5,013 matches
-
amenințare/- sugerând, prevestind un timp, timpul acela, implacabil, inexorabil, pe care știința ori Marele, ori nu-l poate opri, ori nu-l vrea oprit, iar jocul perpetuu al stereotipiilor să nu fie oprit, ca o blasfemie. Ne întrebăm din ce în ce mai puțin retoric, și mai mult imperativ: de ce?.. de ce?... nu într-un absurd kafkian, ci într-un absurd universal pe care nu-l vom putea tăia ca pe un nod gordian. Am început să alerg la întâmplare/și să plâng/prea mult soare
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_de_vasile_popovici_v_valentina_becart_1332342352.html [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > FINAL RETORIC Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017 Toate Articolele Autorului O, de iubire cât mi-e sete, De cât frumos este în ea cuprins, De mângâierea vântului în plete, Cireșul înflorit ce peste mine-a
FINAL RETORIC de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1490035478.html [Corola-blog/BlogPost/384844_a_386173]
-
e ajunsă, O, basm ferice, din tine ce să scriu? Rămas-a setea să-mi cutreiere ființa, Să fie hrană rodului din toamnă. Spre-nțelepciune-mi este năzuința ... Iubirea ... fericirea ... ce înseamnă? 20 martie 2017 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: FINAL RETORIC / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2271, Anul VII, 20 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FINAL RETORIC de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1490035478.html [Corola-blog/BlogPost/384844_a_386173]
-
prea este adeptul autoanalizei. Căci, în viziunea lui, greșește foarte rar și atunci când se întâmplă, este vorba despre erori minore. Tot conștient sau nu - Mircea Badea descifra corect mecanismul de gândire tolontanian - pornind de la o situație adevărată, contextualizează și accentuează retoric în așa fel, punând în scenă indignarea și argumentând ritos că membrii publicului, chiar aflați în suferință, chiar zbătându-se între viață și moarte, au dreptul la adevăr (ceea ce strict teoretic, nu poate să fie contrazis. Ce este însă de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/despre-tolontan-numai-de-bine/ [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
Dumas. Dar nu mi-a căzut fisa. Te iert. Și soarele se deplasa pe ruta sa, ca și barca, savurând liniștea instalată în timp ce mâna lui obraznică căută alte locuri încă incomplet bronzate. Anica suportă eroic un timp apoi întreabă oarecum retoric: - Unde ne duce vântul? - Departe de lumea care agreează costume de baie ca cel de pe tine. Ai dori o anumită destinație? - Nu neapărat. Dar aș prefera să pilotezi tu barca. - Nu ai încredere în pilotul automat? - Nu. Dar având mâinile
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
au servit cu un mic drink tare ca o palincă, cu gheață, apoi au studia mai atent imensa bibliotecă. Întorcându-se în salon au trecut prin hol unde măsuța le-a atras atenția: - La ce o folosi oare se îmtreabă retoric Anica? Ionel o îmbrățișează și îi săltă fundulețul pe măsuță. De sus ea îi dă un pupic, timp în care el pătrunde ofensiv între picioarele ei. Ea continuă cu alt pupic mai dulce dar se dezmetici repede cu un „Ce-
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
acum să deschidem lada de zestre ca să pregătim nunta? - Da! Dar trebuie completată cu setul de chiloței pe care mi ia promis Ionel. De ce nu m-ai avertizat de importanța lor? Remarcă Anica începând să roșească. Era totuși o întrebare retorică la care, normal, nu a primit răspuns. După trei săptămâni mare nuntă mare la care a participat tot satul. Iar noaptea nunții a fost cum a visat-o Anica, în colivia făcută cadou de actualul soț. Colivia nu a mai
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
din minți s-asculți conversațiile despre vreme despre politică pe-o vreme ca asta nu dai afară din casă un câine nu poți ignora condiția câinelui de-a fi câine cum să dai afară un câine, bre întreabă și șeful retoric ridic din umeri da mă gândesc nu-i corect să dai afară din casă un câine pe o vreme ca asta cu omul e altceva fak you, men câinele însă e sfânt e cel mai credincios prieten al omului femeia
SĂ DAI AFARĂ DIN CASĂ UN CÂINE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1479124010.html [Corola-blog/BlogPost/367615_a_368944]
-
este credibil de când există, începând cu ora exactă. - Și ce mai trebuie ? - E o adevărată școală , se fac lecții și de dicție pentru aceasta. E o măiestrie a captării ascultătorului, se intră chiar în dialog cu el, printr-o întrebare retorică, de exemplu. Dar foarte importantă e vocea care reține atenția. E o artă care se învață citind la microfon, refăcând frazele. Vocea să vină din interior. Fiindcă, o voce plată, egală, nu ajunge la cel căruia i te adresezi. O
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 by http://confluente.ro/_dialogul_cu_ascultatorul_e_provocator_.html [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
