2,129 matches
-
din poemul „Da, mai avem”) - devenit cântec folk, ori în altă parte, replica de final a lui Scarlet O'Hara din celebrul film „Pe aripile vântului” - a devenit titlul unei poezii: „Și mâine va fi o zi”; sintagme-imagini rămase pe retină ori în memorie, nimic mai firesc, doar că trebuiau puse între ghilimele; stângăcii de limbaj, cuvinte nepoetice. Cu timpul, autoarea va învăța să le înlăture singură. Exemple de locuri comune: stropi de lumină, ochii cerului, suflete răvășite, șoapte divine, fruntea
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
ce or uita oarecă în urma lor omizile sufletelor încă necoaptemușcă din carnea de împrumut.... XVI. NORUL ȘI PLOAIA, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013. tronc tronc plesnind sunetul de intrândul cunoașterii ca o retină în tăcerea unei clipe apoi neajutorat se lovește pe sine de întindere cum se lovesc între ei creveții înainte de blestemul asfixierii și tace el nu este zid între mine și sărbătoare nu e trandafir pe o insulă de piatră e
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
îl lovește pe el pe corbul secătuit de întrebări iar lacrimile sale nu ale mele lovesc aerul între două galaxii atinse de surâsul soției mele ... Citește mai mult mă lovește un corb în priviretronc troncplesnind sunetul de intrândul cunoașteriica o retină în tăcerea unei clipeapoineajutoratse lovește pe sine de întinderecum se lovesc între ei crevețiiînainte de blestemul asfixieriiși taceel nu este zidîntre mine și sărbătoarenu e trandafir pe o insulă de piatrăe sângeaer care zboară de la înger la întâmplarecu porumbeii albi
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
în Ediția nr. 759 din 28 ianuarie 2013. nu există păsări care să plângă înlăuntrul oului în pana cu care își acoperă golul nu plânge păunul omul cu sternurile altcuiva pare el să fie lacrimă nu e plâns în sânul retinei durerea vederii este zvârlită prin timpan ierburilor care dorm în sufletul său sinele de om mușcă din furia vulcanilor cu viermi din truda cariilor se plânge el fără să audă e musai să fie noapte în strigătul gol să se
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
cu cerbicie, ziua este luminoasă și totuși calmă iar curenții oceanului și ai golfului se “înghiforeazâ” vâlvoi exact deasupra podului, parcă amenințându-ne cu învăluirea, ne ținem aproape de barele de susținere dinspre trotuarul ce dă spre golf și developez pe retină “Alcatraz”-ul, “linșat” de o peliculă albicioasă de ceață amestecată cu vârtejul stropilor multicolori, “stratigrafiați” astfel de cerul coborât până aproape de pilonii magnificei construcții și firește ai țărmului insulei. În stânga, azuriul crud al nemărginirii oceanului pare pătat de neastâmpărul perpetuu
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae sau Părintele Profesor Constantin Galeriu. O ușă masivă și grea, brodată în vitralii, lasă ochiul să descopere încăperea minunată a Bisericii „Sfântul Silvestru“ din București. Cu greu reușești să deslușești siluetele din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_nicolae_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
împinge Dar vin pirați cu săbiile curbe Se clatină seraiuri în oglinzi Și tremură păienjenii pe grinzi Și cade înserarea peste urbe Și-atunci femei frumoase de hașiș Se estompeză în baia de lumină Și se grăbesc să moară pe retină Ca apele molatecului Criș Referință Bibliografică: Femei frumoase / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 783, Anul III, 21 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FEMEI FRUMOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 by http://confluente.ro/Femei_frumoase_ion_untaru_1361509908.html [Corola-blog/BlogPost/352026_a_353355]
-
aproape firesc, când zăresc din alb-albăstrie icoană o față prelungă, vibrândă. Primesc pe dată dinspre doi ochi negri răsăriți dintre cearcăne vinete multe priviri ce m-alină și forță îmi dau s-alerg mai departe, tot mai departe... Rămâne pe retină un flux iubitor ce mă-mbie să las temeri. În urechi păstrez sunete vii, aproape uitate și foșnet de briză bună, călduță. Dar, mai încolo, echilibrul de sonuri dispare. Mă simt luat pe sus de-o vâltoare. Purtat sunt înainte
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1461477377.html [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
zilele pe cai mărunți bat în târguri cu potcoave și brăzdează fața lumii pe când sclavii strigă: Ave! herghelii nenumărate vin în zgomot de trăsuri și convoi după convoi trec prin noi fără măsuri șiruri lungi de deținuți spală zarea pe retină și se duc să moară unde nu mai află nici o vină zilele pe caii mici trec cu timpul în spinare și la fiecare poartă lasă câte-o întrebare nu mai cercetați oglinda, trăsăturile din carte că nu ne mai recunoaștem
