206 matches
-
tăios și vibrant, accentuând curajul eului poetic ce avea puterea să mistuie hic et nunc convențiile de orice tip. Impulsiv și vulcanic, Thovez s-a referit în același timp la condiția fizică precară a poetului, prin această atitudine prea puțin reverențioasa pregătind calea spre numeroasele scrieri ale apologeților ce au urmat. Probabil că fără lipsa de respect a lui Thovez, fără acea modă a unui leopardism superficial, fără detractări, revista florentina ' La Voce' nu ar fi reușit să proclame mai tarziu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
suspiciuni, poate și invidii, metamorfozate în acuze, ce au condus la rezilierea contractului său încheiat cu Epitropia Casei Apelor din Iași, al cărei secretar încă era. În întâmpinarea făcută către această instituție, la 11 decembrie același an, pe un ton reverențios și suficient de convingător, el arăta că "acum, de curând, fără cea mai mică dovadă de vreo vinovăție, fără a fi cercetat și fără a se fi ascultat de la mine vreo dezvinovățire, mă văd scos din slujbă cu un chip
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe lîngă procesul intentat în justiție de asociația "L'Espace du possible", un camping alternativ aprig ironizat de Houellebecq în romanul său, au făcut deliciul revistelor literare și nu numai, în detrimentul evident al textului însuși, sumbru, insolent și superb. Conformismul reverențios este revendicat și de o critică relativ nihilistă, care a abdicat de la privilegiul de a impune o ordine și un discurs despre literatură ca manifestare, sub pretext că toate producțiile noi sunt destinate neantului, critică ce se supune servil ciclului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
devotat și recunoscător, Ioan Slavici. De la Sibiu, la o lună de la instalarea sa la conducerea noului cotidian Tribuna, Slavici trimite o epistolă raport în care, prezentând în detaliu succesul de care s-a bucurat ziarul său de la primul număr, solicită reverențios părerea lui Titu Maiorescu asupra atitudinii noastre de până acum (n.a. față de guvernul român) căci ținem cu toții să fim aprobați în deosebi de D-voastră223. E singura scrisoare care se deschide și se închide în aceeași tonalitate impetuos emoțională pe care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de cercetare, care-i relevă contribuția esențială la evoluția domeniului căruia aparține, confirmându-i totodată vocația și abnegația, situându-l printre cei mai productivi oameni de știință în speță, ing. dr. Mihai Cristea se bucură de întreaga noastră prețuire și reverențioasă admirație. Acad. Valeriu D. Cotea *** Privilegiu și onoare despre un om de seamă al științei agricole românești dr. ing. Mihai Cristea Așa simt, să denumesc următoarele rânduri ca pe un mare privilegiu și o deosebită onoare de a mi exprima
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
vexat de indiferența femeii și-și cere drepturile; Artemiza Vardali, care visa la o partidă bună pentru fiica sa, Cleo, își manifestă deschis gelozia; până și bătrânul Colea, privind-o, pare să-și piardă cumpătul numai Ciprian i se înclină reverențios, elogiind "feminitatea fluidă și multiplă", de "Afrodită Polyandră", a "muzei" ce se lăsase cândva iubită și cântată în versuri. Și totuși, în ciuda propriei înclinații spre colportaj, Maestrul refuză hotărât să-i spună mai multe despre tânărul lui prieten (motivația e
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mi-a răspuns, făcând să dispară găina și sticla într-o tășulcă kaki ce se afla la șoldul lui, marș soldat la loc și te anunț eu! Și pentru că nu știam ce să răspund, adică “să trăiți”, m-am aplecat reverențios, cu un picior adus înapoi și cu o mână pe piept, cu ochii în ochii lui și ne-am retras spre locurile noastre, văzând totuși în căutătura lui multă omenie, ba chiar și un zâmbet vag în colțul gurii. Curând
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care se plecau să-i atingă hainele și să-i sărute mâna. A doua zi, în Vinerea Mare de dimineață, Ștefan stătea în cancelarie de vorbă cu secretarul italian. Intră grăbit un comis de al treilea rang și, după ce l salută reverențios pe prinț, spuse: — Breazul domniei tale e tot numai o spumă, nimeni nu se poate apropia de el. Turculeț zice că trebuie să-i lase sânge și noi nu știm ce să facem. Cum poruncește domnia ta? — Turculeț este aci? Când
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se construiește conflictul. În calitatea sa de anti-subiect, ținta este, în polemica literară, proiecția subiectivizată (dar nu extrem, ca în cazul pamfletului, unde devine "personaj simptom") a adversarului. Aparent, ei i se acordă un statut de egalitate, conferit de tonul reverențios și echilibrat, precum și de formula de adresare (la Arghezi, aproape întotdeauna, numele adversarului, în varianta sa completă sau nu, este precedat de calificativul "domnul"), grație cărora polemica își asigură gradul dezirabil de urbanitate. Prin inserarea textului citat în textul citant
