37,636 matches
-
mileniului II", cel despre "cărțile memoriei", despre poezia erotică și încă altele. Numărul ultim al revistei (3-4/2004) este și el demn de atenție, structurat pe tema cărților de mare succes ale anilor �70-�80, propuse acum recitirii și eventualelor revizuiri. "Best-seller-uri estetice" numește redacția romane precum Vânătoare regală, Animale bolnave, Galeria cu viță sălbatică, Vocile nopții, Cel mai iubit dintre pământeni, Viața pe un peron, Biblioteca din Alexandria care, într-o măsură sau alta, pentru mai mult sau mai puțin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
două zile, Cartea milionarului, romanele lui Sorin Titel și desigur și altele. Nicoleta Sălcudeanu, care prefațează discuția, precizează că a apelat pentru operația de recitire la "lupii tineri" ai criticii, "critica matură" nu prea înghesuindu-se "să exercite asupra sieși revizuirea înțeleasă în sens lovinescian". Foarte bine, era și timpul ca exponenții noii generații să se pronunțe mai organizat în legătură cu o epocă literară ai cărei martori direcți nu au fost și deci pot să o judece "dezinteresat" și "dezinhibat". Ceea ce și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
în canonul estetic al modernității. Deși perioada postdecembristă a pus toate valorile sub semnul întrebării, în scopul unei noi legitimări sau al reautentificării cerute de rupturile dintre epoci, opera argheziană nu a fost trecută deocamdată prin proba decisivă a unei revizuiri semnificative, a unei lecturi critice de autoritate (o lectură integrală, fundamental nouă), care să însemne înnoirea argumentelor de perpetuare a rangului ei estetic. Contestările au vizat numai un segment limitat și conjunctural al operei argheziene și anume perioada postbelică acuzată
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
loc stabil în istoria literaturii române, imposibil de mișcat într-un sens sau altul (al supralicitării sau al diminuării locului său). E o formă de inerție, de împietrire pe soclu � pe care periodic o clintesc numai remedierile de detaliu, restaurările, revizuirile, reconsiderările unor segmente ale operei. Opera monumentală a lui Tudor Arghezi, atât de diversă, se salvează tocmai prin deplasările atenției de la un sector la altul, de la o etapă la alta, de la un punct de vedere (să zicem, estetic) la altul
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
mobilizat de un imperativ al participării și al intervenției prompte. Se petrec în preajma noastră lucruri pe lângă care nu putem trece apatici. Se cuvine să intervenim, să luăm poziție față de ele, și dacă o facem să o facem la timp. Chestiunea revizuirii valorilor, care a frământat atâta lume după decembrie " 89, sub impulsul răsturnărilor din societate, nu l-a lăsat indiferent pe C. Stănescu. Nici nu-l putea lăsa indiferent pe observatorul din apropiere, și parcă ubicuu, al mișcării literare, pe cititorul
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
sub impulsul răsturnărilor din societate, nu l-a lăsat indiferent pe C. Stănescu. Nici nu-l putea lăsa indiferent pe observatorul din apropiere, și parcă ubicuu, al mișcării literare, pe cititorul fervent al puzderiei de reviste postdecembriste, în care problema revizuirilor a ținut mereu afișul și a născut întrebări. Cine revizuiește pe cine, după ce criterii, cu ce autoritate morală și cu ce competență? În principiu oricine are dreptul să inițieze revizuiri, iar acestea erau la noi mai mult decât necesare, în
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
cititorul fervent al puzderiei de reviste postdecembriste, în care problema revizuirilor a ținut mereu afișul și a născut întrebări. Cine revizuiește pe cine, după ce criterii, cu ce autoritate morală și cu ce competență? În principiu oricine are dreptul să inițieze revizuiri, iar acestea erau la noi mai mult decât necesare, în condițiile schimbării fundamentale de climat social și cultural și ale ascensiunii unei noi generații de creație, fără istorie pre-decembristă. C. Stănescu admite și el legitimitatea revizuirilor, poziție care este a
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
are dreptul să inițieze revizuiri, iar acestea erau la noi mai mult decât necesare, în condițiile schimbării fundamentale de climat social și cultural și ale ascensiunii unei noi generații de creație, fără istorie pre-decembristă. C. Stănescu admite și el legitimitatea revizuirilor, poziție care este a oricărui critic lucid și obiectiv, dispus să ia act de caracterul inevitabil al schimbărilor de perspectivă, dictate de cursul vremurilor. Ce nu poate accepta, și denunță tot timpul, este "furia revizuirilor cu orice preț" și inflația
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
Stănescu admite și el legitimitatea revizuirilor, poziție care este a oricărui critic lucid și obiectiv, dispus să ia act de caracterul inevitabil al schimbărilor de perspectivă, dictate de cursul vremurilor. Ce nu poate accepta, și denunță tot timpul, este "furia revizuirilor cu orice preț" și inflația de justițiari, fenomene care depășesc frontierele literaturii și câteodată și pe acelea ale bunului simț: "în România sporește vertiginos volumul justițiarilor pe cap de locuitor. N-am cum să-i număr pe toți, ei sunt
