178 matches
-
care vocea lirică le derulează neîntrerupt sunt pânza emotivă a unei stări de grație, nu doar ca intuiție și trăire, dar ca "înțelegere" în sensul cel mai generos, căci "instinctul nu găsește resorturile care mă fac vie". Credința în puterea revelatorie a cuvintelor, a poeziei este de influență naumiană ("Între cuvintele acestui text e încă un scris, mai bine știutor, care îmbibă pagina cum îmbibă uleiul țesătura. O taină lichidă. Scrisul ăsta ca vitraliile, se vede când trece lumina."), deși o
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
de sine se substituie realității. în astfel de situații se deschid pentru cercetător paginile unui roman, a cărui anecdotică pasionantă și instructivă merită să fie adusă la cunoștința cititorului. Va fi vorba aici despre o ipostază caracterială necunoscută și profund revelatorie a lui Ion Îuculescu, artist care până astăzi, cu rarisime excepții, e prezentat în diverse scrieri, de la simple articole până la volume cu aspect monografic, într-un mod lipsit fie de competența necesară, fie deliberat - și nu întâmplător! - cu sfidarea adevărului
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
la ultima pagină, fără a cădea nici o clipă într-un - de înțeles din perspectivă strict umană - exces de sentimentalism. Matei Călinescu găsește tonalitatea ideală (un amestec de analiză și afectivitate) pentru a realiza o carte gravă, dar nu neagră, dimpotrivă, revelatorie, capabilă să ofere noi dimensiuni înțelegerii vieții. De altfel, autorul mărturisește că viața alături de M (care, mutatis mutandis, seamănă puțin, din punct de vedere comportamental, cu simpaticul personaj interpretat de Dustin Hoffman în filmul Rain man) și lecturile privind autismul
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
Luminița Marcu " Nu fac o proză de reconstituire istorică sau etnografică. Eu sunt acum mai mult un hagiograf decât un istoric. ș...ț Nu fac evocare, ci revelare. Adică acest gen de proză mi-ar plăcea, genul revelatoriu. ș...ț Specialitatea scriitorului, obiectul său, este tragedia și taina." Așa spune naratorul lui Vasile Andru într-una din prozele volumului Cel mai îndepărtat paradis. Și avem temeiuri să credem că această declarație rămîne valabilă pentru tot ce scrie Vasile
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
câteva erezii cu arii de răspândire reduse, dar semnificative. G. Călinescu în Istoria sa (1941) a făcut un caz exagerat de romanul masiv și foarte confuz al lui Victor Papilian, În credința celor Șapte Sfeșnice (1934) pentru valoarea sa documentară revelatorie, dar nu l-a alăturat scrisului altui eretic, Lucian Blaga sau chiar, mai târziu Mircea Eliade și Ion Luca, un dement clinic, reputat genial, care probează atracția misticilor români pentru domeniul ereziei, a unei mistagogii chiar în afara Bisericii. Și Constantin-
Falsificare prin documente by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5956_a_7281]
-
autentic, de la "Ploaie mare" care "poate concura cu Lacustra bacoviană prin intensitatea trăirii metafizice", pînă la sonetul CLXVIII, să zicem, un portret boticellian al primăverii și al "renașterii simțurilor". Povestirile antologate sunt rezumate alert, într-un limbaj accesibil și totuși revelatoriu. Profesorul universitar nu renunță totuși la vocația de critic, coboară garda arareori, dar și atunci pentru a ataca. în "Dosarul de receptare critică" figurează nume tutelare precum G. Călinescu, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Negoițescu, precum și Eugen Simion, Ion Pop, Aurel
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
roman sapiențial (să-i zicem: inițiatic), al unui autor care iubește Ecleziastul și consideră Ecleziastul o culme a romanului sapiențial. Și un autor care iubește Filocalia, și consideră Filocalia o culme a genului paideic. Aici romanul s-ar deschide spre revelatoriu, spre râvnita "întâlnire" cu Dumnezeu. Acel Dumnezeu care există cu adevărat, și care va exista chiar și după ce omenirea va fi atât de sus, atât de năzdrăvană încât se va iluziona că se poate lipsi de EL ... Nu uit că
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
multe sintagme emblematice pentru o astfel de atitudine existențială („mirosul umbrei“, „exasperarea întunericului“, „trubadurii istoviți“, „incendiul harfelor“, „orga în destrămare“ etc. ). În jocul de oglinzi al scriiturii diaristice, călătoria apare ca aventură deopotrivă existențială și spirituală, iar drumul devine metaforă revelatorie esențială, loc de întâlnire al imaginarului și al realului, al iluziei și al referențialității. De altfel, pentru scriitor, „aventura (...) înseamnă și abandon, reverie lucidă, bucurie, poate și devoțiune abstractă”, după cum poate să conoteze și o propensiune mereu reiterată, iluzorie și
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
gândirii, un nou chip de a exista în lume. Nicolae Bârna nu uită să acorde locul ce i se cuvine "antiliteraturii" lui Urmuz, cel de precursor absolut al avangardismului, dar și de anticipator al absurdului, citatul din Eugčne Ionesco fiind revelatoriu: "este într-adevăr unul din premergătorii revoltei literare universale, unul din profeții dislocării formelor sociale, ale gândirii și ale limbajului din lumea de azi". Față de antologiile-standard, Nicolae Bârna acordă spațiu unor autori mai puțin cunoscuți, dar prezenți în Antologia literaturii
