406 matches
-
studențească din București din 1956. Acțiunile studenților și represiunea care a urmat nu au fost analizate. Cruzimea represiunii revoltei studențești din România în 1956 a fost relevată în parlamentul român de deputatul Dezideriu Coloman Becsek-Garda la 19 octombrie 1999. Acțiunile revendicative studențești au fost amintite de câteva ziare. Într-un serial al televiziunii române, un episod scurt a fost dedicat mișcării studențești cu relativ puține informații. În linii mari însă, mișcările studențești din 1956 au fost uitate de autorități și de
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
deopotrivă tipologiile malformate rezultate din complicitatea implicită cu modelul tutelar: "tânără față", "mama", "narcisista", "prostituată", "îndrăgostită", "femeia mistica" etc. Este, până astăzi, una dintre mizele cele mai puternice și mai ambițioase ale cărții: autoarea evita capcană unei simple poziționări trans-sociale revendicative și diferențialiste a femeii, vizând în permanență o emancipare transcendență a sa, căutarea libertății proprii, a unei construcții autonome de sine întemeiata pe libertatea umană. ""Femeile nu trec niciodată mai departe de pretext"", ele ""fac inventarul lumii fără a încerca
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
studenții chinezi în timpul protestelor din Piața Tiananmen din Beijing, proteste care au fost violent reprimate de autoritățile comuniste. Statuia Zeiței Democrației, inspirată de Statuia Libertății din New York, fusese fasonată din ipsos și ajunsese să fie considerată un simbol al mișcării revendicative a studienților. Ea a fost distrusă în piața Tiananmen, în cursul represiunii. Deși autoritățile chineze neagă aceste cifre, numărul morților din cauza represiunii este estimat la 3.000 - 5.000 iar numărul răniților la peste 30.000. Masacrul din Piața Tiananmen
Monumentul Victimelor Comunismului () [Corola-website/Science/304107_a_305436]
-
opozant al regimului comunist. s-a născut la 12 iulie 1937 în Micoșlaca, județul Alba. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În perioada când era student în anul II a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de 5 noiembrie 1956. A fost arestat la 13 noiembrie 1956. Ancheta
Aurel Moldovan () [Corola-website/Science/311534_a_312863]
-
a fost o opozantă a regimului comunist. s-a născut la 2 aprilie 1938 în Zimnicea. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Științe Juridice a Universității București. Când era studentă în anul II, a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de 5 noiembrie 1956. A fost arestată în noiembrie 1956, fiind anchetată
Eugenia Florescu () [Corola-website/Science/311522_a_312851]
-
s-a născut la 27 iunie 1934 în comuna Șerbănești, județul Galați. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Filozofie, Secția de Ziaristica a Universității din București. A participat, când era student în anul I, la organizarea mișcărilor revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). Împreună cu Dumitru Arvat, Romulus Resiga, Ioan Zâne și Aurel Lupu a constituit "Comitetul Național Român" cu intenția de a redacta și difuza manifeste cu caracter anticomunist. A
Alexandru Bulai () [Corola-website/Science/311499_a_312828]
-
comunist. s-a născut la 15 februarie 1938 în Pucioasa, județul Dâmbovița. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Medicină Generală a Institutului Medico-Farmaceutic din București. În perioada când era student în anul ÎI a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unui miting de solidaritate cu studenții arestați, programată pentru ziua de 15 noiembrie 1956. A fost arestat la 12 noiembrie 1956. Anchetă să
Nicolae Cernăianu () [Corola-website/Science/311598_a_312927]
-
la mănăstirea Cozia, la 22-23 ianuarie. În urma acestuia a fost încheiată „Pacea de la Cozia”, un acord în care Guvernul convenea respectarea revendicărilor minerilor, neînchiderea minelor Dâlja și Bărbăteni și neînceperea urmăririi penale împotriva liderilor minerilor. Conform declarațiilor primului ministru, „"Acțiunea revendicativă s-a încheiat. Minerii se îmbarcă, la ora actuală, în mașini, se întorc la locul de baștină. În esență, aceste discuții au durat cîteva ore. Au fost depistate o serie de soluții care însă vor fi finalizate după prezentarea unui
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
de baștină. În esență, aceste discuții au durat cîteva ore. Au fost depistate o serie de soluții care însă vor fi finalizate după prezentarea unui program de reducere a pierderilor, prin reducerea costurilor în companiile componente și participante la acțiunile revendicative"”. Miron Cozma, fostul lider al minerilor, a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare pentru mineriada de la Costești, în septembrie 2005. În anul 2005 Romeo Beja a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Mineriadei