luptei cu timpul. Clepsiderele Corinei Petrescu sunt la acesta clipe „mari ca niște lacuri/ de câmpie/ ... Ora își punea o coroană de nori, liliachie.” Dincolo de tenta tristă, însă nu dramatică, specifică ambelor poezii, finalul, deși identic ca formă - o interogație retorică - diferă ca mesaj. Dacă Nichita Stănescu spune: „Ți-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gândule ?”, ceea ce denotă neputință și regret, Corina Petrescu are intuiția întoarcerii spre Divinitate, singura în măsură să găsească o soluție la orice neliniște și durere: „Unde
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_un_univers_poetic_sub_semnul_armoniei.html [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
ca „miezonoptica”: „La ușa cui bate/ La fereastra cui colindă/ Domnului Doamne/ Flori de măr!”. „Invocarea îngerului” ne tulbură prin aspirațiile poetei: „Să se facă lumină!/ Să fie adevăr.../ în lumea de lângă noi/ și din noi//” - răscolindu-ne cu interogația retorică: „Cine sunt eu pentru Tine/ de mă ocrotești?/” Și-apoi - iarăși ne tulbură cu strigătul de încredere: „Exiști, nu ești singur”. „În altă dimensiune trecând” este un imn închinat femeii, amintind de L. Blaga ori N. Stănescu: „În trupul ei
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lola_noja_1450269768.html [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIȚĂ Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 569 din 22 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ... așteaptă-mă „Undeva la poarta raiului” „Discreta sensibilitate naturistă, apetența pentru meditația retorică melancolică intrisecă, mai mult sugerată decât explicită, retorica temperată și vibrația imnică înnăbușită ( capabilă, totuși a stârni reverberații în sufletul cititorului) constituie atuurile liricii lui Ioan Gheoghiță, autor aflat la a treia apariție editorială ( „Ora de identitate”, 1993, editura Porto-Franco
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_volumul_undeva_la_poarta_ra_valentina_becart_1342944454.html [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
patrie de suflet. Să fi fost acesta „prețul” ingrat prin care HARICLEEA DARCLÉE și-a plătit cu vârf și îndesat pe pământul țării celebritatea construită cu atâta ardere lăuntrică în afara ei?!... Ar fi extrem de dureros ca răspunsul afirmativ la interogația retorică anterioară să constituie, de fapt, esența adevărului unic. Credem, totuși, că numai vanitatea oarbă a mediocrității cultural-politice din acea vreme, precum și indiferența semănată de aceasta în jur au reprezentat, de fapt, cele două dimensiuni negative, care au metamorfozat dur existența
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
-mi dea ce o să cer? N-o să aflu într-ai noștri vre un falnic juvaer? Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea spoielii? Nu se nasc glorii pe stradă și la ușă cafenelii, N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă că pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii? Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
mine copii pentru puritatea lor, pentru frumusețea nealterată a sufletului, au dorit insistent să discutăm în orele de curs despre mentalitățile acestui popor, despre tehnologia lor, despre cultura și civilizația lor, despre religia lor și mai ales s-au întrebat retoric unde este Dumnezeu și cu ce au greșit acești oameni minunați pentru a fi mereu pedepsiți și acum și în timpul celui de-al doilea război mondial trebuind să înfrunte consecințele dezvoltării tehnologiei nucleare. Evident că am dezbătut problema pe toate
SOLIDARITATEA TINERILOR ROMÂNI CU POPORUL JAPONEZ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Solidaritatea_tinerilor_romani_cu_poporul_japonez.html [Corola-blog/BlogPost/367000_a_368329]
-
în domeniul sociopolitic, folosind o amplă și migăloasă documentare, cartea lui Alexandru Mihalcea, scrisă în spiritul și litera celor care au trăit calvarul comunist, merită să fie introdusă în școli ca manual de istorie adevărată. Titlurile capitolelor, formulate ca întrebări retorice, sunt incitante. Au românii nostalgia lui nea Nicu sau suferă de amnezie? Personajul abject care a ținut poporul în frig, foame, întuneric, obligându-l să se înmulțească precum iepurii, paranoicul ridicol, încăpățânatul agramat, dementul „luceafăr și geniu al Carpaților” și
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1462879416.html [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
directă a limbii latine vorbite în ținutul romanizat al Daciei, dar mizând pe acest argument pașoptist nu vom convinge pe nimeni să studieze latina ca auxiliar al istoriei patriotice în secolul 21. E nevoie de ceva mai mult decât o retorică patriotardă sau vulgar utilitară: chipurile, latina ar fi o „poartă de intrare” spre limbile romanice etc. Cunosc foarte mulți vorbitori non-nativi excelenți de franceză, spaniolă și italiană care habar n-au de latină, deci se poate să înveți franțuzește perfect