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
nu-i nici o pagubă că s-a dus; este altul, mai tînăr și mai talentat, Titus Popovici... Urmarea a fost că peste cîteva zile am fost chemat în toiul nopții la cabinetul secretarului general și am avut o lungă și revelatorie discuție la o sticlă de molan ruj". Îmbuibat, plictisit de atîtea avantaje, Titus Popovici își permite gesturi de insubordonare minoră pe fondul saturației cu "delicatese" de care a avut parte. Astfel, în anii în care pentru cei mai mulți scriitori români o
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
de televiziune, Robert Turcescu este și realizatorul unei emisiuni radiofonice, România în direct. Această emisiune i-a permis jurnalistului un formidabil contact cu România profundă prin intermediul telefoanelor și scrisorilor primite de la oameni de tot felul, din toate colțurile țării. Experiența revelatorie a acestor contacte a fost valorificată de autor într-o serie de articole publicate în presa scrisă, strînse acum în volumul Dans de Bragadiru. Cum se vede România în direct. Însemnările din acest volum vizează, cum spuneam, aspecte ale României
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
Mihalache și Madgearu pentru bunul motiv că Madgearu a fost, și el, asasinat de un comando legionar la 27 noiembrie 1940. Dar relatarea despre această convorbire, care a avut loc, probabil, în chiar dimineața zilei de 27 noiembrie este, negreșit, revelatorie. Și e, fără îndoială, impresionantă relatarea despre participarea lui Maniu la înmormîntarea lui Madgearu, unde, ni se comunică aici, ar fi rostit și un discurs, cînd abia vreo zece academicieni au participat la funeraliile lui N. Iorga (cele două victime
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
Dună, Cosmin Perța, Mara Magda Maftei, Mihai Posada, Ioan Radu Văcărescu. Multe fraze critice sunt memorabile. Un singur exemplu (din textul lui Radu Vancu): Acestea sunt sensurile discreției poetice ivănesciene: autodefinire prin cufundarea în indefinit, exprimare prin continuă reprimare, ocultare revelatorie a biografiei prin bibliografie, conștiință saturniană a perpetuei evanescențe." l În SCRISUL ROMÂNESC (nr. 7-8/ 2006), Monica Spiridon elogiază, fără nicio rezervă critică, "eseurile" (de fapt însemnările gazetărești despre moravurile lumii de azi) ale lui Bedros Horasangian, din volumul Bonjour
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10230_a_11555]
-
Allen (și nu al lui Camil Petrescu, cum s-ar grăbi, vai, să descopere recenzenții didactici) se face imediat simțit. Nu numai că Andi, jurnalistul provincial de investigații mutat politicos din departament în departament, se trezește, la o analiză naiv revelatorie, părăsit, fără nici un motiv logic, de toate iubitele, dar felul schizoid în care se raportează la ultimul abandon e demn de scenariul, intelectual dinamic, al unei comedii. Căci Marga nu e, cu tot interesul ei profesional (lucrează la același ziar
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
răsărit în minte vii, parfumate, aproape tangibile, momentele studenției cînd Mircea Martin ne cerea să așternem pe tablă poezii precum Duhovnicească, scoțînd apoi, ca un prestidigitator de la voluntarii perplecși dintr-o arenă obiecte intime, neașteptate cugetări, subiectul devenindu-ne brusc revelatoriu și familiar... Oare în locul unei relatări insipide precum aceea făcută deunăzi, de televiziunea națională, pe marginea unei răfuieli golănești din fericire eșuate, avînd drept fundal o clădire moartă, stalinist profilată arhitectural (inevitabil, beneficiem încă de condițiile create de fostul regim
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
umană; acestea sînt determinate de două dimensiuni spre care spiritul uman aspiră, fără să le poată atinge: concretețea lumii și orizontul misterului. Tocmai acest deficit ontologic al omului e suplinit de cele două tipuri de metafore: cea plasticizanta și cea revelatorie, prima fiind menită să faciliteze calea spre concretul lumii, a doua fiind destinată revelării. Între aceste două energii ale spiritului se configurează statutul de ființă simbolizatoare al omului. În același studiu din Trilogia culturii 4, e evidență intenția filosofului de
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
totuna Toma Pirău „Porâmbu” (Alexandru Potocean) cu Gheorghe Hasiu, Ghiță (Ionuț Caraș), Victor Metea interpretat de o vedetă a telenovelei românești, Dan Bordeianu, cu Laurian Hașiu, Leu, interpretat de Bogdan Dumitrache pe care l-am văzut și în roluri bune. Revelatoriu este momentul anunțării la radio a morții lui Stalin care declanșează un chef în toată regula și unde din hainele partizanilor sar studenții de la Academia de Teatru și Film cu toată jovialitatea lor răcnind veseli pe melodia „Șapte văi și-
Picnic la marginea drumului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5894_a_7219]
-
remarcat este faptul că autorul discută contribuția românească în literatură (prin reprezentanți precum Gellu Naum, Norman Manea și Gabriela Adameșteanu) ca una perfect inserată în generarea mondială de valori. Victor Ivanovici face o operă de hermeneutică, demersul său fiind adesea revelatoriu: opera literară este dezvăluită ca teren de elecție al întâlnirilor mirabile și al fertilelor interferențe. Victor Ivanovici, Un caftan pentru Don Quijote. Spre o poetică a traducerii și alte repere, București, Ed. Ideea Europeană, 2011.
