133,552 matches
-
imagologie, disciplină destul de vag conturată la noi, au primit prin această carte o contribuție interesantă. într-o logică a firescului dezvoltării oricărei discipline, un astfel de subiect incită interesul specialiștilor doar atunci cînd temele autohtone au reținut îndeajuns atenția. Autoarea revine asupra continentului negru într-un nou studiu, de această dată cu o privire de detaliu, infirmînd iarăși logica dezvoltării în trepte a unui domeniu care la noi e încă la început de drum. Cartea se numește Tombouctou, orașul imaginar și
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
trandafiri sălbatici Și iarbă alb-lăptoasă. Nicicând n-am mai fost Fericit ca atunci. Nicicând n-am mai fost Fericit ca atunci. Imposibilă-i întoarcerea-acolo Cât și a spune cuiva Cât de preaplină de fericire Acea grădină a raiului era. Revenind la cartea Marinei Tarkovskaia, din paginile ei, ca și din bogatul "fotoletopiseț" adăugat în final, chemate de dincolo de apa oglinzii, prind viață și se perindă, ca umbre ale trecutului, o puzderie de personaje fascinante: Dubasovii, Pșeslavskii, Vișniakovii - ascendenții materni; generațiile
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
se mai poate face doar prin scrisul din spatele unui tic verbal alienant: "ore întregi stăm cum s-ar spune degeaba vorbim mărunt cu un fel de gloanțe", "dacă-mi ceri să vorbesc s-ar putea să spun tot/ până la sufocare". Revenind la concepția poetică a lui Răzvan Țupa, ea este pândită de mari riscuri. Neajunsul poeziei nu este discursivitatea care îngreunează uneori inutil lectura, ci calculul, luciditatea care se ghicește, deseori, ușor în spatele acestei indeterminări construite. Jucându-mă puțin cu cuvintele
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
sistemul hollywoodian prinde drag de vreo rețetă cu priză la public nu mai renunță la ea nici în ruptul capului, astfel încît ar fi bine să ne pregătim pentru o lungă serie de variațiuni pe tema "spărgătorul meu iubit". Să revenim însă la George Clooney et comp. Mare ne-a fost mirarea cînd am aflat că mobilul real al acțiunii, pregătite cu un lux de amănunte demn de o cauză mai bună și cu o cheltuială care îți taie respirația, nu era
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
și mai sinuos, aproape voluptuos, pe care îl ilustrează FiguriV (Seuil, 2002), Gérard Genette a avut amabilitatea să ne vorbească, acceptînd să ne răspundă la cîteva între- bări. (M.C.) Eram puțin obosit de o scriitură prea centrată, prea controlată. Am revenit la acest gen mai capricios care este culegerea de eseuri. M.C.: Domnule Gérard Genette, de cîțiva ani publicați din nou volume de Figuri, Figuri IV în 1999 și, recent, în februarie anul acesta, Figuri V. În momentul publicării Mimologiilor în
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
A, da. Cine spune bifurcație spune că va schimba subiectul sau doar că va bifurca cîtva timp, așa cum se întîmplă pe drumurile pe care se lucrează; există o deviație și nu știm întotdeauna cît ține și nici dacă se va reveni la drumul principal. Așa stau lucrurile și cu unele dintre aceste întreruperi și cititorul nu știe încotro îl vor duce ele, după cum nici eu nu știam exact cum aveam să continuu. M.C.: Mi s-a părut că găsesc în ultimele
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
tot ceea ce precede începînd cu Mimologii; acestea erau lucrări centrate asupra unui obiect unic, tratat în moduri diverse, dar unic, în special Opera artei, lucrare în două volume foarte unificate cu o problematică centrală; în Figuri IV și Figuri V revin la modul de expresie a primelor volume de Figuri, care erau culegeri de eseuri. Eu am început cu volume de eseuri în care nu există o introducere, o concluzie, iar un eseu poate foarte bine să fie într-un volum
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
a primelor volume de Figuri, care erau culegeri de eseuri. Eu am început cu volume de eseuri în care nu există o introducere, o concluzie, iar un eseu poate foarte bine să fie într-un volum sau în altul. Am revenit așadar la acest mod de scriitură mai ales după Opera artei, pentru că eram puțin obosit de o scriitură prea centrată, prea controlată. Am revenit cu Figuri IV și am continuat, împingînd lucrurile mai departe, după cum bine ați observat, în Figuri
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
