182 matches
-
corelat cu schimbarea compoziției lor în spațiul formal; rezultatele primei etape sunt păstrate de un reprezentant al echipei din spațiul informal, acesta urmând să continue soluționarea cu alți membri, ceea ce reclamă comunicarea către noua echipă a unor aspecte ale procesului rezolutiv din prima etapă. 6. Concluzii Cercetarea relevă necesitatea acordării unei atenții sporite acelor modalități de susținere, acomodare a studenților la mediul universitar legate de problematica lucrului în echipă. Studiul strategiilor de adaptare a studenților la condițiile și sarcinile mediului academic
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nu este bună decât dacă șeful ei știe cum să obțină o performanță maximală a tuturor indivizilor care o compun. Dat fiind că fiecare dintre aceste idei ridică o problemă ce necesită a fi soluționată, Grove propune totodată și modalități rezolutive. Pentru a înțelege mai bine esența concepției lui Grove, să‑i reluăm ideile formulate și să vedem care sunt soluțiile propuse. Prima problemă: dacă fiecare membru al unei organizații produce ceva, atunci managerul ce produce? Punând această întrebare unui număr
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivel intragrupal când opoziția ideilor centrată pe același obiectiv antrenează toți membrii grupului etc. Noi vom păstra terminologia propusă de Gordon, însă vom prezenta fiecare nivel al conflictelor asociat cu sursele generatoare, cu efectele produse și cu modalitățile ameliorative sau rezolutive. Procedăm în acest mod deoarece natura conflictului este determinată de sursele lui, iar modalitățile ameliorative, îndeosebi a efectelor negative, sunt legate de cauzele generatoare. În fond, suprimând cauzele care au generat conflictul vom elimina și efectele lui nedorite. 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rezolve diferendele. Prezentarea a două cazuri (conflictul cronic dintre biroul central al inginerului și direcția unei uzine a unui mare complex industrial; conflictul dintre direcție și sindicat) oferă autorilor prilejul de a ilustra diferențele care există între cele două strategii rezolutive (vezi Black, Mouton, 1984, pp. 65-98). 3.5. Nivelul intraorganizațional Fară îndoială că în cadrul unei organizații vom întâlni mai toate conflictele despre care am vorbit până acum, nu în expresia lor pură, ci transformate și convertite de specificul noilor contexte
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și/sau psihologică; banii necesari continuării costurilor financiare; timpul); diminuarea suportului social (din partea susținătorilor); aproximarea creșterii costurilor dacă s-ar continua conflictul (perceperea acestora ca fiind prea mari pentru a continua lupta îi determină pe protagoniști să recurgă la soluții rezolutive a conflictului). Cea mai importantă consecință a impasului o reprezintă perceperea celuilalt ca pe un partener interdependent. Iată cât de bine este exprimată metaforic o asemenea idee: Celălalt nu este un prieten a cărui colaborare este bine venită, ci un
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și limitează în manifestarea acestei abilități, ceea ce face ca deciziile lor să fie luate pe baza unor informații insuficiente, nerelevante și, ca urmare, să fie inconsistente. Psihologia cognitivă a furnizat nenumărate explicații ale unor asemenea comportamente decizionale inconsistente (simplificarea strategiilor rezolutive; recurgerea la scenarii cognitive; invocarea reprezentativității sau prototipicalității unei alternative; ancorarea alternativelor, legarea lor de situații particulare, adeseori nerelevante; preferința pentru alternativele accesibile; reevaluarea deciziilor luate și culpabilizarea pentru insuficienta considerare a unor aspecte etc. − vezi Tversky și Kahneman, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
evaluate de persoană ca depășindu-i resursele (Lazarus, Folkman, 1984, p. 141). # În concepția lui Lazarus și a colaboratorilor săi, coping-ul este orientat către proces și nu atât prin personalitate, el îndeplinind funcția de reglare a emoțiilor negative și funcția rezolutivă ce constă în întreprinderea unor acțiuni în vederea rezolvării problemelor generatoare de emoții negative. Din perspectiva paradigmei tranzacționale a stresului, stimulii nu au puterea de a determina tensiuni decât dacă sunt percepuți de individ ca o amenințare la bunăstarea sa. Gradul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
activității conducătorilor, de aceea, ei chiar promovează un tip aparte de conducere numit „conducerea prin crize”. Criza, ca moment de dezechilibru, asociată cu apariția unui nivel înalt de stres, uneori chiar de ruptură, îi determină pe conducători să caute strategii rezolutive sau de coping în vederea soluționării ei. Pentru alți autori însă, stresul apare ca factor ce adâncește criza, amână sau chiar împiedică soluționarea ei. Unele studii au arătat că atunci când organizațiile se confruntă cu situații și condiții stresante, recurg la centralizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și redimensionări în blocul memoriei de lungă durată (f2), urmând a fi regăsite, rechemate și actualizate atunci când apar semnale externe de solicitare, venite prin generatorul de răspunsuri. În acest caz, putem vorbi de materializare în produse ale învățării: concepte, conduite rezolutive, decizionale, atitudini, competențe . I.5. Tipurile și formele de învățare Întrebarea care domină gândirea modernă este una focalizată în jurul enunțului: există în lumea individualului uman și a socialului educativ doar un singur tip de învățare, o singură formă a învățării
