4,052 matches
-
planeta, o străpunge cu rădăcinile lui și, dacă planeta e mică, nu mai rămâne nimic din ea. Secvența aceasta poate fi însoțită de ridicarea, în plan depărtat, a unei umbre amenințătoare de arbore uriaș. Apoi umbra va fi abătută și retrasă.) MICUL PRINȚ: Uneori, poți lăsa o treabă pentru mai târziu, nu-i nici o pagubă. Dar când e vorba de baobabi, e groaznic dacă te lași înșelat, la început, de aspectul lor firav și nevinovat! (Umbra Micului Prinț crește, ocupă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nebuloasă în care se afla, încă nu știa. Deocamdată, nu știa... Și se putea foarte bine ca totul să fie nebănuit de aproape, poate chiar la distanță de un gând... de un singur gând! 6 S imona era o fire retrasă. Evita în genere participarea la orice fel de activitate care nu era înscrisă ca obligatorie în programul școlii. De altfel, meditațiile o solicitau îndeajuns, având și elevi care receptau mai greu unele noțiuni. Ea căuta cu febrilitate căi pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
trase neglijent hainele pe el și ieși pe ușă în grabă, trântind-o, nebănuind defel cam ce urmări poate avea graba, atunci când fatalitatea hotărăște că trebuie să fie așa, și nu altfel... Lucrând peste zi cu sârguință la birouașul său retras, ca să dea bine în ochii supervizorului său, el băgă de seamă că parcă ceva îl tot supără și nu-i dă deloc pace. De fapt, simțea din ce în ce mai limpede cum sufletul i se întunecă, iar inima îi zvâcnește cu putere, prinsă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
răpus, slavă Domnului, și am devenit absent la provocările lumii imunde, preocupat de valorile în care am crezut, cu toate că respectul, încrederea în oameni și generozitatea mi-au fost puncte vulnerabile. După arestarea tatei, firea mea timidă a devenit și mai retrasă, iar toate caznele care m-au urmărit ulterior, m-au călit și înverșunat, astfel că la moartea prematură a celor care mi-au dat viață nu am putut vărsa o lacrimă. Atunci, la 28 de ani, devenit stâlp al familiei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
căutări ale prețioșilor hribi de toamnă, furați de peisajul sălbatic al pădurilor de la Ciumârna, ce acoperă dealurile din nordul Mănăstirii Vatra Moldovița, am rătăcit drumul la întoarcere, mergând la întâmplare, până ce ne-am trezit, o dată cu soarele amiezii, într-un cătun retras. Puținii localnici întâlniți, ce vorbeau limba huțulă îdialect ucrainean), ne-au spus că ne aflam pe teritoriul localității Secrieș, la granița de nord cu „vecina” Ucraina, unde se agață harta-n cui. Pe drum, am purtat un lung dialog, eu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
îmi erau mai la îndemână decât fizica și chimia. Cu toate că am obținut rezultate bune la probele fizice, când s-au afișat rezultatele m-am trezit respins, fără drept de a da și proba scrisă la anatomie, unde excelam. Așa că miam retras dosarul de înscriere, care cuprindea printre alte acte și caracterizarea, cel puțin ucigașă, compusă de tovarășul diriginte, pe care aveam să o plimb în toamnă la București, unde am depus-o la dosarul de admitere la Școala Tehnică Sanitară, disciplina
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cu degete tremurătoare obrazul și se miră văzând cât de mult se schimbase. De afară străbătură vocile unor copii care țipau fugăriți. În capelă eram eu cu tanti Valeria (care mă exaspera cu șoaptele ei ca niște sâsâieli) și mama, retrasă, adâncită În gânduri fumurii. După ce strivi cu batista șuvițele de sudoare de pe chelia-i denivelată, domnul Martin zise dintr-o dată că l-a visat foarte ciudat pe Colonel (cum Îi spuneau prietenii după ce tata, care mâncase armată pe pâine o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
copilului ei să se poarte frumos când vor intra În casa domnului profesor, ca să nu Îl supere, apoi Își sărută lung pe frunte odrasla . Ajung lângă tomberonari. Scormonitorii În gunoaie - vietăți coborâte parcă dintr-o altă lume - formează un grup retras, gălăgios doar dacă au ceva la bord. De cele mai multe ori mă privesc cu un aer prietenesc și răspund cu promptitudine la salutul meu, În așteptarea, probabil, a unui câștig cât de mic. Dintre ei (cinci la număr), Îl simpatizam pe
