15,441 matches
-
antetul documentului. Registrul riscurilor este un document care are un format obligatoriu și cuprinde riscurile inerente oricărei activități, structurate pe obiectivele Guvernanța corporativă 176 176 entității, iar în urma tratării acestora, respectiv prin aplicarea diferitelor forme de control intern, rămân riscurile reziduale care intră în activitatea de auditare. Registrul riscurilor trebuie să se elaboreze de către fiecare compartiment din cadrul entităților, structurat pe obiectivele și activitățile acestora, la care se atașează riscurile specifice, preluate din documentul prezentat mai sus, Lista obiectivelor și activităților. Identificarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
circumstanțele care favorizează apariția riscurilor, responsabilul cu gestionarea riscului și se face aprecierea riscului inerent (coloanele 4-8). 3. De asemenea, se precizează strategia adoptată pentru risc și instrumentele de control intern care monitorizează riscul, pe baza cărora se stabilește riscul rezidual, care va fi urmărit în continuare (coloanele 9-15). 4. Riscul rezidual este riscul care va intra în auditare și la care se vor adăuga eventuale riscuri secundare (coloana 16). 5. Elaborarea Registrului riscurilor se realizează pe compartimentele din structura entității
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
face aprecierea riscului inerent (coloanele 4-8). 3. De asemenea, se precizează strategia adoptată pentru risc și instrumentele de control intern care monitorizează riscul, pe baza cărora se stabilește riscul rezidual, care va fi urmărit în continuare (coloanele 9-15). 4. Riscul rezidual este riscul care va intra în auditare și la care se vor adăuga eventuale riscuri secundare (coloana 16). 5. Elaborarea Registrului riscurilor se realizează pe compartimentele din structura entității, și se află în responsabilitatea șefului de compartiment, care o poate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și analiza în vederea raportării acestora. Riscurile posibile sau inerente se identifică pe obiective și în cadrul acestora pe activități sau operații, iar prin exercitarea diferitelor forme de control intern, care limitează/diminuează riscurile, organizațiile rămân să administreze numai riscurile potențiale sau reziduale. Auditorii interni trebuie să fie primii profesioniști din cadrul organizațiilor care înțeleg și conștientizează riscul și importanța gestionării acestuia. Astăzi, auditul intern nu își mai concentrează atenția pe control, ci pe riscuri, și, mai mult, pe modul în care se implică
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
există în mod natural în orice activitate, definit ca fiind riscul brut sau total, care apare înainte de aplicarea unor măsuri de intervenție pentru reducerea lui, respectiv controlul intern. Orice am face, există un risc inerent, el este un dat; - riscul rezidual este riscul care rămâne după exercitarea controlului intern, care trebuie acceptat și supravegheat pentru a se menține în limitele apetitului de risc și se mai numește și riscul net. Întotdeauna va rămâne un risc rezidual, deoarece el nu poate fi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
el este un dat; - riscul rezidual este riscul care rămâne după exercitarea controlului intern, care trebuie acceptat și supravegheat pentru a se menține în limitele apetitului de risc și se mai numește și riscul net. Întotdeauna va rămâne un risc rezidual, deoarece el nu poate fi eliminat în totalitate fără urmări, și nici nu este indicat. Inițial, riscul rezidual este egal cu riscul inerent, dar începe să scadă prin aplicarea sistemelor de control; Capitolul 3. Managementul riscului 225 - apetitul de risc
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
supravegheat pentru a se menține în limitele apetitului de risc și se mai numește și riscul net. Întotdeauna va rămâne un risc rezidual, deoarece el nu poate fi eliminat în totalitate fără urmări, și nici nu este indicat. Inițial, riscul rezidual este egal cu riscul inerent, dar începe să scadă prin aplicarea sistemelor de control; Capitolul 3. Managementul riscului 225 - apetitul de risc reprezintă nivelul de expunere la risc pe care organizația este dispusă să îl accepte, respectiv riscul tolerat de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscul inerent, dar începe să scadă prin aplicarea sistemelor de control; Capitolul 3. Managementul riscului 225 - apetitul de risc reprezintă nivelul de expunere la risc pe care organizația este dispusă să îl accepte, respectiv riscul tolerat de organizație, adică riscul rezidual. Apetitul de risc definește modul cum privim riscul rezidual, după ce l-am administrat în baza strategiei adoptate și dacă este acceptabil sau nu. Conceptul de apetit pentru risc este un concept relativ dificil de înțeles și în practică variază de la
