420 matches
-
numele publicației, anunță: „Ne încolonăm în șirul revistelor care poartă pe umerii tineri și viguroși aspirația cea mai frumoasă, cea mai înaltă, de a ridica neamul românesc spre culmile apogeului cultural, spre culmile civilizației.” Adoptând, în climatul de escaladare a revizionismului postTrianon, o poziție legalistă, L. susține un program de argumentații juridice ale cauzei românești în domeniul istoric (Primatul statului național de George Sofronie, Oficialitatea și problemele de cultură, Teoria dirijării de Ambrozie Melinte ș.a.) și, fără manifestări șovine, sunt blamate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
la Paris și modul de aplicare vor fi resimțite foarte mult, însă cu precădere de către statele învinse. Germania le-a considerat inechitabile, receptându-le ca fiind punitive și coercitive, fapt ce îi va alimenta resentimentele și atitudinea de revanșism și revizionism. Premoniția cunoscutului scriitor francez Paul Bourget, că deși Aliații au câștigat războiul, imediat „vor începe greșelile”, se va adeveri în evoluția ulterioară a scenei politice europene. Cu toate momentele de euforie din momentul semnării păcii, a optimismului exacerbat privind viitorul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acestor dispute de-a lungul întregii perioade interbelice, pentru a-și ameliora situația și statutul ce îi fusese aplicat prin Tratatul de la Versailles. Astfel că, în plan extern, sub aceste auspicii, Berlinul își va extinde pretențiile ce vor degenera în revizionism și revanșism. De altfel, această perspectivă a sesizat-o cât se poate de limpede mareșalul Ferdinand Foch. Marele comandant francez din primul război mondial îl atenționa, la 5 iunie 1923, într-o scrisoare, pe generalul Mittelhauser, șeful Misiunii Militare Franceze
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dorit în gestionarea frontierelor României Întregite. Deși au avut asemenea informații din marile capitale europene, nu le-au acordat atenția cuvenită. Deși, în plan diplomatic, au adoptat și promovat principii și obiective precum „cooperarea internațională și egalitatea între state, combaterea revizionismului și excluderea războiului din viața internațională”, totuși, nu au acționat și nu au abordat multiple și variate strategii în funcție de faptul că Marile Puteri au interese și nu sentimente. Nu au dovedit acele abilități și caracter, care să depășească perspectivele unor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conflictuală. După cum o arăta și derularea evenimentelor, începând cu anul 1938, statul român se găsea în neputința de a depăși dilema: de a fi cu Aliații sau cu Axa, de a accepta garanțiile franco-engleze ori de a înfrunta revanșismul și revizionismul german, adică de a alege între „forța dreptului” și „dreptul forței”. CAPITOLUL II DESTRĂMAREA ROMÂNIEI MARI II. 1. Pactul Ribbentrop-Molotov, act al dezmembrării României Mari Decisiv pentru acest curs al relațiilor politico-diplomatice europene, în care acerbele „tendințe de expansiune teritorială
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de vedere organizatoric și funcțional, cu o nouă denumire. Explicația aplicării acestor schimbări se regăsește în faptul că factorii decizionali ai guvernului și statului român, sub presiunile serioase exercitate de unii factori externi în primii ani ai deceniului patru (recrudescența revizionismului maghiar și german după accederea la putere a lui Adolf Hitler), au fost nevoiți să elimine „puseurile” de amatorism, ce se manifestaseră destul de des până atunci în activitatea informativă. Prin sprijinirea Serviciului Secret de Informații, s-a impus momentul în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe teritoriul României, serviciile speciale și informative românești au reușit să aibă controlul asupra spațiului lor de acțiune, să reacționeze împotriva lor și să-și mențină autoritatea. IV. 2. Serviciul de informații maghiar și activitatea lui IV. 2. a. Obictivelele revizionismului maghiar Menirea oricărui serviciu de informații și contrainformații, unanim acceptată și recunoscută de specialiștii în domeniu, dar și de publicul larg, constă în anticiparea sau în prevenirea „mișcărilor” și acțiunilor de „adversitate” sau „ostilitate”, pe care un stat le urzește
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
purtări „subterane” ultrasofisticate, virulente campanii revizioniste și iredentiste, susținute chiar și de comuniștii maghiari din România. Celebra lozincă a Kominternului (Internaționala a III-a -n. n.) „dreptul la autodeterminarea popoarelor”, aprobată de comuniștii maghiari din România, nu contravenea „șovinismului și revizionismului ungar”. În fapt teama lor „de horthysm”, întruchipa o falsă atitudine, din moment ce după Dictatul de la Viena, comuniștii unguri din teritoriul rămas României s-au refugiat în zona cedată Ungariei, grăbindu-se „să părăsească casa, serviciul”, pe „tovarășii de luptă” români