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pe scările de la intrare și, cu o Întoarcere rapidă a capului, privesc În spate. Epuizată, umbra rămâne o clipă Împietrită pe trepte, apoi dispare În neant... Acasă mi s-a părut totul mai străin ca niciodată. Lucrurile deveniseră brusc cenușii, retrase și foarte reci, cufundate Într-o lumină a lor, necunoscută. M-am gândit să o sun pe Linzi. Să-i spun că nu mai vreau să ne Întâlnim. Nu mai avea nici un rost. Ne știam de aproape trei luni. Ne
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
neasemuită, de plutire foarte lină, ca un fulg purtat ușor de o pală de vânt abia simțită. Era echilibrul desăvârșit. Fericirea deplină. Era mâna blândă a Lui. A Divinului. M-am Întâlnit În fața blocului cu domnul Stratan („Gârneață”). Un tip retras, la locul lui. I se spune așa pentru că are mâna răsucită și se uită mereu Încrucișat. E medic veterinar, aflat În pragul pensionării. Mi-a spus, printre altele, deranjat, că noul administrator (o doamnă corpolentă, de la scara vecină) i-a
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
augur. Când ajunseră în preajma terasei, le răsări în cale un picolo; acesta îi întrebă unde preferă să se așeze. Ochiul experimentat al lucrătorului de restaurant intui pe dată că tânăra pereche ar prefera mai multă intimitate, deci o masă mai retrasă, depărtată de bar, de orchestră și de ochii unor neavizați. Încă de la început, cei doi se simțiră bine. Era o atmosferă plăcută. Acordurile muzicale erau fără stridențe. Ramurile unui arbore ce ocrotea masa lor ca o umbrelă le mângâiau frunțile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
și păsările de pradă ale noii societăți se băteau de la cioszvârtă, mai rău decât hienele, umflându-și burțile și pungile cu de toate. Cu de toate care le cădeau în mână, între fălci și-n gheare. Cei mai slabi stăteau, retrași, ca niște căței înfricoșați și înfometați. Cei tari, înfulecau și iar înfulecau. și societatea nouă, în devenire, se dezvolta. Dar, oare, ce fel de societate era asta? și, încă, ce fel de societate avea să devină. În vârtejul acesta au
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
bătăi, după mine. Că namilele revin. Retrasu' Așa se obișnuise de copil mic. Nu poate face nimeni precizarea dacă a procedat în felul arătat, la îndemnul cuiva, ori, dacă, singur se deprinsese, să fie astfel. Fapt este că era un retras, că, un retras a fost, întreaga viață, de mai bine de nouăzeci de ani. Fapt datorită căruia așa i-a rămas și numele: Ioanid al lui Retrasul, ori, și mai pe de-adreptul: Ioanid Retrasu. Fiind un retras, Ioanid, își consuma
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Că namilele revin. Retrasu' Așa se obișnuise de copil mic. Nu poate face nimeni precizarea dacă a procedat în felul arătat, la îndemnul cuiva, ori, dacă, singur se deprinsese, să fie astfel. Fapt este că era un retras, că, un retras a fost, întreaga viață, de mai bine de nouăzeci de ani. Fapt datorită căruia așa i-a rămas și numele: Ioanid al lui Retrasul, ori, și mai pe de-adreptul: Ioanid Retrasu. Fiind un retras, Ioanid, își consuma și timpul tot
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ori, dacă, singur se deprinsese, să fie astfel. Fapt este că era un retras, că, un retras a fost, întreaga viață, de mai bine de nouăzeci de ani. Fapt datorită căruia așa i-a rămas și numele: Ioanid al lui Retrasul, ori, și mai pe de-adreptul: Ioanid Retrasu. Fiind un retras, Ioanid, își consuma și timpul tot în acest mod. Sta liniștit și privea locuri, oameni, întâmplări, de mai mică ori mai mare avergură, care se petreceau în lumea lui, privea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
că era un retras, că, un retras a fost, întreaga viață, de mai bine de nouăzeci de ani. Fapt datorită căruia așa i-a rămas și numele: Ioanid al lui Retrasul, ori, și mai pe de-adreptul: Ioanid Retrasu. Fiind un retras, Ioanid, își consuma și timpul tot în acest mod. Sta liniștit și privea locuri, oameni, întâmplări, de mai mică ori mai mare avergură, care se petreceau în lumea lui, privea, și, dacă era de ascultat câte ceva, asculta, în sinea sa
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
În primul rînd, cum am mai spus, l-am cunoscut foar te bine pe Vrabie cînd era un simplu actor al Teatrului Na țional; nu mai avea puterea din vremea directoratului Bulan dra, nu mai făcea politică. Era un om retras, mare amator de șuete prelungi, băutor cu măsură ( nu l-am văzut beat!), prieten cald și calm. Era inteligent și judeca Întotdeauna, limpede. CÎt privește talentul...Dumnezeu să mă ierte, dar avea o profunzime și o modernitate a jocului pe