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de control; Capitolul 3. Managementul riscului 225 - apetitul de risc reprezintă nivelul de expunere la risc pe care organizația este dispusă să îl accepte, respectiv riscul tolerat de organizație, adică riscul rezidual. Apetitul de risc definește modul cum privim riscul rezidual, după ce l-am administrat în baza strategiei adoptate și dacă este acceptabil sau nu. Conceptul de apetit pentru risc este un concept relativ dificil de înțeles și în practică variază de la o entitate la alta, de la un departament la altul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
multe ori, se face confuzie între riscul net și riscul brut. Riscul, înainte de a fi măsurat pentru a fi administrat, este riscul brut sau ceea ce numim riscul inerent. Riscul, după ce a fost administrat, este riscul net, sau ceea ce numim riscul rezidual. Spre exemplu, o profesie cum este cea de aviator, în practică poate fi destul de sigură, deoarece există o multitudine de activități de control implementate în procedurile operaționale pentru fiecare zbor, iar toleranța la risc pentru această profesie se apropie de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
trebuie stabilit înainte ca riscul să se manifeste, pentru că altfel, de fapt, vom accepta o abatere care s-a produs. Guvernanța corporativă 226 Soluția viabilă a gestionării riscurilor o reprezintă găsirea unui echilibru în care riscul cu care conviețuim riscul rezidual să fie egal cu riscul pe care suntem pregătiți să îl tolerăm apetitul de risc. Luând în considerare faptul că resursele disponibile în procesul de gestionare a riscurilor sunt limitate și riscurile nu pot fi evitate, fiecare organizație trebuie să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de control intern, care este revizuit periodic pentru a evalua capacitatea acestuia de menținere a riscului în anumite limite. În urma evaluării periodice a modului de funcționare a controlului intern, rezultă un risc mai mic decât riscul inerent, și anume riscul rezidual, respectiv riscul care rămâne în urma aplicării controlului intern. În continuare se impune o analiză pentru a observa eventualele riscuri secundare, care pot să apară. R eg ist ru d e ri sc st ru ct ur at p e ob
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sau controlul este supradimensionat. În situația în care nivelul riscului inerent se menține în limitele apetitului de risc, nu va fi necesară alocarea suplimentară de resurse de control riscului respectiv. Evaluarea riscurilor impune necesitatea cunoașterii riscului inerent și determinarea riscului rezidual, care se completează cu etapa de tratare a riscurilor. Riscurile, odată evaluate, vor conduce la stabilirea priorităților acestora în cadrul organizației. Riscurile majore, respectiv cu cea mai mare prioritate, trebuie să fie permanent avute în vedere la cel mai înalt nivel
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și audit intern s-ar desfășura în cadrul organizației. Acest risc este riscul de nedetectare, respectiv riscul ca o eroare materială să nu fie depistată, nici de control, nici de auditorii interni sau externi. În practică riscurile de audit sunt riscuri reziduale care mai pot apărea chiar și după activitatea de monitorizare a riscurilor. Riscul de audit reprezintă posibilitatea de a fi formulate recomandări și concluzii asupra entității auditate, eronate, în mod material, sau neconforme cu realitatea. În practică, să nu uităm
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscul care există în orice organizație -, în absența oricărei măsuri pe care conducerea o poate lua pentru a modifica impactul sau probabilitatea riscului. Odată definită reacția la risc, conducerea folosește tehnicile de evaluare a riscurilor pentru a stabili nivelul riscului rezidual - riscul rămas după ce conducerea a luat măsuri de modificare a impactului sau probabilității acestuia. e. Reacția la risc Conducerea identifică opțiunile de care dispune pentru a răspunde riscului și analizează efectele acestora asupra probabilității și impactului unui eveniment, în strânsă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
acceptarea riscului, care înseamnă să nu iei nicio măsură ce ar putea să diminueze impactul și probabilitatea. Procesul de gestionare a riscurilor la nivel de organizației presupune pentru fiecare risc alegerea potențialelor reacții din mai multe posibilități și evaluarea riscului rezidual. Practica recomandă ca fiecare șef de departament, serviciu sau unitate să dezvolte propria evaluare a riscurilor, combinată cu reacția la risc specifică respectivei entități. Abordarea aceasta va permite conducerii la vârf crearea Capitolul 3. Managementul riscului 285 unei perspective pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
permite conducerii la vârf crearea Capitolul 3. Managementul riscului 285 unei perspective pentru a putea stabili în ce măsură profilul riscului entității corespunde apetitului general la risc stabilit pe baza obiectivelor. Conducerea trebuie să recunoască faptul că un anumit nivel al riscului rezidual va exista întotdeauna, nu doar pentru că resursele sunt limitate, ci și din cauza incertitudinii inerente viitorului și restricțiilor inerente oricărei activități. f. Activitățile de control Activitățile de control sunt politicile și procedurile care ajută la buna punere în practică a reacțiilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