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Cehoslovacia a fost forțată să cedeze teritorial, la fel cum s-a întâmplat la 30 august 1940 când, tot în capitala austriacă, România a fost pusă în fața faptului împlinit și obligată la cedarea nord-estulului Transilvaniei. IV. 2. b. Spionaj și revizionism maghiar În acțiunile de revizuiri ale granițelor altor state în favoarea sa, pe lângă acțiuni diplomatice și de propagandă iredentistă, Budapesta cu eficacitate uzita și mijloacele specifice „războiului secret”. Structuri, agenturi și rețele erau răspândite la scară estul de întinsă pe teritoriile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
se desfășurau separat de cele iredentiste. „În mod clandestin” erau organizate „nuclee de teroriști”, recrutați în țară ori din „specialiști trimiși din Ungaria”, după cum este prezentat într-o notă informativă a Serviciului Special de Informații din 27 august 1941. Cercurile revizionismului maghiare „atât cele oficiale din Ministerele de Externe și de Război din Budapesta, cât și cele neoficiale cuprinse în organizații cu caracter revizionist, răspândite pe întreg cuprinsul Ungariei”, scontau că pot interveni armat „în două împrejurări”. Anume, atunci când României îi
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de arhivă, activitatea informativă a Budapestei era atât de intensă și de consistentă asupra României încât era situată la nivelul celei dezvoltate de marile puteri ca de exemplu Anglia, U.R.S.S., Germania etc. IV. 3. Spionajul bulgar IV. 3. a. Revizionism și organisme informative bulgare Bulgaria reprezenta cel de-al treilea stat revizionist ce avea graniță cu România întregită, după încetarea primului război mondial. De fapt, frustrările bulgarilor au începutul o dată cu hotărârile Tratatului de Pace de la București (16/29 iulie- 28
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
bulgare, iar în opinia publică au produs resentimente și dorințe de răzbunare, ce au fost accentuate după prima conflagrație mondială, când visul realizării Bulgariei Mari a fost frânt și de această dată. Regatul României a fost o permanentă țintă a revizionismului și revanșismul bulgar în perioada interbelică, cu acțiuni ce au cunoscut complicații spre sfârșitul ei. Într-un cuvânt România a devenit un „obiectiv al expansiunii militare a Bulgariei, cât și țintă permanentă a structurilor sale informative”. IV. 3. b. Structuri
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trimiși sub diferite acoperiri în România. Toți acești agenți trimiteau informațiile obținute fie prin poștă, fie prin presă (în mod codificat), prin curieri speciali sau ocazionali, prin intermediul bandelor de comitagii ori erau predate direct centrului de la Rusciuk. IV. 3. d. Revizionismul bulgar ghidat informativ/contrainformativ Pe lângă instituțiile statale cu profil informativ/contrainformativ, guvernul bulgar, pentru a-și asigura un flux informațional, folosea și organizațiile cu caracter revizionist care activau semioficial sau clandestin pe teritoriul său. Cea mai importantă ca influență era
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
București, Constanța, Tulcea, Cernavodă, Balcic, Silistra și Turtucaia. Altă organizație, care furniza informații, era vechea Societate „Bratsvo” (Frăția), care funcționa încă din 1892; din 1908 avea o filială în România. Privind rolul pe care Societatea „Bratsvo” îl avea în escaladarea revizionismului bulgar cu diferendul Cadrilaterul, S.S.I.-ul a aflat, încă din mai 1940, că în cadrul ei au fost înființate patru agenturi sau secții cu profil clar informativ, conduse de agenți acoperiți ai Legației bulgare și arondate pe lângă filialele sale din București
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
clar informativ, conduse de agenți acoperiți ai Legației bulgare și arondate pe lângă filialele sale din București, Silistra, Bazargic și Constanța. IV. 3. e. Rolul informativ al Legației bulgare în România În perioada interbelică și spre sfârșitul ei, datorită faptului că revizionismul bulgar se accentuase, în plan informativ un rol important pentru susținerea lui îl avea Legația bulgară de la București, devenită deosebit de activă. În cadrul Legației bulgare de la București exista un serviciu de informații condus de Todor Dobrev. Stoian Petrov Ciumakov, după numirea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
primiseră mulți dintre emigranții dobrogeni” pentru a urma cursurile speciale de informații de la Varna” în perioada 1938-1941. Paralel cu intensificarea activității de spionaj, Bulgaria se concentra și pe întărirea potențialului militar, ceea ce dovedea trendul ascendent al pregătirilor pentru acțiuni de revizionism ale statului bulgar. Frontul de Sud, principala structură informativă din Serviciul Secret/Special de Informații român, ca și structura din Secția a II-a a Marelui Stat Major român, monitorizau și gestionau toate aceste acțiuni informative ale bulgarilor într-un
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
totalitarism (trad. Ana Ciucan Țuțuianu), Editura Polirom, Iași, 2011, 280 p. 3 A se vedea Alain Finkielkraut, Memoria zadarnica (trad. Gina Vieru), Editura Hasefer, București, 2004, 122 p.; Pierre Vidal-Naquet, Asasinii memoriei. "Un Eichmann de hartie" și alte eseuri despre revizionism (trad. Mariana Arnold), EST-Samuel Tastet Editeur, 2003, 216 p.; Laure Marchand, Guillaume Perrier, Turcia și fantomă armeana. Pe urmele genocidului (trad. Nicolae Drăgușin), prefață de Sorin Antohi și cuvânt înainte de Taner Açkam, Editura Corint, București, 2015, 284 p. 4 A