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu i se poate imputa vreo abatere regulamentară. Cu alte cuvinte, autorul ține cont de normele ce asigură polemicii un dezirabil grad de urbanitate: invocă explicit mobilul disputei, aduce probe concrete prin care urmărește să demistifice adevărul, folosește un mod reverențios de adresare, păstrează, pe tot parcursul textului, un ton echilibrat fără excese temperamentale. Cu toate acestea, stilul arghezian rămâne nealterat de cadrul restrictiv în care evoluează dialogul polemic. Plasându-se, de această dată, pe teritoriul adversarului și "împrumutându-i" strategic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unui comic de esență ludică, învecinat celui caragialian. Realității obiective, supărătoare prin injustețea recurentă, îi este substituită o alta, virtuală, amuzantă, ilară sau absurdă. În textul de față avem de-a face cu o ironie lejeră, un joc al simulării reverențiosului chiar și atunci când ambiguitatea ironiei se disipează pentru a lăsa mesajul transparent să ajungă la destinatari (preopinent și lectorul inițiat): "Domnia sa are o dibăcie permanentă de a întoarce pe dos priceperea citețului; [...] proza domnului Iorga e perfect privată de el
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
imaginea actanților protagoniști (el și adversarul său) este contrastantă prin valorile etice pe care le promovează. Pe de o parte, avem autoreflectată imaginea unui Arghezi modest, bine intenționat, "un simplu scriitor și gazetar" care-și abordează victima numai cu apelative reverențioase precum "domnul", "domnia sa", iar pe de alta, cea distorsionată, a unui adversar socialmente redutabil: "(...) profesor universitar, om cu tendințe de unitate, cu metodă, cu ordine (expresii citate din discursul preopinentului, n.n.), cu acces la tribuna întâietăților, rând pe rând poet
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
rizibil e, aici, o strategie care permite, prin intermediul ficțiunii, pretinsă drept creație a subconștientului, atacul, aparent inofensiv, prin anamorfozarea sugestivă a umanului; însă râsul este stârnit nu atât de imaginea în sine, cât de tonul inocent și de atitudinea necontenit reverențioasă a pamfletarului: "Te-am visat azi-noapte scufundat în nămol. Erai negru ca un bivol cârn și te uscai voluptos pe țărm lângă un satir cu țăcălie negru mat. Cine crezi că era? N-ai să ghicești: Dragomirescu [numele deconspiră parțial
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
semitonuri sau de scăpărarea ei bruscă într-un ton întreg". De aici încolo, râsul e de nestăvilit, fiecare paragraf speculează aceeași idee, o întoarce pe toate părțile, îi exploatează sensul, prin trimitere la corporalul inferior, o prelungește spre absurd, invocând reverențios o altă dilemă: "(...) ne permitem să ne adresăm simțului de gramatică și de limbă al savantului, cu întrebarea dacă în afară de forma a răbăși a cuvântului său, nu ar fi de studiat și forma a răsbăși, care ar indica o răbășire
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
spre finalul articolului, să întărească și mai comic, prin argoul hâtru cu iz slugarnic, semnificatul blamabil din enunțul advers: "(să chiorăsc dacă nu-i a domniei sale)". Și vanitatea adversarului face obiectul unei ofensive, disimulate prin abordare fals admirativă și perfid reverențioasă, sursă a unui umor fin, intelectualizat, care cultivă, de multe ori, distanța enormă dintre realitatea obiectivă și cea virtuală, recompusă absurd din datele incriminante ale primei. E, aici, mai mult decât ceea ce unii critici au numit "exagerare voit polemică"; e
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
polemic, n.n., M.S.] să mai stăm de vorbă cu cititorul și despre alte obiecte decât domnul Nicolae Iorga [...]"; cititorul este, evident, partenerul de dialog, acel tu persuadabil care, din martor imparțial, poate deveni complice căruia i se adresează, prin distanța reverențioasă, la persoana a III-a, în timp ce adversarul, el, ipostaziază categoria descalificantă a non-persoanei din teoria benvenestienă. Odată stabilit raportul dintre actanți (operație ce confirmă statutul clar al discursului polemic autonom), spectacolul poate începe cu intrarea din "off" a vocii naratorului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