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
a cedărilor morale și implicit estetice, în fața presiunilor puterii comuniste, ca și aceea a ierarhizărilor viciate prin oficializarea neavenită a unor prestigii sau marginalizarea nedreaptă a unor valori. Toate acestea nu puteau să nu intre în raza de acțiune a revizuirilor, a căror necesitate criticul nu o pune în discuție. Ce îl intrigă pe C. Stănescu este ciudata pasiune resentimentară a unor revizuitori, care normal ar fi fost să procedeze în liniște și cu spiritul limpede. Cu atât mai ciudate și
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
compromițătoare, de la primul la ultimul rând". Sadoveanu ar fi sabotat deci regimul comunist oferindu-i un subprodus literar. Teoria mi se pare fragilă. Văd altfel lucrurile decât C. Stănescu și atunci când el pune semnul egalității, la un moment dat, între revizuirile critice actuale și "reconsiderările" din deceniul șase. Acelea erau inițiate de sus și materializau o directivă ideologică, pe când revizuirile de acum, dincolo de furia distructivă a unora, dincolo de exagerările "acuzatorilor maniacali", decurg din logica internă a dezvoltării literare și dintr-o
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
mi se pare fragilă. Văd altfel lucrurile decât C. Stănescu și atunci când el pune semnul egalității, la un moment dat, între revizuirile critice actuale și "reconsiderările" din deceniul șase. Acelea erau inițiate de sus și materializau o directivă ideologică, pe când revizuirile de acum, dincolo de furia distructivă a unora, dincolo de exagerările "acuzatorilor maniacali", decurg din logica internă a dezvoltării literare și dintr-o obligație normală a criticii. Normală și de neocolit. Nu cred apoi, în altă ordine de idei, că avem azi
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
bine... în caietul cafeniu, subțire, liniat școlărește, cu un 1944 al meu, strict personal, ca și cum războiul ar fi fost cu totul secundar pentru mine, - an funest, pus pe copertă, după cerneala mai neagră și mai clar imprimată probabil după o revizuire, scrie: ...Experimentul cu pisica decerebrată după modelul lui Sherington, pisica nu mai manifestă nici o emoție, ci doar o mimică automată. Injectându-i-se în starea aceasta un excitant (ca Pagano), în presupusul centru emotiv, pisica nu manifestă totuși nici un fel
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
după criterii europene autentice. Există încă "hipertrofieri ale eului național", excese în cultivarea autohtonismului, ceea ce, după opinia sa, împiedică integrarea europeană. Mihai Cimpoi a vorbit despre conștiința necesară a unității literaturii române, conștiință care în Basarabia este prejudiciată de "febra revizuirii", politica oficială fiind aceea de a impune un "moldovenism primitiv", de fapt "resovietizarea" culturii. Dinu Flămând s-a referit la "criza identității în postmodernism", susținând, în spiritual opiniei radicale a lui I.P. Culianu, că aproape totul trebuie reconstruit în cultura
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
o bună credință intelectuală". Scriitorul român din Israel există ca scriitor român prin faptul că scrie românește, visează și gândește în românește. în continuare Shaul Carmel a spus că "o literatură nu trebuie să-și alunge scriitorii", referindu-se la revizuirile critice, operații care, după părerea sa, "nu fac bine literaturii române și nici unei literaturi". Grigore Bostan a evocat situația dramatică a scriitorilor români bucovineni și în special a tinerilor, izolați de patria lor istorică. Literatura română de acolo este una
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
cei mai serioși critici ai momentului literar actual. Autor al unui studiu fundamental despre opera lui Liviu Rebreanu ( Rebreanu dincolo de realism, Biblioteca Revistei "Familia", Oradea, 1997), al unei foarte provocatoare încercări de reevaluare a creației unor scriitori din perioada comunistă (Revizuiri, Editura Fundației Culturale Române, 1995) și al mai multor volume de analiză a actualității literare românești, Ion Simuț s-a aflat mereu în centrul marilor dezbateri de idei care au animat viața literară a ultimilor ani.Revizuirile, nevoia de reabilitare
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
din perioada comunistă (Revizuiri, Editura Fundației Culturale Române, 1995) și al mai multor volume de analiză a actualității literare românești, Ion Simuț s-a aflat mereu în centrul marilor dezbateri de idei care au animat viața literară a ultimilor ani.Revizuirile, nevoia de reabilitare a ficțiunii în climatul tulbure al anilor '90, reconfigurarea canonului literar românesc după decembrie 1989, analiza critică a programelor și manualelor de literatură română din licee, reintroducerea scriitorilor din diaspora (puși la index în perioada comunistă) în