ZILELE PE CAI MĂRUNŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Zilele_pe_cai_marunti_ion_untaru_1336750536.html [Corola-blog/BlogPost/354417_a_355746]
-
cu fulare albe la gât sunt ca și cei de anul trecut și nu sunt cerul acesta ca o perlă albastră la degetul mic al infantei este același și nu este ciudat aceste două imagini nu se mai suprapun pe retină ceva între timp s-a schimbat ne-au năpădit ghioceii în tâmple și toporașii albaștri ne-au mai crescut cioturi ne-am mai uscat așa-i de când lumea în luna lui Martie nu poți să te scalzi de două ori
ASTENIE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1488494195.html [Corola-blog/BlogPost/378029_a_379358]
-
lăsa purtată pe aripile neantului, dar simțea cum o efervescență îi pătrundea în cele mai tainice unghere al simțirii, oferindu-i pulsări extatice formidabile. „Dumnezeule, mă îmbrățișează nimicul, iar eu am totul...”, murmură într-un suspin prelung. Într-o clipită, retina îi fu cu putere izbită de imaginea grinzilor de lemn ce ieșeau îndrăzneț din albul tavanului. O durere cumplită îi măcina tâmplele și articulațiile, iar corpul îi era țintuit sub o greutate uriașă, ca și cum o întreagă pustie de plumb i-
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440655465.html [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
ziua timpul și-l petrece, Și se-nțeleg prea bine amândouă. Culoarea se așează în lumină, Ființa zilei crește-ncet din stropii Ce strălucesc pe flori și pe grădină, Pe frunzele care foșnesc, pe plopii Care-și revarsă liniștea-n retină, Atunci când de iubire te apropii. Referință Bibliografică: ROUĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ROUĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1432294633.html [Corola-blog/BlogPost/362345_a_363674]
-
ia cunoștință de moarte. / El se lasă respirat / și la rândul lui / respiră / obiectele însuflețite și neînsuflețite / ca și cum ar fi aer. // [...] // Omul-Fantă vine și vede. / Nu se știe dacă între ochiul lui / și ochiul lucrurilor / există vreun spațiu pentru vedere. / Retina omului-fantă e lipită / de retina lucrurilor... («Omul-Fantă», SAlf, 115 sqq.). Contemplând lumea din afara ei, poetul are marea revelație a simetriadelor, a concentricității, a corespondențelor / proiecțiilor (oglindirilor), între nervul terestru și nervul divin, între față și revers, între ființă și neant
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
se lasă respirat / și la rândul lui / respiră / obiectele însuflețite și neînsuflețite / ca și cum ar fi aer. // [...] // Omul-Fantă vine și vede. / Nu se știe dacă între ochiul lui / și ochiul lucrurilor / există vreun spațiu pentru vedere. / Retina omului-fantă e lipită / de retina lucrurilor... («Omul-Fantă», SAlf, 115 sqq.). Contemplând lumea din afara ei, poetul are marea revelație a simetriadelor, a concentricității, a corespondențelor / proiecțiilor (oglindirilor), între nervul terestru și nervul divin, între față și revers, între ființă și neant, apropiindu-se de ceea ce înțelegea
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
Spre stele, ce mi-au fost adaos... Parcă-s aici și parcă nu-s Și câte nu am eu de spus Despre impulsuri, flux și spini Despre corpusculi anodini... Și nu-nțeleg a cui e vina, Când mistică îmi e retina, Chemarea-și arde a sa flamă, Dar feedback-ul mă ține-n ramă... Referință Bibliografică: BIG BANG / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1227, Anul IV, 11 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aga Lucia Selenity
BIG BANG de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1399757713.html [Corola-blog/BlogPost/350713_a_352042]
-
au strai de zeițe,... XXI. APEL LA ULTIMELE SENTIMENTE, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 1999 din 21 iunie 2016. Dacă îmi scrii, după cum spui, cu antamate sentimente cum n-ai mai spus-o nimănui mă rog, nu pe retinele absente, Ci doar pe-o palidă culoare un mov, cumva mai spălăcit, că de-i un mov intens, mă doare și nu mai cred că m-ai iubit, Iar dacă tot insiști să-mi scrii chiar și de roșu și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
jelind amar să fie mântuit fiindcă vioara-n cupe și-a înecat, Renunță să mai scrii și fii-mi prezență, ... Citește mai mult Dacă îmi scrii, după cum spui,cu antamate sentimentecum n-ai mai spus-o nimănuimă rog, nu pe retinele absente,Ci doar pe-o palidă culoareun mov, cumva mai spălăcit,că de-i un mov intens, mă doareși nu mai cred că m-ai iubit, Iar dacă tot insiști să-mi scriichiar și de roșu și chiar de verde
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
