652 matches
-
captivitate. Cele mai multe exemplare din captivitate provin din părinți captivi, dar între 1977 și 1983 113.000 de șerpi boa vii au fost importați în Statele Unite. Acest număr mare de șerpi vânați are un impact puternic asupra populațiilor sălbatice. După pitonul reticulat, boa constrictor este animalul cel mai des vânat pentru produse din piele de șarpe, cum ar fi pantofi, genți și alte obiecte de îmbrăcăminte. În unele zone au un rol important în controlarea populației de oposumi, prevenind potențiala transmitere de
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
și înapoi a lui. Gura largă neprotractilă cu dinți mărunți, în formă de răzătoare, pe ambele fălci. Fantele branhiale largi. Membranele branhiostege dreaptă și stângă în mare parte unite dar separate de istm. Branhiospinii absenți pe arcurile branhiale; filamentele branhiale reticulate. Au două înotătoare dorsale apropiate, prima mult mai mare decât cea de a doua. Prima înotătoare dorsală bine dezvoltată cu o bază foarte lungă se întinde pe o mare parte din lungimea corpului și, uneori, se asemăna cu o velă
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
("Citrus ichangensis x C. reticulata"; în japoneză ユズ, 柚, 柚子 "yuzu")) este o plantă citrică originară din Asia de est. Fructul seamănă cu un grapefruit mai mic (diametrul este între 5,5 și 7,5 cm), de culoare galbenă sau verde. amintește la gust de
Yuzu () [Corola-website/Science/314369_a_315698]
-
cortico-talamice, care sunt implicate în generarea ritmurilor electrice normale ale creierului la diverse nivele ale stării de conștiință și a ritmurilor patologice din cursul diferitelor tipuri de crize epileptice. El a demonstrat pentru prima dată rolul neuronilor GABAergici din formația reticulată talamică în producerea "fusurilor" de somn. Folosind înregistrări din creier la animale cu electrozi intracelulari și analizând potențialele electrice din cursul somnului la oameni, Steriade a descoperit un nou tip de ritm cerebral de somn, oscilații lente (<1 Hz), generate
Mircea Steriade () [Corola-website/Science/306152_a_307481]
-
a lungul coloanei vertebrale și 4 linii laterale pe laturile corpului. Femelele mai bătrâne își pot pierde dungile dorso-laterale și au spatele verde, cu pete negre mai accentuate decât la masculi; aceste pete se pot contopi uneori într-un desen reticulat. Pileusul femelelor ca la mascul, uneori și laturile gâtului albastre. Femelele pot păstra uneori desenul și coloritul juvenililor, brun închis, cu cinci dungi deschise și pileus brun uniform. Gușterul vărgat dobrogean trăiește în locuri mai xerofile (uscate) decât gușterul obișnuit
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
timpului de contact între enzimă, substrat și produs. Enzimele se imobilizează pe suporturi prin diferite metode cum ar fi: metodă legării la purtător, metoda reticularii, metoda includerii(entrapării). Lucrarea prezintă rezultatele cercetărilor privind imobilizarea unei enzime (pepsina) pe suporturi polimerice reticulate, prin metoda legării la purtător. Ca suport polimeric s-a utilizat CMC (carboximetilceluloza) reticulat cu epiclorhidrină sau aldehida glutarică. Procesul de cuplare al enzimei pe suport s-a condus în prezența de activator (DCCI), iar activitatea enzimatica s-a evidențiat
ENZIME IMOBILIZATE PE SUPORTURI RETICULARE by ROXANA COCEA () [Corola-journal/Science/84129_a_85454]
-
diferite metode cum ar fi: metodă legării la purtător, metoda reticularii, metoda includerii(entrapării). Lucrarea prezintă rezultatele cercetărilor privind imobilizarea unei enzime (pepsina) pe suporturi polimerice reticulate, prin metoda legării la purtător. Ca suport polimeric s-a utilizat CMC (carboximetilceluloza) reticulat cu epiclorhidrină sau aldehida glutarică. Procesul de cuplare al enzimei pe suport s-a condus în prezența de activator (DCCI), iar activitatea enzimatica s-a evidențiat folosind că suport gelatina. Rezultatele experimentale au arătat posibilitatea obținerii unor enzime imobilizate pe
ENZIME IMOBILIZATE PE SUPORTURI RETICULARE by ROXANA COCEA () [Corola-journal/Science/84129_a_85454]
-
un proces automat spontan care poate fi influențat voluntar. Neuronii implicați în respirație sunt situați în anumiți “centri” care grupează neuroni cu funcții asemănătoare și activitate înalt integrată. 2.5.1.1.Centrii bulbo-pontini. Centrii bulbari sunt situați în substanța reticulată de ambele părți ale liniei mediane și prezintă după descrierea clasică 2 zone: una inspiratoare situată dorsal a cărei excitare provoacă inspirația și alta expiratorie situată mai ventral decât prima și a cărei excitare produce expirația, activitatea respiratorie ritmică de
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
care se realizează acest test se determină în conformitate cu procedura descrisă la art. 21 în lumina metodelor adoptate în anexa V (C) pentru teste de toxicitate acută pe pești. - Teste pentru acumularea în specie; o specie, preferabil pește (de exemplu Poecilla reticulata). - Studiu îndelungat de biodegradare, dacă studiile stabilite în anexa VII nu indică un grad suficient de (bio)degradare, se alege un alt test (dinamic), folosindu-se concentrații mai scăzute și un alt mod de inoculare (de exemplu sistem "flow-through"). În