concluzie, iar un eseu poate foarte bine să fie într-un volum sau în altul. Am revenit așadar la acest mod de scriitură mai ales după Opera artei, pentru că eram puțin obosit de o scriitură prea centrată, prea controlată. Am revenit cu Figuri IV și am continuat, împingînd lucrurile mai departe, după cum bine ați observat, în Figuri V la acest tip de carte mai capricioasă, acest gen, dacă vreți, capricios care este culegerea de eseuri. Opoziția între critică și poetică este
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
și altele... Acest capitol, această secțiune de dimensiuni mici, Opera în cauză, e un fel de continuare mai eseistică la Opera artei. Dar cu toate acestea, în Figuri V e mai mare interesul pentru literatură, asta nu pentru că țin să revin la literatură ci pentru că lucrurile s-au prezentat astfel, ceea ce bineînțeles nu promite nimic pentru viitor. M.C.: Păreți ironic față de ideea de critică imanentă, structurală sau tematică, care a făcut carieră în anii '60. Această luare de poziție vine dintr-
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
nu este bineînțeles o judecată de valoare), cea care poate cel mai bine să țină oarecum loc de o experiență de viață. Găsești întotdeauna materie pentru ceva, subiect pentru ceva în Căutarea... Și aceasta nu dintr-o dorință de a reveni la Proust, dar se întîmplă ca eu să cunosc destul de bine opera lui Proust, și cum o am destul de prezentă în memorie, un exemplu din Proust îmi apare oricînd. De altfel, în Figuri V, nu există un eseu anume dedicat
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
pe mine și pe colegii mei, cu vorbe. Și ce vorbe! Articolul e delirant, o morișcă de încriminări, ofense și injurii. În ce mă privește, recunosc că el pune capăt unei iluzii și anume aceea că dl Popescu își va reveni într-o zi din neagra pasă intelectuală prin care trece, nu va mai elogia mitocănia și batjocori elitismul, se va spăla pe față și se va bărbieri ca să se trezească la o gîndire și la o exprimare civilizată. (N.M.) P.S.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
mai elogia mitocănia și batjocori elitismul, se va spăla pe față și se va bărbieri ca să se trezească la o gîndire și la o exprimare civilizată. (N.M.) P.S. Și ca și cum n-ar fi destul atîta zgomot pentru nimic, dl C.T.P. revine în numărul 614 al ALA cu un editorial în care povestește ce a înțeles d-sa din prima Întîlnire a �României literare", care i-a răpit din timpul d-sale prețios (�întotdeauna la un cotidian timpul costă bani") fără să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
a Amintirilor în dialog, al cărei co-autor, Ion Vianu, era și el prezent cu acest prilej - m-am simțit ca o... fantomă. (Am încercat să descriu această condiție "spectrală", acest sentiment, după douăzeci de ani de absență, de a fi revenit "d'outre tombe" în România în capitolul "Itaca" în ediția a doua a cărții, apărută la Editura Polirom în 1998). Călătoriile următoare, unele mai lungi, cum a fost cea de la Cluj și la București de anul trecut, au fost mai
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
numărul 3 Primul pictorial erotic pe viu din România. O fată tînără și frumoasă își face autoportretul (nu grozav de interesant) și se lasă fotografiată și pictată goală (dar cu multă decență). Pagini mai degrabă de văzut decît de citit. Revine Ioana Băețica, după o proză memorabilă într-un număr precedent, cu o alta mult mai cuminte, în ciuda unui vocabular la fel de frust. De unde se vede că, uneori, în literatura generației 2000, dacă sex nu e, nimic nu e. Originalitate relativă: și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
cei romanzi). Totuși, însuși faptul că, anual, anumite filme reușesc să treacă frontiera lingvistică și capătă o oarecare notorietate la nivel național, face ca ceremonia găzduită de cinci ani încoace de "Zilele de la Solothurn"să fie o reușită în sine. Revenind însă la premii, să spunem că "Utopia Blues" le-a meritat din plin pe ale sale: pe lângă acel de cel mai bun lung metraj de ficțiune, el a obținut, prin interpretarea de excepție a foarte tânărului actor aflat la debut
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
care va fi următorul. Pentru a afla, am de traversat un lung deșert, în care ideea să se concretizeze încet, laborios, milimetru cu milimetru. În această traversare există foarte multe piste false, drumuri pe care mă rătăcesc, momente în care revin de unde am plecat și o iau în altă direcție. La un moment dat însă se concretizează, într-adevăr, un alt film care, la rîndul lui va fi începutul și sfîrșitul pentru o altă etapă a vieții mele. Și, repet, ceea ce
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
