326 matches
-
ar trebui să fie, în realitate, atribute ale unei tinere îndrăgostite de 16 ani care se descoperă în această postură) oferă o cu totul altă Maitreyi. Scenele din bibliotecă locul unde se naște povestea și cresc emoțiile sunt teatrale, cu rezonante de imprecis, iar nu de sfiala, care e mimata fără nuanțe, nedelicat, fără rigoare. Sunt sentimente în filigran care nu sunt stăpânite și, deci, neexprimate. Povestea livrată pe ecran este, în consecință, neveridică din punct de vedere al tonalității emoționale
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
poeți romantici și decadenți la care melodia versului este aidoma cu percepția realului și am ajunge, cu și mai multă siguranță, la acei poeți de inspirație verista, a căror vocație tematico-stilistică este condiționată de o creativitate plăsmuita în întregime din rezonante auditive și muzicale. Ecourile leopardiene sunt primele care dezvăluie această atenție deosebită a poetului pentru lucrurile concrete, plasate în haloul fantastic al evocării: vezi acea aruncare la pământ (din poezia Nicicând te-nvinse noapte-așa senina) ce reamintește printr-un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
apărători ai săi. Nesfiindu-se să critice establishmentul literar al epocii ei au trimis, din paginile publicației, săgeți veninoase împotriva poetului din Alexandria. În numărul din noiembrie decembrie 1931 prietenul lui Quasimodo și directorul revistei, Angelo Barile, publică în rubrică Rezonante o critică la adresa lui Ungaretti, cu iz de schița umoristica, ce avea să ridice mari valuri de nemulțumire. Iată un fragment ce evidențiază modul în care revista pro-quasimodiană privea poezia acelor vremuri: Iată că Ungaretti publică într-un ziar ultima ediție
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nostru că sunt notații ale stărilor de spirit, rodul unui fericit fragmentism și că se desprind de ariditatea și asprimea intelectualista a unor strofe din Oase de sepie prin limpezimea lor muzicală.224 Cuvintele se asociau într-o rețea de rezonante, procedeu ce amintește de poezia lui Ungaretti. Recenzentul admitea ascendentă versurilor în discuție în anumite poezii de Montale, dar accentua componentă de indiscutabila originalitate, care le transformă în continuatoare, iar nu în imitatoare. Hrănindu-se cu operele mai marilor literaturii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
exprimă idei neconturate sau care trimit la o multitudine de idei.263 Fiecare termen poetic dispune de o tensiune centrifuga ce intră în sfera unei estetici a receptării. Pe baza acesteia cititorul este invitat mai întâi să audă, să înțeleagă rezonantele cuvintelor, apoi să construiască relații între ele. Pentru Leopardi mobilitatea intelectului-receptor în interiorul unui grup de idei constituie premisa fundamentală a efectului estetic. Dat fiind ca piatra de temelie a ideii este cuvântul Aceste idei sunt foarte adesea legate de cuvânt
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Eco este de părere că așa-numitul feature transfer este condiția fundamentală a acestui metalogism) și de a alătura în mod surprinzător doi termeni, ale căror granițe de semnificație, aparent clare, ajung să se confunde, împrumutându-și unul altuia diferite rezonante.277 În opinia noastră acest proces și rezultatele sale concrete, metaforele rafinate și asocierile surprinzătoare bazate pe proprietățile semantice periferice ale termenilor, constituie un pilon al poeticii quasimodiene. În al doilea rând, ele oferă posibilitatea de a demonstra continuitatea sau
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de poezia lui Leopardi din care preia contaminarea dintre motivul sunetului și cel al drumului, dar nu și traiectoria sinuoasa a vocii ce se pierde, pe cale. Ascultând chemarea glasului drumului, Quasimodo creează, s-a precizat, un spațiu intim ale cărui rezonante permit reconstituirea celuilalt timp: un război de țesut răsuna-n bătătura / iar noaptea se-auzea un scâncet / de căței și de prunci (idem, trad. MB). Vremea copilăriei este însoțită adesea de cântecele celor care populează insula fără seamăn, tărâm sacru
