGOSTIT DE AL TĂU SUFLET de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1434693223.html [Corola-blog/BlogPost/352937_a_354266]
-
văzută în toată complexitatea ei nesfârșită de posibilități. Un lucru care pe unii îi poate speria foarte mult, dar nu și pe acest deosebit fel de privitor care este artistul. Uneori, poveștile de dragoste par că se rup brusc, se retează. Din diverse cauze, fără importanță poate, dar cu consecințe dureroase. Dincolo de căutarea febrilă a urmelor lăsate prin casa lor de o femeie, de nevoia vitală a jumătății de ființă, se simte acel ceva care poate fi numit dăruire de sine
PATRUZECI DE SECUNDE de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Patruzeci_de_secunde.html [Corola-blog/BlogPost/341750_a_343079]
-
o memorie străveche / a genelor, îndeosebi bucuria de durere / a femeilor îndoliate din Corrèze,// departe de Viață și de Dragoste...” (Numele tău, absență...) Paralela culturală însă, atenție, e totuși o unealtă cu două tăișuri, a cărei manipulare neatentă îți poate reteza nasul ! Ea dă rezultate numai cu condiția ca modelul de referință să fie recognoscibil, în caz contrar va avea efect de bumerang. Spre pildă, dacă e într-adevăr o luminare rezonabilă să descrii povara urii altcuiva evocînd pe „Laertes în
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Culesul_fructelor_de_dupa_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
de contemporanii săi ca o ciudățenie. El venea ca un mare întemeietor de limbă poetică, venea ca un european. Este primul mare poet european al României! A doua a fost în anii ’50, când sovieticii aveau în plan să ne reteze rădăcinile. Și a treia se întâmplă în momentul de față, promovată, din păcate, dinspre vest, ceea ce e o mare tristețe.” Și continua cu înțelepciune manifestă același cunoscut critic literar român: ”Eu înțeleg globalizarea, integrarea, dar nu fără identitate. A încerca
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1421624896.html [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
tricoul pe geam să spele urmele-ți desculțe de sete și pantofii i-am azvârlit aveau găuri ce localizau cu precizie andromeda de rece și eu căutam ființa ta metalică de fierbinte ochii te beau ca niște bețivi de foame retezasem mâinile din inimă prin părul tău lung până la lună pe sâni pe picioare ca și cum își pierduseră mințile tale iar cuvintele le-am vărsat la canal eram atât de tine și atât de nu mă vedeai Referință Bibliografică: cântec în metru
CÂNTEC ÎN METRU RUGINIT de VASILE PIN în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cantec_in_metru_ruginit_vasile_pin_1390827630.html [Corola-blog/BlogPost/347335_a_348664]
-
și peste toate! Marele șef era un bărbat între două vârste neguros la față, care după ce a răsfoit nervos câteva hărți ce i s-au pus în față ne-a “evaluat” disprețuitor pe toți cu o privire nemiloasă. I-a retezat scurt cu un gest categoric intenția unui șefuleț de a face introducerea de care pomeneam... “Mda ...zice omul, o să trecem direct la partea negativă. Tovărășeilor situația este dezastruoasă!“ În liniștea mormântală din sală vorbele se rostogoleau periculos ca niște bolovani
Toate-s vechi și nouă toate! by http://balabanesti.net/2014/01/29/toate-s-vechi-si-noua-toate/ [Corola-blog/BlogPost/339991_a_341320]
-
lui Dumnezeu". "Nu trebuie să preferăm voia noastră proprie voii lui Dumnezeu, ci în orice lucru să căutăm și să facem voia lui Dumnezeu". Iar dumnezeiescul Ioan Hrisostom spune că "Trebuie să stăm cu vitejie împotriva tuturor lucrurilor care ne retează pornirea noastră bună. Ascultă ce spune Domnul Hristos: " Cine iubește pe tată sau pe mamă mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine" (Mat. 10, 37). Căci atunci când facem ceva din cele plăcute lui Dumnezeu, oricine ne împiedică
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
mai fioros spectacol, plin de sălbăticie și unic în felul său: decapitarea sub ochii îndurerați ai tatălui, a celor patru fii ai voievodului Constantin Brâncoveanu și a sfetnicului Ianache Văcărescu, pentru ca în final iataganul păgân, prin ultima sa sclipire, să reteze și pe bătrânul și falnicul stejar răsădit și adăpat la izvoarele apelor străbunilor evlavii ortodoxe. Domn cumpătat și înțelept, gospodar destoinic și chibzuit, oblăduitor darnic și cruțător, părinte blând și milos, Constantin Vodă Brâncoveanu este unul dintre cele mai luminoase
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
se vede în zare decât vag, turnul centralei electrice,- colo un gigant care se încăpățânează să le dea cu tifla zecilor de acoperișuri din țigla italienescă, azi la modă în tot pâlcul de vile cu piscină spaniolă și gazon englezesc retezat cu coasă manuală. Ceea ce nu se vedea de la distanță este burgul sau ceea ce a mai rămas din fortăreața săseasca de Ev Mediu,- casele sever aliniate pe stradele suprapuse peste tot atâtea tuneluri, subterane fatomatice mai mult sau mai putin atrăgătoare
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]