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
a fost exmatriculat după doi ani de studii, din motive ideologice. După exmatriculare, Alexandru Ivasiuc s-a înscris la Facultatea de Medicină Generală din cadrul Institutului Medico-Farmaceutic din București. În perioada când era student în anul IV a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unui miting de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter
Alexandru Ivasiuc () [Corola-website/Science/297628_a_298957]
-
la 25 noiembrie 1935 în Perebecăuți, Bucovina de Nord (în prezent Perebîkovtsî, lânga Cernăuți, Ucraina). După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În perioada când era student în anul II, a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost, împreună cu [Paul Goma: https://de.wikipedia.org/wiki/Paul Goma Paul Goma], printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de
Florin Caba () [Corola-website/Science/311533_a_312862]
-
pe de alta parte, despre medierea pe care Istoria o realizează între textul și existența individuale, înscriindu-le într-un destin. Lunetistul nu este așadar, ca în poezia optzecistă de inspirație anglo-saxonă, un personaj al unei ficțiuni poetice intimiste sau revendicative, ci o voce dintre lumi - un hibrid ontologic aș îndrăzni să spun - care coboara din Istorie în aceeași măsură ca din Empireu, din (sub)om ca și din înger, din Caracal Sighișoara mea : este de fapt vocea celui care nu
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
sprijin militar și politic inegal între aliați. 5. Scopul alianței se referă la scopul cu care respectiva alianță este înființată; distingem din acest punct de vedere două mari tipuri de alianțe: a. alianțe ofensive sunt în principal alianțe cu scopuri revendicative, revizioniste; ele sunt foarte rare; un exemplu în acest sens este Pactul de Oțel germano-italian semnat în 1936; b. alianțe defensive alianțe care se formează cu scopul de a preîntâmpina o amenințare externă comună; NATO este un exemplu de alianță
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
a fost de altfel unul dintre autorii remarcați cu prilejul Întâlnirii de la Dakar din 1974, care a avut ca temă „Negritudinea și America Latină”. În Brazilia, pe urmele lui Mario de Andrade, s-au dezvoltat o coregrafie și un teatru specific revendicative, care afirmau valorile negre, cu dezbateri foarte asemănătoare celor care au agitat mișcarea negritudinii. Aceste dezbateri au avut loc În special ca urmare a apariției tezelor lui Paulo Freire privind specificul afro-brazilian. Astfel, cântărețul Gilberto Gil Îi Îndeamnă pe negri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
deveneau plini de curiozități și dorințe, nebănuite chiar și de părinți. Curiozități și dorințe ce mi-l cuprindeau, mi-l înșfăcau și-l tensionau pe fiecare de nu-l mai recunoșteai. Păreau cât mai originali și, mai ales, cât mai revendicativi. Totodată, le dădea ghes și criticismul, prin care încercau să înțeleagă viața și să o descopere repede, să o ordoneze după părerea lor, dar fără a o cunoaște îndestul. Și pe tărâmurile acelea existau tot felul de pericole văzute și
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Mai puțin outsiderii și anticulturiștii, poate. Însă posibilitățile unor sincope ori ale unor crize de mai lungă durată s-au menținut. O reacție neașteptată a venit din partea tinerilor de studioși, cu peste patru decenii în urmă, când au izbucnit mișcările revendicative ale elevilor și studenților, antrenând și alte categorii de tineri occidentali în vara anului 1968. Ajunși acum la pensii, mulți dintre ei participă la mișcările "indignaților", urmate de noi reforme. Unele vor fructifica în continuare analizele freudo-marxiste ale lui Marcuse
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
au fost obstrucționați de șefii de sectoare, minerii i-au agresat verbal sau chiar fizic pe unii dintre ei. Măsuri luate înainte de venirea lui Ceaușescu în Valea Jiului Înainte de sosirea lui Ceaușescu în zonă, spațiul de grevă este marcat de discursuri revendicative și de o stare de nervozitate maximă. Ilie Verdeț, aparatcik trimis de Ceaușescu să rezolve situația, este incapabil să poarte un dialog care să soluționeze revendicările (aceasta și fiindcă nu avea puterea de decizie necesară, totul depinzând de Ceaușescu). La