procedeul sfărâmării clișeelor mentale prin dezmembrarea structurilor lingvistice și literare osificate, poate fi cheia decriptării "paginilor bizare". În ciuda caracterului cooperant al textului narativ caragialian care, prin oralitate și dialogism ilustrează preocuparea pentru anticiparea și respectarea preferințelor cititorilor 122 interpelați, întotdeauna, reverențios, devierea sensului dinspre cel pretins înspre cel intenționat este o constantă și în publicistica lui Caragiale și în Momentele bazate pe disimulare ironică. Deși mult mai subtilă și oarecum deferentă în cazul lui Caragiale, preocuparea pentru inducerea în eroare a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de fortificare și revigorare a seminței textuale primare. Într-o carte de referință cu titlul semnificativ Melancolia descendenței, Monica Spiridon sublinia raportul dintre parodie și preocuparea pentru ascendență, pentru recuperarea modelelor și legitimare paradigmatică: "Conservatoare și înnoitoare în același timp, reverențioasă dar și distructivă, parodia rămâne un gen ambiguu și deschis, formula ideală pentru artistul doritor să-și verse în text umorile alimentate de conștiința succesoratului"43. Motivația interioară a actului parodic și a exercițiului de pastișare este extrem de variată în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
second-hand - și îi rămăsese în cap. Nu la fel de mult pe cât mă bucur eu. Marcus îi privi corpul dezbrăcat, apoi și-a băgat mâna sub ea și a întors-o pe burtă. Înainte de a o penetra, a așteptat un moment, aproape reverențios. Trecuse aproape o săptămână de când făcuseră ultima dată sex. Nici nu speraseră să o poată face sâmbătă după-amiaza. După ce Craig l-a lovit pe Marcus cu camionul roșu, nu îl mai lăsa să se apropie la mai puțin de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
se Întorceau la Dumnezeu. Lucrul de la el din brațe nu murise de mult timp. Cu doar câteva ore În urmă era plin de viață. Era fericit. Era murdar, dezgustător și imperfect... Acum Însă era pur. Cu mișcări blânde, Îl puse reverențios la loc deasupra grămezii, la un loc cu toate celelalte. Totul de aici fusese cândva viu, plin de energie, zgomotos, murdar, imperfect, dezgustător. Acum Însă cu toții erau lângă Dumnezeu. Acum Își aflaseră liniștea. Închise ochii și inspiră adânc, Îmbătându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cînd a zis că e hipersensibil la critici sau că, după părerea lui, această carte — indiferent de subiectul ei — avea să fie într-adevăr un al doilea succes, sau totul era doar o fațadă? Putea fi atât de șarmant, de reverențios și de sclipitor pentru ca apoi — bam! — ca la o apăsare de buton să redevină ticălosul îngâmfat de care vorbea toată lumea. Se uită la ceas și văzu că mai avea o oră până să se cazeze la hotel, așa că, după ce luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
room service când a reapărut Rafi. Ținea desfăcut în mâini un halat de hotel cu care a înfășurat-o ca într-o uriașă îmbrățișare, după care a condus-o la baie. Pentru dumneavoastră, doamnă, a spus el, făcând un gest reverențios cu mâna. Cada era plină cu apă caldă și spumă cu parfum de vanilie; o jumătate de duzină de lumânărele aprinse erau așezate de jur-împrejur pe suprafața de marmură. Fără să mai stea pe gânduri, Emmy a lăsat halatul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ocupată până peste cap, dar care fată din lumea asta l-ar fi ratat pe acest Mick Dundee? Iar acum pe lista ei se adăuga Rafi care era un dulce. Toți trei fuseseră absolut respectuoși, dacă nu de-a dreptul reverențioși, iar Emmy nu-și amintea să se fi simțit vreodată mai sexi și mai stăpână pe ea. Atâta timp cât era în siguranță, și era — folosind pilule și prezervative — și nu avea speranțe absurde în legătură cu ce avea să urmeze — în general, absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Nu aveam emoții, așa cum insistase Madeleine. Nu aveam regrete. Pur și simplu nu îmi plăcea să aștept. O să îi spun doctorului de îndată ce avea să sosească. Ușa de deschise. Doctorul intră. Asistenta îl urma ca o pânză albă de corabie aplecată reverențios. Nu își ceru scuze pentru întârziere. Nu am pomenit despre asta. Nu voiam să mă cert cu un om care avea să îmi bage un cuțit în carne. În timp ce îmi dădea bună dimineața și comenta despre vremea frumoasă de toamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
considerare faptul că aveam un musafir în casă. Însă Adam a râs amuzat. După o vreme, l-am dus s-o vadă pe Kate. Amândoi am intrat tiptil în cameră. —Pot s-o iau în brațe? m-a întrebat el reverențios. — Sigur că da, i-am spus eu zâmbind, emoționată de fascinația lui. Mi s-a părut că faptul că un bărbat mare și puternic voia să-mi vadă copilașul era cea mai dulce chestie de care auzisem vreodată. Cam ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]