definite odată cu schimbarea comportamentului personalului pe măsură ce acesta își asumă tot mai mult responsabilitatea pentru procesele organizației; (3) alegerea (Choice) nivelului de risc care rămâne în urma controalelor care au fost implementate. Riscul care rămâne, după opțiunile de tratament implementate, respectiv riscul rezidual trebuie să fie documentat și supus monitorizării și verificării; 64 K. H. Spencer Pickett, Auditing the Risk Management Process, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, sub egida The Institute of Internal Auditors, 2005, pp. 15-19, adaptare și prelucrare. Guvernanța corporativă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
metodei colorimetrice, determinându-se fotometric culoarea albastră a proteinelor injectate cu reactivul Weichselbaum: NaOH, 10% sodiu și potasiu 45 grame, hidroxid de sodiu, 30 grame, iodura de potasiu, 15 grame, apă distilată, 100 mililitri. Linia melodică era răgușită. Rezultatul: protrombina reziduală în mari cantități pe care femeile de serviciu nu mai pridideau să o care cu roaba pe drum către crematoriu, neuitând să își ascundă câteva kilograme în săculețele de celuloid legate în jurul burților și-așa suprasaturate cu glucidele îngurgitate de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dropșii se îmbulzeau să iasă.“ Toate aceste fabulații, lipsite de justificare estetică, par mai degrabă produsul unui delir decât al unui act de creație. Oricare dintre cititori poate continua citatul reprodus mai sus, lăsându-se în voia une imaginații infantile reziduale: Dropșii îți înfig în Morminiu colții lor de polistiren extrudat, din rănile lui Morminiu curg trei globule roșii și două albe, absorbite imediat de instalația de recuperare a pierderilor fiziologice, apare, salvator Piți piți, înarmat cu un ștrecher de ultimă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
profit. Or, creșterea demografică susținută care obligă cultivarea a din ce în ce mai multor pământuri permite cu siguranță menținerea unui procent de salarizare la nivelul său natural (salariul de supraviețuire), dar face să crească renta diferențială datorită legii randamentelor descrescătoare. Procentul de profit rezidual atinge în cele din urmă o rată considerată insuficientă de capitaliști ca răsplată pentru eforturilor lor și riscul asumat. Astfel, creșterea demografică antrenează oprirea creșterii economice care, la rândul ei, oprește creșterea demografică, salariul obișnuit devenind inferior salariului necesar supraviețuirii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil general al adoptatorilor. În acest sens am utilizat indicatori de poziție, respectiv de dispersie, analiza frecvențelor relative și cumulate, respectiv asocierea variabilelor neparametrice, utilizând cu precădere valoarea reziduală ajustată. Vârsta părinților adoptatori. Media de vârstă a mamelor adoptatoare este de 37,8 ani, cu o deviație standard de 6,5. Vârsta cea mai mică la care s-a adoptat un copil este de 25 de ani, iar vârsta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
măsura plasamentului familial, au fost plasați la familia adoptivă, care ulterior i-a adoptat. Datele indică o asociere semnificativă între anumite județe în care s-a înfăptuit adopția și această practică (V=0,675, p<0,000). După cum indică valorile reziduale ajustate adopția copiilor din plasament familial este mult mai probabil să se înfăptuiască în Bihor și Pitești, și mai puțin probabil în regiunea Harghita/Covasna, respectiv Brașov/Sibiu. Tabelul 4.13 Adopția copiilor din plasament familial în diferite regiuni 300
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la adresa http://www.recensamant.ro, accesat în 15.08.2009. 292 V reprezintă coeficientul de contingență a lui Cramer. 293 Tabelul prezintă numai acele variabile si categorii ale variabilelor între care există o asociere semnificativă. Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate. Valorile mai mari de +1,96 indică asocieri pozitive semnificative la p<0,05. Valorile mai mici de -1,96 indică asocieri negative semnificative la același nivel. 294 Păstrăm o rezervă vis-à-vis de existența /lipsa relațiilor de rudenie între
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
citat în 01 noiembrie 2010, disponibil pe internet la adresa http.//www.who.int/whosis/whostat/2009/en/index.html. 298 Tabelul prezintă numai acele variabile și categorii ale variabilelor între care există o asociere semnificativă. Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 299 Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 300 Notă: Cifrele din tabel reprezintă valori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]