jrc539as1979 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85677_a_86464]
-
faringiene din acromegalie, mixedem, obezitate etc. Apneea se însoțește de obicei de o reducere a saturației arteriale a oxigenului și de scăderea progresivă a oxigenului tisular. Hipoxia indusă de apnee provoacă eliberare de catecolamine ale căror proprietăți activatoare asupra formației reticulate ascendente determină reacția de trezire (adeseori vizibilă numai pe electroencefalogramă) care restabilește tonusul muscular normal, permițând reluarea pentru scurt timp a respirației. Odată cu reinstalarea somnului, ciclul fenomenelor respiratorii obstructive se repetă, determinând noi întreruperi și fragmentări ale somnului. 2. Apneea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
CAPITOLUL 2 METODE DE CARACTERIZARE A (CO)POLIMERILOR RETICULAȚI Cristina Doina Vlad , Maria Valentina Dinu Metodele de caracterizare a sistemelor reticulate se bazează pe modele teoretice implicând anumite presupuneri despre natura și distribuția reticulării sau a punctelor de ramificare. Caracterizarea polimerilor reticulați se poate face fie pornind de la teoria
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
CAPITOLUL 2 METODE DE CARACTERIZARE A (CO)POLIMERILOR RETICULAȚI Cristina Doina Vlad , Maria Valentina Dinu Metodele de caracterizare a sistemelor reticulate se bazează pe modele teoretice implicând anumite presupuneri despre natura și distribuția reticulării sau a punctelor de ramificare. Caracterizarea polimerilor reticulați se poate face fie pornind de la teoria formării rețelelor fie pe baza rezultatelor experimentale. Divergențele care apar între rezultatele
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
2 METODE DE CARACTERIZARE A (CO)POLIMERILOR RETICULAȚI Cristina Doina Vlad , Maria Valentina Dinu Metodele de caracterizare a sistemelor reticulate se bazează pe modele teoretice implicând anumite presupuneri despre natura și distribuția reticulării sau a punctelor de ramificare. Caracterizarea polimerilor reticulați se poate face fie pornind de la teoria formării rețelelor fie pe baza rezultatelor experimentale. Divergențele care apar între rezultatele experimentale față de prezicerile teoretice, au determinat apariția unui număr foarte mare de metode individuale de caracterizare a sistemelor reticulate macromoleculare. Progresele
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Caracterizarea polimerilor reticulați se poate face fie pornind de la teoria formării rețelelor fie pe baza rezultatelor experimentale. Divergențele care apar între rezultatele experimentale față de prezicerile teoretice, au determinat apariția unui număr foarte mare de metode individuale de caracterizare a sistemelor reticulate macromoleculare. Progresele realizate în domeniul caracterizării sistemelor reticulate macromoleculare au contribuit în mare măsură la elucidarea teoretică a structurii și la stabilirea domeniilor de utilizare a polimerilor reticulați. Pentru caracterizarea perlelor reticulate se pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de la teoria formării rețelelor fie pe baza rezultatelor experimentale. Divergențele care apar între rezultatele experimentale față de prezicerile teoretice, au determinat apariția unui număr foarte mare de metode individuale de caracterizare a sistemelor reticulate macromoleculare. Progresele realizate în domeniul caracterizării sistemelor reticulate macromoleculare au contribuit în mare măsură la elucidarea teoretică a structurii și la stabilirea domeniilor de utilizare a polimerilor reticulați. Pentru caracterizarea perlelor reticulate se pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de destinația pentru care au fost realizate sintezele
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
apariția unui număr foarte mare de metode individuale de caracterizare a sistemelor reticulate macromoleculare. Progresele realizate în domeniul caracterizării sistemelor reticulate macromoleculare au contribuit în mare măsură la elucidarea teoretică a structurii și la stabilirea domeniilor de utilizare a polimerilor reticulați. Pentru caracterizarea perlelor reticulate se pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de destinația pentru care au fost realizate sintezele. Morfologia structurilor poroase Morfologia structurilor poroase ale (co)polimerilor reticulați macroporoși se determină prin câteva metode specifice care includ porozitatea
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
mare de metode individuale de caracterizare a sistemelor reticulate macromoleculare. Progresele realizate în domeniul caracterizării sistemelor reticulate macromoleculare au contribuit în mare măsură la elucidarea teoretică a structurii și la stabilirea domeniilor de utilizare a polimerilor reticulați. Pentru caracterizarea perlelor reticulate se pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de destinația pentru care au fost realizate sintezele. Morfologia structurilor poroase Morfologia structurilor poroase ale (co)polimerilor reticulați macroporoși se determină prin câteva metode specifice care includ porozitatea totală, volumul, mărimea și