s-ar fi aflat deja, fără nici o îndoială, în N.A.T.O. Pentru câteva luni, principiile occidentale au fost suspendate, în favoarea constituirii unui scut al opiniei mondiale menit să mențină situația sub control. în clipa de față, când America și-a revenit din derută, reîncep să conteze vechile valori ale democrației. Ambasadorul Michael Guest, în mod evident un politician foarte abil, a ieșit din rezerva diplomatică și a rostit câteva adevăruri care i-au năucit pe responsabilii statului român. în rezumat, dl
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
pe care le uiți pe plajă ori la dentist". În mod clar, Țepeneag și-a redefinit proza după reguli mult mai pragmatice. Și-a declarat de altfel noua orientare în cîteva interviuri. A scris în franceză din motive editoriale. A revenit la limba română, dar a păstrat "motivele editoriale" în tematică și în stil. Ieșirea de sub tirania experimentului deja constituie un model interesant pentru proza română actuală. Țepeneag propune un model echilibrat - combinarea mobilității narative cu forța tematică a unor evenimente
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
Dan Dediu Un om care a citit toate cărțile privindu-le suveran și mergând pe vârful picioarelor prin lume, prin biblioteci și prin propriile sale lucrări. Anatol Vieru Profesorul Despre Dan Constantinescu am scris în repetate rânduri. Revin acum, când se împlinesc nouă ani de la moartea sa, cu câteva amintiri și comentarii privind maniera de a preda compoziția. De asemenea, câteva arcușe finale vor retușa un portret estetic al creației sale componistice, cam neglijate în ultima vreme. Dan
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
lipsea cu desăvârșire: aerul profesoral. Totul era de o camaradarie sănătoasă, iar acest lucru ne dădea încredere și forță de muncă. Nu vroiam să dezamăgim această încredere ce ni se arăta și de aceea ne prezentam mereu cu temele făcute. Revin la metoda de compoziție descrisă mai înainte, care mi se pare extrem de instructivă și constructivă. Pe de o parte, studentul percepe faptul că drumul componistic este un urcuș continuu, și că pentru a ajunge la Simfonia a V-a, de
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
oferi cinstit și decent acest show care face vîlvă pe mapamond, ci doar împănat sau împăiat? De ce telespectatorul autohton nu poate vedea Oscarurile decît cu condiția să suporte să afle după cine e "leșinat" Andrei Gheorghe? Mi se pare incorect. Revenind la eveniment: două filme europene plasate la poli diferiți și-au disputat Oscarul pentru cel mai bun film străin: Amélie și No Man's Land. Primul: polul grației individuale, al umorului, al iubirii, al jocului, al efervescenței stilistice. Al doilea
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
să-și iubească patria. Ce înțelegea actualul director al Teatrului Național prin pomenita interdicție? Nu i se dădea și lui o funcție publică. Cu alte cuvinte, în România nu poți fi patriot dacă n-ai o funcție la stat. Dar revenind la insurmontabila problemă a foștilor securiști, s-au terminat oamenii de valoare și de încredere din România încît actuala Putere nu mai găsește decât tot soiul de Priboi și alți foști "băieți" reșapați pentru a-i scoate în față ?
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
Teodorei Gheorghiu (premiul II) cu un firicel de voce de coloratură pură. Premiul I l-a dobândit Crina Zancu, soprană al cărei program vorbește despre o gândire matură asociată cu o voce frumos timbrată și bine condusă. Marele premiu a revenit mezzosopranei Cornelia Oncioiu - o culoare interesantă, un timbru emoțional cu o deschidere luminoasă în acut și cu un potențial de anvergură. Mă opresc aici, ceea ce nu înseamnă că ceilalți premiați nu au avut prestații notabile și este cert că o
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
Cehoslovacia, Albania, Iugoslavia, ba chiar în Rusia și în celelalte republici sovietice. Oare pretutindeni au fost comploturi internaționale? Oare oculta francmason-kominternist-capitalist-iudeo-maghiară să fi avut atîtea obiective? Iată o problemă în legătură cu care așteptăm o lumină a cugetării exegetului postideologic. Dar să revenim la firul "demonstrației" d-sale: "Iată cum era judecat Eminescu: "Sîntem unul dintre puținele popoare care avem nenorocul ca figura majoră a poeziei noastre să fie prizonieră, cu tot geniul ei, unei concepții de viață reacționare". "Nouă ne revine sarcina
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]