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice by https://republica.ro/de-ce-sunt-impotriva-orei-de-latina-la-clasa-a-viii-a-consideratii-practice [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
din câmpii / Cules de trupu-ți drag din floare-n floare,”... Eul liric, puternic accentuat de verbul la persoana a-ntâia, singular: „de-aș ști” și care cu aceeași forță, în partea a doua a dialogului, fără a fi un exercițiu retoric, ci o comunicare directă cu ea, cu cea mult iubită, însuflețită de energiile speranței onirice, continuă: „... eu..., da..., eu...”, spunându-i iubitei, că doar așa, doar știind posibilă revenirea Ei..., El ar avea forța necesară și... ar „putea încerca”: „să
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1425638344.html [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
cele mai frumoase note. Doamna inspector pentru învățământul primar, prof. Ecaterina Bonciu, prezentă la eveniment, le-a reamintit copiilor cât de frumoasă este natura, Bărăganul unde ei locuiesc, cât de frumoși sunt macii care încarcă la acest moment câmpurile și, retoric, s-a întrebat, cât de mult trebuie să le placă lor culorile din moment ce sunt prezenți în sală. Poate că pe viitor nu veți deveni toți pictori, dragi elevi, a subliniat d-na prof. Ecaterina Bonciu, însă dacă veți învăța să
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BARĂGANULUI EDIŢIA A VI-A, 2013-2014 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_viju_1400877791.html [Corola-blog/BlogPost/346911_a_348240]
-
în funcție de marile sărbători religioase, continuă să meargă la slujbă, să respecte cu sfințenie posturile de peste an. Dacă, în acei ani, atâtea libertăți au fost îngrădite, cum se face că libertatea credinței nu a reușit să fie obstrucționată? Este o întrebare retorică, desigur... În lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
nou acea clasică expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui Traian”). Răspunsul ni-l oferă autorul în același stil în care informația exactă se îmbină cu interogația retorică, exclamația retorică, persuasiunea. „Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de triburi și ocupau un teritoriu cuprins între râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre ( sud), și Carpații Păduroși
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
clasică expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui Traian”). Răspunsul ni-l oferă autorul în același stil în care informația exactă se îmbină cu interogația retorică, exclamația retorică, persuasiunea. „Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de triburi și ocupau un teritoriu cuprins între râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre ( sud), și Carpații Păduroși (nord).” Nume
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
care Marian Malciu face practic o radiografie în adăncime, o secționare pe verticala timpului, în istoria neamului romanesc, în punctul Ruginoasa. Ceea ce încântă în aceste 30 de pagini de informație minuțioasă este logica strânsă a faptelor prezentate într-un stil retoric captivant, o cozerie în care cititorul este martorul permanent al autorului, participantul aproape palpabil care legitimează discursul. Vocația educativă și patriotică este firul roșu care leagă toate aspectele prin care Marian Malciu își plimbă cititorul într-o călătorie spre cunoaștere
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
limbilor „dreptul și capacitatea de a primi mesajul scriptural” (anticii păgâni ignorau toate celelalte limbi în afară de latină și greacă). De altminteri, în amplul tratat De doctrina christiana, care din toate punctele de vedere constituie „o sinteză a concepțiilor sale lingvistice, retorice și filosofice și în care perspectiva semiologică se deschide spre un orizont mai larg” (E. Munteanu), el arată că păcatul trufiei, al cărui semn este Turnul Babel, a avut drept rezultat diversificarea limbilor în urma scindării limbii originare. Conștient de complexitatea
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
-ntinse/mângâind umbre sau/mai sigur//cuvintele-noi(Cum Așa). Poemul se reface,febril,ca o ameobă,întrucât în fiecare fragment somnolează chiar ființa lui tentaculară. Ele au o viziune holografică a lumii:sub aparența hosmozei, care e o iluzie pur retorică,totalitatea se află într-o ebuliție fantastă, cu răsuciri, asemeni burghiului,ale planurilor,cu glisări subtile și perspective anamorfotice:chiar așa fierbinți cuvintele-acelea-mi treceau prin creștet/prin piept prin oase și-apoi prin sânge/mă răscoleau îmi țineau de foame
ADINA UNGUR-CALVARIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Adina_ungur_calvaria.html [Corola-blog/BlogPost/361897_a_363226]