chircească cel plecat să pescuiască, scoici și perle să găsească, cel rămas să spele rele, să-i cadă jos pietricele să separe bob cu bob, tot un virus și-un microb, să cearnă stropi de rugină, să-l jupoaie la retină celălalt să bea nectar din Olimp, de la hotar, și de-atâta băutură să țipurească din gură iu, iu, iu și iară iu ... Citește mai mult de-aș avea suflet de schimbmi-aș trimite unul să-l plimb,unul să se chinuiască
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Va trebui să îți trimit scrisori/ pe care nu le-am scris vreodată,/ în literele lor să te cobori/ ca într-o rană vindecată.// Va trebui să mă întorc la mine,/ cel răstignit întru cuvânt,/ cel care se ascunde în retine/ ca într-un nerostit veșmânt. („Retine”) „Un prieten adevărat te prinde de mână și îți atinge inima.” (Gabriel Garcia Marquez) „Alături de un prieten adevărat este cu neputință să ajungi la deznădejde.” (Honore de Balzac) „Nici tu nu esti femeia ideală
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Visuri_cu_zapezi_si_fluturi_cronica_de_mariana_cristescu.html [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
pe care nu le-am scris vreodată,/ în literele lor să te cobori/ ca într-o rană vindecată.// Va trebui să mă întorc la mine,/ cel răstignit întru cuvânt,/ cel care se ascunde în retine/ ca într-un nerostit veșmânt. („Retine”) „Un prieten adevărat te prinde de mână și îți atinge inima.” (Gabriel Garcia Marquez) „Alături de un prieten adevărat este cu neputință să ajungi la deznădejde.” (Honore de Balzac) „Nici tu nu esti femeia ideală,/ nici tu nu știi să vii
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Visuri_cu_zapezi_si_fluturi_cronica_de_mariana_cristescu.html [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
îl înnobilează pe om, îi conferă demnitate. Menirea unui poet, este profetică. Mi-e tare dor, din când în când, de mine!/ Mă caut și mă aflu în uitare/mai trist, mai plin de sentimente-amare/mereu cu lacrimi prinse de retine/...mirifici care poartă-n ei elanuri./ Mut și uimit admir cum reîncepe/ menirea mea să scot rod din stepe.” (Menirea, pag. 23) . Eul poetului, vibrează cu intensitate și sinceritate, ,,ideea fiind trăită în toate adâncimile sufletului, pentru a-i da
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1425750739.html [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BIORITM Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului pe strada pavată recent surâd gingaș porumbei doar eu le văd retina/perlă a încrederii/ palmele muncitorilor se șterg aspre de cer trec orice tristețe ca pe un nor spre nisipul efemer din vitrine îmi zâmbesc pantofii Cenușăresei rochia croitoresei este atât de zdrențuită încât cuvintele scot limba printre franjuri mă îmbie
BIORITM de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1427468789.html [Corola-blog/BlogPost/377090_a_378419]
-
ar împinge Dar vin pirați cu săbiile curbe Se clatină seraiuri în oglinzi Și tremură păienjenii pe grinzi Și cade înserarea peste urbe Și-atunci femei frumoase de hașiș Se estompeză-n baia de lumină Și se grăbesc să moară pe retină Ca apele molatecului Criș Referință Bibliografică: femei frumoase / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 537, Anul II, 20 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FEMEI FRUMOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/Femei_frumoase_ion_untaru_1340254880.html [Corola-blog/BlogPost/357614_a_358943]
-
la beție ! Aruncă-mă la marginea pădurii La hârciogii-nveseliți de culoarea aiurită a tâmplelor mele ! Prinde-mă cu lațul împletit de iglița nevăzută a iederii De pe ochii mei,de pe sufletul meu, De pe cheile rămase nerăsucite -n clanța ușilor De pe retina cerului tău adulmecând marea ! După ce mă dai uitării , dă-mă și oglinzilor atârnate-n tindă ! Să-mi revăd chipul amorțit de iubire, de miros de crizanteme Să nu uit cum arătam când mă iubeai, Când toamna nu putea să plângă
DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1473801723.html [Corola-blog/BlogPost/384390_a_385719]
-
inhalând aerul ca fumul de țigară. Buzele subțiri înmărmurite-n becisnicie mascau o suferință trupească difuză. Obrajii căpătaseră alură osoasă. Amintirile îl năpădeau din toate colțurile. Cunoscuți, necunoscuți, prieteni, dușmani, nepoți și fapte - toți și toate i se perindau pe retină ca un convoi de orătănii îngrămădit pe o cărare strâmptă cât două palme. - Oare unde-au încăput atâtea?! se-ntreba mirat bătrânul. - Într-o viață de om, șușotea necontenit candela. Dragostea pentru cei dragi îl ținea ancorat într-o lume
Ultimul ceas by http://balabanesti.net/2011/06/30/ultimul-ceas/ [Corola-blog/BlogPost/339940_a_341269]