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
principii și idealuri comune. Se înțelege că, din punct de vedere estetic, interesează doar acest ultim tip de grup, ca posibil nucleu germinativ al unor opere care, dincolo de diferențele lor specifice, să aibă și evidente "asemănări de familie". Un exemplu revelatoriu ni-l oferă , despre care s-a scris mult în ultima vreme, și nu doar în paginile revistelor. Un prim studiu ceva mai consistent asupra grupării, aparținând lui Petru Poantă (Cercul Literar de la Sibiu, Cluj, Ed. Clusium, 1997), se referea
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
primitivi, este dovada Iubirii dăruite nouă, ca făpturi create, vii, necum ca robi/roboți. Ni s-a dăruit și nu ne-a fost cenzurat acest creier misterios, acest ordinator autonom, tocmai pentru a intui, a ne ilumina și a avea, revelatoriu, acces spre condiția Inițială, spre Datul Divin. * Conflictele dintre viu (spirit-suflet) și materie (corp-viață temporară dintr-un timp nelimitat), rezultă suferințele existenței noastre. Tahionii au viteza superioară a gândului. Noi călătorim cu gândul, însă acolo unde AM MAI FOST, deci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
române, îmi spunea cu optimism și frenezie, acum un an - în ciuda scepticismului meu -, că prin 2010 va deveni centrul Estului european!) este radiografiată în stil diferit, cu pasiune și cu strategii și metode diferite. Ioana Pârvulescu se ocupă de dezordinea revelatorie a Bucureștiului interbelic (Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas), într-un demers de aproape proză eseistică. Ea este o gurmandă cu apetit pentru alteritățile senzoriale ale unui oraș greu de deslușit, inefabil tocmai datorită varietății sale și hibridului pe care
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
Poetul, eseistul, diplomatul, traducătorul își au, fiecare, rostul plăsmuitor, în interiorul unei ficțiuni laxe, la limita dintre roman și confesiune, dintre monologul eseistic și narațiunea poetică. Scriitura impecabilă, firescul acceptării convenției, bucuria și impetuozitatea ritmului frazei au ceva ritualic, de crescendo revelatoriu, căci țelul narațiunii este mărturisirea unei revelații și, deopotrivă, crearea ei. Ideea de povestire, de narare are o pondere însemnată în volum, este, poate, chiar faptul narativ central, cu urmări incalculabile asupra destinelor. Ea este intim legată de acel andante
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
Dar distinge acum prin întuneric o strălucire nestinsă ce răzbește pe ușa legii.“ Acest moment, în care întrezărește „o strălucire nestinsă ce răzbește pe ușa legii“, este singular. Dacă nu miar fi teamă de cuvinte, aș spune că este aproape revelatoriu. Cred că ar putea da seama de efortul acelui om, ca un semn din eter. Ceea ce a așteptat ani dea rândul, întreaga viață, pare să se arate în ultima clipă. Sau, probabil, doar un semn, sesizat de vederea sa tot
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ți se depună în suflet ca o drojdie care să-ți taie toate elanurile? Ochii îți sunt dați ca să vezi, urechile ca să auzi și mintea să descopere", îmi răspundea el. "Nu mă interesează, dacă ceea ce e de văzut, auzit și revelatoriu pentru mine, duce la un scepticism neputincios, cu toate că justificat", îi răspundeam. "E condiția ta de om, a conștiinței tale", striga el pe străzile pustii cu acele exasperări bruște, care îi erau caracteristice. Eu râdeam și se uita la mine dintr-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
unde nu s-a ridicat nici o casă”) și să petreacă șapte zile fără să mănânce carne ori să bea vin; îi este îngăduit, în schimb, ba chiar i se poruncește, să se hrănească din belșug cu flori în așteptarea visului revelatoriu 101. Ezdra procedează întocmai. După șapte zile, ridicând ochii, vede la dreapta sa o femeie care se vaită cu veșmintele sfâșiate și creștetul acoperit cu cenușă 102. La întrebarea iscoditoare a lui Ezdra, femeia începe să povestească: fusese stearpă vreme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]