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
gol goluț. Am fost soție de două ori. Așa e, dar niciodată n-am iubit pe nimeni. De când m am căsătorit cu Gicu, salvat de tatăl meu de la pârnaie, am părăsit capitala și ne-am stabilit aici, în orășelul acesta retras și modest, parcă în fundul lumii, ca să începem o nouă viață. Și Gicu știe că tu nu-l iubești? - întreabă Roji. Da. Tocmai că asta-l doare. Are senzația că eu îl mai iubesc încă pe Vlad. Când ne certăm, îmi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
au gustat din ulcele în tăcere, semn că așteptau ca Pâcu să-și reia povestea. Acesta nu a mai lungit descântarea ulcelei cu vin, ci a început să vorbească: Într-o seară, printre mușteriii crâșmei, așezat la o măsuță mai retrasă, își vedea de țoiul lui moș Vasile Căpitanu. Cu gândurile fugite aiurea, gusta din când în când din rachiu. Nu-i plăcea să intre în vorbă mai cu nimeni... În seara despre care-i vorba, după ce a terminat treaba, crâșmarul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
în spatele personajului. înseamnă că oricum Nae I. avea o putere de atracție și o folosea ca atare, pe loc, eficient. Este oare, această eficiență, îndreptată împotriva cuiva? Cred că împotriva lui însuși. Nu îl văd pe Nae I. să stea retras, pătruns de gândul serios de a se regăsi singur cu gândurile sale și adânci în ele. Atunci? Sunt înclinat să cred că Nae Ionescu avea ceva șubred în el, un fond de slăbiciune și neîncredere pe care încerca să le
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
taximetriștii obraznici care abia așteaptă să te jecmănească. Am uitat unde mă aflu, își dă seama Roja, în timp ce privirile bețivilor încep să-l cerceteze din cap pînă în picioare, figuri tîmpe, danturi stricate, găsește o masă liberă într-un colț retras, își croiește drum printre norii de fum spre ea și se așază trăgîndu-și un scaun. Aici previziunile Bătrînului se dovediseră puțin prea negre, el nu ne dăduse decît doi sau cel mult trei ani de libertate, se gîndește, începînd să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ăsta decît atunci cînd totul a-nceput să fie insuportabil. Să stea liniștită, totul era în regulă, începu Angelina s-o încurajeze, mai bine mai tîrziu decît niciodată. Îi era foame, sete? Prefera un loc mai aglomerat sau unul mai retras? își amintiră că braseria Albina de pe strada Academiei e la doi pași. Să mergem, se hotărîră fără să stea deloc pe gînduri. M-am prins la ce vă gîndiți, dom’ Roja, spune Tîrnăcop. Nu zău, zice Roja, nu mai poate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și se putea chefui pînă dimineața? Lume multă, majoritatea necunoscuți, de toate vîrstele, de la tinerei de bani gata pînă la babalîci spilcuiți care puțeau a naftalină. De fiecare dată se nimerea să găsească masa lor rezervată într-un colțișor mai retras, dacă nu chiar într-un separeu intim ferit de privirile celorlalți. Roja dirija totul din umbră, lucrul ăsta ar fi trebuit să-l observe din prima clipă, dacă nu s ar fi lăsat atît de ușor furate de atmosfera din
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
foarte mic al imaginației, deseori neeexistând. Buletine, fișe de școlarizare, fișe medicale, toate intră În categoria abandonului, a renunțării și a inutilității, cum inutilă este ființa lor. Antoniu și Kawabata locuiesc pe ,,strada Păpădiei,, , numărul 8, o zonă ceva mai retrasă a acestui ;,cartier,, sumbru. Cei doi au ocupat ,,locuința,, acum cinci ani când un cloșard ca și ei, alcoolic Înrăit, a murit intoxicat cu spirt medicinal furat dintr-o farmacie. Nu le-a trebuit repartiție, nu le-a trebuit mobilier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
viața În mult mai bine sau În foarte rău. Viața lui Ben a luat o Întorsătură dramatică după ce s-a Îndrăgostit nebunește de o prostituată care ,,făcea trotuarul,, noapte de noapte În zona Gării de Nord. În câteva rânduri, În mașina lui, retrasă și apărată discret de Întunericul nopții Într-un loc ferit, s-a consumat În grabă un act sexual fără istoric, fără sentimente, lucid și pervers ca Însăși natura umană. Prostituata, era o făptură subțire, cu părul blond și ochi albaștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]