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
fost cei care au dus la o comunicare tensionată și chiar la Întreruperea acesteia (dacă așteptările nu coincid se ajunge la conflict: minciuna, obrăznicia În relațiile părinți-copii duc adesea la conflict). A șasea ședință a avut ca obiectiv optimizarea comportamentului rezolutiv În grup. Am utilizat un singur exercițiu, „Colajul”, În care tehnicile de bază au fost: artterapia (tehnica colajului), dramaterapia (jocul de rol) și metafora terapeutică. Efectele acestui exercițiu au fost următoarele: copiii au putut experimenta fenomenul luării deciziei În cadrul unui
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
creator, de conștiinciozitatea cu care el se ocupă de problema în speță, dar mai ales de întreaga lui pregătire generală și în specialitatea respectivă. Cu formularea problemei, faza de pregătire nu s-a terminat. Adesea ea acoperă demersurile investigative și rezolutive de care este în stare persoana: informarea minuțioasă asupra „istoricului” problemei, asupra tentativelor altora de a o soluționa, apoi emiterea ipotezelor și verificarea lor mintală sau practică. Pentru parcurgerea cu succes a acestei faze, persoana trebuie să posede: capacități evaluative
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Instruirea programată Instruirea programată este o metodă modernă apărută ca o consecință a implicării informaticii în metodologia didactică. Ea se bazează pe parcurgerea unei programe de învățare, adică a unui algoritm prestabilit, alcătuit din alternări de secvențe informative cu momente rezolutive, cu seturi suplimentare de cunoștințe. Mijloacele instruirii programate s-au concretizat prin utilizarea calculatoarelor și a softurilor educaționale realizate pe baza programelor școlare. Avantajul instruirii programate este reducerea timpului de însușire a cunoștințelor. De asemenea, se asigură o însușire de către
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
un nivel optim; - trebiunța elevilor de a menține stabilitatea structurilor cognitive și atitudinale, în contextul căreia condițiile experimentale ne-au arătat că la elevii cu nivel motivațional ridicat ”input”urile bazate pe mesaje parțial saturate determină un comportament cognitivexplorativ sau rezolutiv. Eficiența factorilor motivanți, dependentă de nivelul motivațional al elevului sau grupului școlar, decodifică în termen comportamental dorința explicită sau implicită a elevilor de a modifica, într-un mod mai mult sau mai puțin semnificativ, ambianța școlară prin acțiune, câmpul stimulator
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
interacțiune didactică capabile să promoveze manifestarea liberă a potențialului psihic în învățare, realizarea unei evaluări cu efecte formative constituie tot atâtea direcții de exersare a dispozițiilor creative ale elevilor. Învățarea școlară trebuie să conducă la formarea și dezvoltarea stilului cognitiv, rezolutiv, al modalităților proprii de receptare, de codificare, de prelucrare și aplicare a informațiilor în rezolvarea unor situații problematice. Școala nu mai pregătește copilul pentru un anumit rol social (Coprey, 1991) și nici nu-l poate instrumenta cu toate deprinderile, capacitățile
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
că totul e definit, bine gândit, de neschimbat. Astfel, aptitudinea specială denumită „sensibilitate față de implicațiile ascunse în spatele aparențelor” este o notă definitoare a personalității creative. b) desprinderea problemei și formularea ei în termeni clari și familiari. c) demersuri investigative și rezolutive constând în informarea minuțioasă asupra „istoricului” problemei și necesitând din partea persoanei: capacități evolutive, deschiderea față de experiență, plasticitatea memoriei, atenție distributivă, concentrare, motivare, perseverență, deprinderi de muncă disciplinată, rezistență fizică și psihică. Incubația, constă în activarea latentă a proceselor și trăirilor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
consumă în forul elaborărilor sale etape de transformare a datului interior curent în cheie a succesului adaptativ, ducând disponibilitatea inițial indiferentă în proximitatea actului salutar. Presărat cu instanțieri ale unei intuiții auto-perceptive, acest drum presupune permanent un racordaj al strategiei rezolutive implicate în fiecare nod al opțiunilor la conceptul personalist care urmărește ca o umbră curgerea vieții și care diminuează dificultatea unor distanțe definite formal în numele unei interpretări benefic-reductive care reafirmă virtuțile simplificatoare ale inteligenței. De eficienta descoperire a acestui optim
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
descoperite, inteligența poate fi descrisă prin intermediul unor "sisteme mobile, dar stabile, în care transformările devin în întregime reversibile, a căror conservare de ansamblu este asigurată chiar prin această reversibilitate"21. Ceea ce înseamnă că libertatea absolută a unei reveniri pe circuitul rezolutiv este, sub patronajul facilitant al conștiinței de sine, condiția principală a accederii la postura stăpânirii depline a realului. Ea face saltul personalității direct în parametrii unui standard riguros-științific de abordare a obiectivității și punctează astfel capătul firului evolutiv în perspectiva