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, care fusese mitizată de comuniști. Constantin Dobre citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând 26 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Intervenția lui Ceaușescu a durat cinci ore (alte surse indică șapte ore), timp în care el a încercat să explice politica PCR, apelând, previzibil, la demagogia specifică. Discursul său a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pasiune”. Iubirea ca fenomen de cultură înseamnă revendicarea confirmării juridice a cuplului: temă inepuizabilă și primordială a marii literaturi. Ar fi interesant de comparat tipul de iubire elementară și obscură din Ion al lui Rebreanu cu pasiunea conștientă, deliberată și revendicativă a Polinei și a lui Birică din Moromeții. De altminteri toate afectele, pozitive și negative, rivalitățile, resentimentele, relațiile între cupluri și dintre ele, ambițiile, renunțările (oare nu sunt decât amânări) au în Moromeții un caracter rațional și premeditat. Nu există
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de a-și exprima, sub tonul său de generalitate, pornirile subiective, pledoariile pro-domo, obsesiile polemice și idiosincraziile, nu mi se pare deloc un defect, ci dimpotrivă un farmec al acestei opere. Asemenea porniri pasionale, asemenea vindicte platonice și asemenea aluzii revendicative găsim și la Iorga. Ele au, la amândoi, ceva debonar și naiv, dezarmant, simpatic, lipsit de acrimonie (chiar dacă nu și de ranchiună). Bineînțeles că Marino nu are dreptate să disprețuiască în bloc cronica literară, foiletonismul, faptul de a scrie, bunăoară
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
protest și contestare ce urmărește să impună schimbări - variabile ca importanță - în structura socială și/sau politică, apelând frecvent - dar nu în mod exclusiv - la mijloace neinstituționalizate”. Aproape toate definițiile m.s. subliniază, în fond, caracterul lor colectiv, de protest sau revendicativ, faptul că vizează schimbarea în diverse forme și instanțe și maniera mai puțin convențională de acțiune a m.s. M.s. nu trebuie asimilate fenomenelor colective explozive de genul protestelor sau revoltelor spontane, care au o durată scurtă și sunt, de cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale, având obiective diferite de încercările de schimbare instituțională. Pornind de la o diferențiere similară, John Gledhill (2005) aprofundează analiza mineriadelor luând în calcul relațiile dintre acestea, structura și strategiile puterii. Doar mineriada din 1999 a fost o m.s. autentică, clar revendicativă, în timp ce restul mișcărilor minerilor au fost acțiuni politice „cu mijloace alternative”, violente, ale unei puteri politice, ale cărei resurse convenționale și a cărei legitimitate erau slabe. La nivelul explicării proceselor de mobilizare, Gledhill arată importanța preexistenței unei structuri organizatorice care
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au derulat 3 module. Interviul semistructurat În urmă interviului semistructurat s-au cules informații care permit o analiză calitativa a relației medic-pacient. La prima întrebare, „precizați câteva caracteristici ale pacientului dificil”, răspunsurile s-au putut grupa în câteva categorii: necooperant, revendicativ (..., agresivă, necompliant, needucat, suprainformat - adesea inexact. A doua întrebare, „precizați câteva caracteristici ale pacientului ideal”, a suscitat răspunsuri care pot fi grupate polar față de cele de la prima întrebare; în ordinea frecventei cu care apar menționate de către subiecți, caracteristicile unui pacient
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
creative nu urmăresc să obțină aprecierea altora, ci se orientează după propriul criteriu intern de apreciere. Iată câteva trăsături negative specifice ale individului creativ: * indiferent față de conveniențele sociale; * îndărătnic, respinge subordonarea; * pune sub semnul întrebării autoritatea; * rebel; * sarcastic, cinic; * insistent, revendicativ, fără tact; * reproșează colegilor că nu țin pasul; * concentrat asupra lui însuși; * uituc, distrat, cu gândurile aiurea; * dezordonat. 4.1.3.7 Sensibilitate estetică Creativul are un fond emoțional bogat. În domenii artistice (poezie, arte plastice, interpretare scenică, muzică, etc.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
întrebării calitatea afecțiunii, se îndoiește de sinceritatea partenerului de viață sau a prietenilor și caută să-i pună pe aceștia la încercare. Ceea ce așteaptă și cere cu insistență este dovada absolută că este iubit necondiționat. Se dovedește exigent, plicticos, răutăcios, revendicativ, ajungând la concluzia însingurării afective definitive. Cauzele acestui complex trebuie căutate în privațiunea de dragoste în perioada copilăriei (copii abandonați, copii lipsiți de dragostea maternă, copii înțărcați brusc, copii amenințați cu abandonul, cu trimiterea spre creștere la persoane ostile, dăruirea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]