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
a structurii și la stabilirea domeniilor de utilizare a polimerilor reticulați. Pentru caracterizarea perlelor reticulate se pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de destinația pentru care au fost realizate sintezele. Morfologia structurilor poroase Morfologia structurilor poroase ale (co)polimerilor reticulați macroporoși se determină prin câteva metode specifice care includ porozitatea totală, volumul, mărimea și distribuția porilor /1-5/. Porozitatea perlelor,(P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată /6/, aplicând ecuația: (1) Volumul porilor, (VP), s-a
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
la 20o : (13) unde: ρap densitatea aparentă; Vp volumul picnometrului; m1 greutatea probei de copolimer (g); m2 greutatea picnometrului cu probă (g); m3 greutatea picnometrului cu probă și cu mercur (g); Hgdensitatea mercurului la 25. Suprafața specifică internă a sistemelor reticulate macroporoase prezintă o mare importanț ă deoarece în anumite situații, acesta este criteriul după care li se stabilește destinația. Metodele de determinare a suprafețelor specifice, în general, se bazează pe principiul adsorbției unei substanțe (gaz sau vapori) numită adsorbat, pe
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
că, pentru același conținut de DVB și de diluant, o suprafață specifică mai mare se realizează prin diluarea amestecului de monomeri cu un precipitant mai slab /31,32/. Sherrington și colab. /19/ urmăresc suprafața specifică BET a rășinilor polimerice înalt reticulate, derivate din monomerii metilmetacrilatului, sintetizate prin polimerizarea în suspensie utilizând drept porogeni: acetatul de butil, xilenul, izobutiratul de etil, acetatul de izobutil și acetatul de propil cu scopul de a găsi condițiile de reglare a microstructurii acestor polimeri. Se constată
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
au folosit un aparat de tip Sorptomatic 1800. Porozitățile copolimerilor în starea umflată au fost determinate prin cromatografia inversă (“inverse steric exclusion chromagraphy) (ISEC) utilizând dextrani cu mase moleculare 1.5—2000 × 103 Da. S-a observat că umflarea copolimerilor reticulați atât cu DVB cât și cu TMPA produce micșorarea dimensiunilor medii ale Reținerile de solvent s-au făcut prin metoda Pepper /37/, prin centrifugare la 500 g a perlelor , după scufundarea acestora în lichidul ales, timp de 50 ore la
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
probe se introduc în exicatorul ce conține lichidul de reținut și se lasă o perioadă de timp stabilită prin încercări, în vederea atingerii maximului de reținere a solventului. Umflarea la echilibru Literatura de specialitate oferă numeroase date privind studiul umflării sistemelor reticulate macromoleculare în diferiți solvenți /26, 38-46/. Studiul teoretic al umflării la rețelele macromoleculare reticulate a fost extins de Flory /47,48/, ținând cont de faptul că umflarea în solvenți buni descrește cu creșterea gradului de reticulare și cu creșterea moleculei
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
perioadă de timp stabilită prin încercări, în vederea atingerii maximului de reținere a solventului. Umflarea la echilibru Literatura de specialitate oferă numeroase date privind studiul umflării sistemelor reticulate macromoleculare în diferiți solvenți /26, 38-46/. Studiul teoretic al umflării la rețelele macromoleculare reticulate a fost extins de Flory /47,48/, ținând cont de faptul că umflarea în solvenți buni descrește cu creșterea gradului de reticulare și cu creșterea moleculei primare.(Co)polimerii reticulați care sunt puși în contact cu solvenți, adsorb o mare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
solvenți /26, 38-46/. Studiul teoretic al umflării la rețelele macromoleculare reticulate a fost extins de Flory /47,48/, ținând cont de faptul că umflarea în solvenți buni descrește cu creșterea gradului de reticulare și cu creșterea moleculei primare.(Co)polimerii reticulați care sunt puși în contact cu solvenți, adsorb o mare cantitate de lichid. Umflarea are loc în aceleași condiții în care are loc amestecarea polimerilor liniari cu solvenții. Tendința aceasta de amestecare, exprimată ca entropie de diluție, poate să crească
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
astfel se elimină calibrările menționate anterior la deducerea acestor parametri folosind metodele termodinamice. Pentru o evaluare cât mai corectă a masei moleculare între reticulări Flory și Rehner /47,48/ au dedus entropia de amestecare a unui solvent cu un polimer reticulat .Cunoscând valoarea parametrului Huggins χ și determinând experimental valoarea fracției molare a polimerului la echilibru, pΦ , se poate calcula mărimea Mc care caracterizează densitatea de reticulare a polimerului. Dacă f â 4, masa moleculară medie între două reticulări, Mc, se
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]