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fiind chemată să înțeleagă conjunctura de inserție, se întoarce întemeietor la rădăcina inițiativei pentru a o determina clarificant. Reflexivitatea adaugă ecuației situaționale limitate larga perspectivă a cunoașterii global-personale, dând înțelepciunii o dimensiune contextuală, adică desăvârșind vocația acesteia de capacitate rațională rezolutivă. Implicarea lor în act încarcă elementul pragmatic de raționalitate, păstrând caracterul singularității fără de care s-ar pierde legătura cu tărâmul concretului. Conștiința de sine introduce astfel un implicat condițional de care trebuie permanent să se țină seama în reperele generale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Instruirea programată Instruirea programată este o metodă modernă apărută ca o consecință a implicării informaticii în metodologia didactică. Ea se bazează pe parcurgerea unei programe de învățare, adică a unui algoritm prestabilit, alcătuit din alternări de secvențe informative cu momente rezolutive, cu seturi suplimentare de cunoștințe. Mijloacele instruirii programate s-au concretizat prin utilizarea calculatoarelor și a softurilor educaționale realizate pe baza programelor școlare. Avantajul instruirii programate este reducerea timpului de însușire a cunoștințelor. De asemenea, se asigură o însușire de către
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
fel aflate la casele Partidului Națiunii, împreună cu situațiile contabile și inventarele întocmite în cf. cu art.1 din această decizie. Într-un referat întocmit în data de 9 octombrie 1940 de șeful Poliției Dorohoi se precizează următoarele la ordinului dvs. rezolutiv de pe răspunsul d-lui dr.C.Vereanu la adresa dvs. nr.13150 înregistrată cu nr.13313/1940 și de pe raportul d-lui căpitan Săndescu, raportăm: La casa fostului partid Frontul Renașterii Naționale și a Partidului Națiunii din Dorohoi, str.Mârzescu nr.12
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
rapoartelor legiunii din Transnistria referitor la repatrierea copiilor orfani. Spune că au fost repatriați 1975 de copii orfani din Transnistria 1121. Într-un referat din 14 martie 1944 către Ministerul de interne, Subsecreatariatul de stat a poliției, „conformitate cu ordinul rezolutiv al mareșalului pe raportul nr.225048/1944 al acestui departament (Inspectoratul general al 1116 DJANB, Fond comunitatea evreilor din Dorohoi, ds.17/1941 1942, f.18. 1117 Ibidem, ds.22/1943, f.72-73. 1118 Ibidem, ds.23/1943, f.109
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
creative și stimularea aptitudinilor libere și pline de promptitudine nu pot fi realizate decât în prezența unei consilieri atente din partea psihologiei. Situațiile de instruire apreciate ca intervenții asupra personalității umane în devenire au drept scop ajutarea elevilor pentru dobândirea capacităților rezolutive, necesare atât în soluționarea problemelor personale, cât și a celor care privesc adaptarea socială. Pentru favorizarea adaptării actuale și viitoare a elevului la condițiile evolutive ale vieții contemporane, cadrul didactic nu mai poate promova aceeași relație statică de predare - învățare
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de sexul acestora. În soluționarea complicatei probleme anterior menționate, cultura implicită antișcoală, fenomen atât de des întâlnit în instituțiile școlare contemporane șiîn sălile de clasă, competențele manageriale ale cadrului didactic sunt primordiale. Aserțiunii anterioare îi corespunde ca suport de tip rezolutiv șiconstatarea că fenomene și manifestări de tip antișcoală, neidentificate și nediagnosticate la timp, pot degenera frecvent în situații de criză educațională, conținuturi care vor face obiectul cercetării noastre în capitolele ulterioare. Și, pentru că diagnoza unei situații specifice de criză, neînsoțită
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ne reprezentăm CPP ca o voință de adeziune individuală, care exclude îndoiala. Acest lucru provoacă o situație propice pentru disponibilizarea forțelor volitive la nivelul întregului sistem psihic și pregătirea pentru o acțiune totală în plan comportamental. Sunt blocate astfel alternativele rezolutive din planul intelectual și depășite, pe aceste temeiuri, toate obstacolele endogene și exogene interpuse în calea desfășurării după propria credință a respectivei reacții comportamentale. • Experiențială: sub forma unui produs axiologic, integrat într-o grilă valorică personală, CPP va impulsiona comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
unei analize transversale se disting următoarele componente internealePC: 1. Competența științifică - abilități necesare pentru manipularea cunoștințelor; - informație științifică selectată, veridică, actualizată, precisă; - capacități de transmitere a cunoștintelor; - inteligență, dar mai ales înțelepciune; - experiență didactică flexibilă; - competență - multiple și variate strategii rezolutive; - aptitudini pentru cercetare, experimentare și control; - inițiativă și obiectivitate în evaluare; - capacități și strategii creative; - operații mentale flexibile și dinamice; - capacități de transfer și aplicare. 2. Competența psihosocială (optimizarea relațiilor interumane prin și din activitatea educativă) - capacitatea de a stabili
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]