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
1944-1989 (în colaborare), I-II, București, 2000; Amintirea mentorilor, București, 2002; Balansoarele istoriei literare, București, 2003. Ediții, antologii: G. Ibrăileanu, Spre roman, postfața edit., București, 1972; Marin Preda interpretat de..., pref. edit., București, 1976; N. Iorga, În luptă cu absurdul revizionism maghiar, postfața edit., București, 1991; Ion Lăncrănjan, Cuvânt despre Transilvania, București, 1995; I. Negoițescu, Scriitori moderni, [I], pref. Emil Hurezeanu, postfața edit., București, 1996; Teoria formelor fără fond, pref. edit., Galați, 1996; G. Călinescu Profesorul. In memoriam, București, 1999. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
cu reformistul ceh Ota Sik, una dintre figurile proeminențe ale „primăverii de la Praga”. Cercetările privind imperialismul (Imperialismusforschung), Începute din 1967, se voiau a avea un caracter vigilent față de Occident. Învățământul filosofic, dincolo de „clasici”, de polemicile cu filosofia/ideologia burgheza, cu „revizionismul” sau cu „social-reformismul”, evoluase către un fel de support ideologic al modernizării („revoluția științifică”) și favorizase dezvoltarea (modestă de altfel) a cercetărilor În sociologie. 2. Recunoașterea academică a Învățământului de partid Perioadă care Începe după cel de-al XX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
literaturii și artei (Literatur-, Kunstwissenschaft), dar și În filosofie, Îndeosebi În teoria cunoașterii. Acest fenomen explică reparațiile simbolice de care s-au bucurat câteva dintre fostele victime ale proceselor ideologice făcute filosofilor est-germani, precum Bloch, Harich sau Kofler. Acuzația de „revizionism” nu mai reprezenta Între timp vreo amenințare (Kapferer, p. 310). Lukács și Bloch au primit postmortem În RDG semne de recunoaștere academică. Publicațiile și manifestările științifice care le-au fost de atunci consacrate, cărțile și colocviile organizate cu prilejul centenarelor
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
printre altele al secției Reisekader (cadre cu dreptul de a călători În Occident) printre filosofi, autor de manuale și dicționare standard de filosofie. Or, el fusese implicat În procesul intentat lui Bloch și era autorul articolului de dicționar ce sancționa „revizionismul” lui Lukács (cf. Kapferer, p. 316). Cu toate acestea, Buhr n-a ezitat să-l omagieze pe Lukács În 1986 În termeni la fel de exagerați precum cei În numele cărora Îl condamnase cu ani În urmă. În noua interpretare a lui Buhr
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
profesor de economie politică Începând cu 1965, ocupând diferite posturi de răspundere (prorector responsabil cu științele sociale Începând cu 1978). Recunoscut profesional pentru lucrările sale, În conflict deschis cu rectorul de la Parteihochschule Karl Marx În 1983 (a fost acuzat de „revizionism”), Klein s-a remarcat prin mai multe inițiative la Institutul de Economie Politică pe care-l conducea la universitate, unde se Întrunea un colectiv de cercetări În sociologie. În calitate de responsabil al „cercetărilor multidisciplinare privind pacea”, a stabilit contacte cu Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de avantaje pentru Ceaușescu. Cel mai important era acela că nu risca să-l pună în conflict ideologic cu nici unul dintre centrele comuniste, în special cu Moscova. Orice nouă interpretare a marxism-leninismului, l-ar fi adus pe acesta în proximitatea "revizionismului", etichetă pe care sovieticii o aplicau oricui ieșea din limitele direcțiilor indicate de ei. Naționalismul nu prezenta un astfel de pericol, sovieticii fiind conștienți, din experiența proprie, că este perfect compatibil cu ortodoxia ideologică. Pe lângă toate acestea, o istorie puternic
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
prestația din politica externă ca pe o dizidență a întregii națiuni. Orice eventuală contestare internă îndreptată împotriva liderului era similară cu trădarea, căci ea putea servi doar scopurilor "dușmanului extern". Un al doilea mijloc de contracarare a pericolului dizidenței și revizionismului a fost organizarea intelectualității în structuri care să plaseze grupurile țintă, sub atentul control al partidului. Academia de Științe Sociale și Politice, Consiliul Culturii și Educației Socialiste și uniunile de creație îndeplineau rolul unor mecanisme de control ale diverselor categorii
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
unei fraze din cartea Destin și simbol, retipărită în 1978. Prima ediție fusese publicată în anii celui de-al doilea război mondial și fusese retrasă de pe piață, în 1949, după arestarea scriitorului. Indignat, Méliusz arăta că "teza lui Ion Lăncrăjan - revizionismul maghiar în România - este generalizatoare și aruncă o excomunicare totală asupra spiritualității din care fac parte, spiritualitatea maghiară din România socialistă, care și-a dovedit în decursul deceniilor caracterul ei umanist de înfrățire sinceră cu poporul român și spiritualitatea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]