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
ocupă scriitorii respectivi în tabloul general al literaturii române. Sînt analize aplicate pe text, temeinic făcute, dar care nu propun noi unghiuri de evaluare a operelor în cauză. Se poate vorbi, în aceste cazuri, mai degrabă de recitire decît de revizuire. Cu totul altfel stau lucrurile în primul capitol al cărții unde aproape fiecare frază a autorului riscă să-l arunce pe cititor de pe scaun. Ion Simuț face o serie de afirmații șocante (aș spune chiar, riscante), cu liniștea unui om
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
lui Sebastian și întreaga dispută declanșată de el pe marginea antisemitismului românesc, controversata și, pe alocuri, scandaloasa carte a Alexandrei Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco: L'oublie du fascisme, cărțile despre viețile lui Mircea Eliade, și Eugčne Ionesco, literatura proletcultistă, chestiunea revizuirilor), cronicarul își domină în permanență textele supuse analizei. El lasă întotdeauna impresia că știe ceva în plus. Descoperă mereu elemente capabile să lumineze unghiurile aflate în penumbră ale unei cărți sau să încline decisiv balanța unei polemici. Niciodată agresiv la
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
mai poate fi recuperat astăzi din punct de vedere estetic. Lipsa de timp și teama de eventualele deziluzii majore în fața unor producții literare care ne-au marcat existența în urmă cu vreo două decenii amînă mereu foarte necesarul proces de revizuire a literaturii scrise înainte de 22 decembrie 1989.Romanele lui Mihai Zamfir, Poveste de iarnă și Acasă, fac și nu fac parte din literatura română a deceniului nouă al veacului trecut. Au fost scrise înainte de căderea regimului comunist, dar pot fi
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
criticilor reprezentativi din decursul ,epocii de aur", nevoiți a profesa și ei ,un soi de filosofie deopotrivă existențială, socio-politică și estetică". Dintr-un spirit elementar de consecvență, din intransigența de atunci decurge (sau ar trebui să decurgă!) intransigența de azi. Revizuirile de tip lovinescian, atacate pe vremuri precum ,inconsecvențe" ale celui ce le-a inițiat, revin în actualitate nu numai ca un ceremonial lustral al conștiinței critice, ci și ca o obligație a acesteia de-a sluji valorile care se sufocă
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
unitar, în ciuda unor inaparențe): ,Unora Ťcazulť li se pare clar și simplu. în ce mă privește, îl cred unul dintre Ťmistereleť cele mai uimitoare ale postcomunismului cultural românesc. îl vom înțelege cu adevărat, oare?". Despre oscilațiile lui Mircea Iorgulescu nimic. Revizuiri de catifea? N-am putea generaliza, întrucît Ion Bogdan Lefter se arată în alte situații suficient de explicit în sublinierea unor derapaje sub egida nefastă a ideologiei totalitare sau a nemijlocitului oportunism, precum următoarea ,notă" amar-caustică în legătură cu Valeriu Cristea, text-pilot
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
ci și reversul unei ipostaze, aproximîndu-le atent consecințele atît pe orizontala logicii cît și pe verticala sensibilității. Totul prin concursul unor factori estetici, psihologici, istorici, care, conjugîndu-se creează orizontul observațiilor parțiale și acordă un suport faptic celor generale. Astfel, omologînd revizuirea lui Tudor Vianu împotriva celor înclinați a-l elogia necritic în numele unei ,pioșenii absolute", al unei ,provinciale aroganțe care adoarme bunul-simț și spiritul critic", pledează astfel: Dacă - de pildă - vom admite că un spirit înalt și o conștiință ca Tudor
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
erau încă foarte rare. Să ne reamintim că în țările ex-comuniste, cerința mereu proclamată a dezbaterii critice a doctrinei și a adaptării ei la niște realități în mișcare n-a fost, de fapt, niciodată îndeplinită și că orice încercare de "revizuire" rămânea suspectă de "deviaționism" contrarevoluționar. Reluând paralela dintre cei doi scriitori româno-francezi, apare cu evidență atitudinea lor critică, aproape excepțională în context, față de realitățile și ideologia politică promovată de regimul sovietic al "dictaturii proletariatului". Și Panait Istrati, și Benjamin Fondane
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
sau să alimenteze acele vitale prestigii personale și, în ultimă instanță, și supraindividuale, de breaslă". Plusări nu chiar lipsite de consecințe secundare negative, căci din "jocul" lor ni se trage o scară de valori îndeajuns de defectuoasă pe care, azi, revizuirile ar trebui s-o ia în dezbatere. Treptele ei - și cred că dl Lefter e de acord - sînt încă fie apăsate de glorii supradimensionate, fie nu-i cuprind, la înălțimea cuvenită, pe unii scriitori de valoare care n-au intrat
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]