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vise așadar dolci sogni în trei contexte: în Către Angelo Mai (v. 106), în La nunta surorii Paolina (v. 81) și în Amintirile (v. 20). Mai mult, cuvantul sogno este, uneori, coocurent cu vocabulele-concept iluzie illusione, înșelătorie inganno ultimele fiind rezonante ale temei amintirii: de când copilă încă / mă amăgeam cu vise. Bucuria / e cea dintâi, e prima care zboară (Ultimul cânt al lui Safo, vv. 64-65); Și ce imense gânduri, / ce dulci visări trezea în mine chipul / acelei mari și-acelor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cîndva, în tinerețea lui europeană, o carte identică (Rossi o scoate din bibliotecă pentru a-i confirma lui Paul veridicitatea spuselor sale). Imaginea dragonului respectiv (după toate semnele, o hartă simbolică) pare o aluzie la vestitul domnitor valah, Vlad Țepeș, rezonant Apusului modern și sub apelativul, presupus malefic, de "Dracula". Mai precis, harta ar indica, după Rossi, locul mormîntului lui Țepeș, care nu ar fi în Mănăstirea Snagov (de lîngă București), așa cum se știe în general, ci, datorită unor indicii istorice
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cu subînțeles transparent, celei care ne înconjura. Nu cred că un om reușește prin voință să fie în centrul existenței altcuiva, că există o regie a situării în preajma momentelor cruciale, că putem ieși din determinarea individuală, fiind, în același timp, rezonanți până la confuzie cu idealurile, valorile, exigențele unei persoane. Cred însă că, fără nici un efort, Doamna Sorohan a fost pentru foarte mulți dintre noi o forță catalitică, un punct cardinal în universul mișcător al vremurilor de tot felul, cele care au
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
iar, pentru capitolul privitor la Dimitrie Cantemir, Singurătatea scriitorului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2004. O categorie distinctă o formează însă cărțile de contur monografic, axate pe studiul logicii personalității auctoriale, interesate de explicația adâncă, psihologică, a dimensiunii creatoare, rezonantă în scrisul artistului. Adevărată placă turnantă a ideologiei, a "ideografiei" unei opere, personalitatea (singularitatea) autorului, dar și riposta individuală la spiritul gregar, inform, la modă și tradiție, la constrângere și dictatură, forma de libertate articulată prin operă (singurătatea lui) au
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
oblice din datele provenite din secțiunile computer-tomografice. De asemenea au fost dezvoltate sisteme 3D care oferă o sensibilitate de 96.8%, o specificitate de 95% și o acuratețe de 96% pentru stenozele/ ocluziile arterelor native sau a grefelor. ANGIOGRAFIA PRIN REZONANTA MAGNETICA. Principiu: RMN se bazează pe interacțiunea undelor electromagnetice cu nuclei de hidrogen (protonii) din organism în mijlocul unui câmp magnetic puternic. Deși pot fi utilizate și alte nuclee (P31, C13, Na23) este preferat hidrogenul din cauza abundenței sale în țesuturi biologice
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
vocale. Ei consideră că, rolul pe care îl are atractivitatea fizică a unei persoane este asemănător cu cel pe care îl are un timbru vocal plăcut. Rezultatele studiului lor au evidențiat faptul că vocile atractive sunt cele relativ bine "sonorizate", rezonante și articulate. Vocile neatractive sunt cele stridente (chițăitoare), nazale, monotone și cele lipsite de intensitate 93. Parte a canalului paralingvistic, tăcerea înseamnă lipsa comunicării verbale sau absența sunetului. Din nou, cercetările efectuate indică importantă culturii în semnificațiile și utilizarea stilului
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
apoi umpleți-i din nou și pronunțați din nou silaba „Om” tare și răsunător, începând cu „Ooooooo....”, pronunțat pe gură, și încheind cu „mmmmmm.....” pe nas. Repetați de trei-șase ori într-o ședință. Beneficii: această silabă stabilește o vibrație profund rezonantă la nivelul laringelui, care se transmite direct la plămâni, acolo unde „masează” ușor alveolele delicate și desprinde mucusul și reziduurile libere. Vibrațiile se propagă și în sus, până la creier, unde masează celulele cerebrale. Acest lucru stimulează, la rândul său, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
făcut de prelații ardeleni în 1700 nu este doar o apostazie doctrinară, ci și o renegare identitară, în condițiile în care ortodoxia este definită ca piatra unghiulară a românismului. Denunțarea unirii cu Roma ca trădare identitare a românismului este perfect rezonantă cu teza românității duale pe care Nae Ionescu o va explicita în 1932. Pentru directorul de conștiință al generației '27, Samuil Micu, datorită apartenenței sale confesionale, poate fi "bun român", dar niciodată "român" pur și simplu. Trădarea elitelor ecleziale s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acțiunii firești și spontane. A renunțat printre altele și la ipoteza conform c]reia „divinitatea”, „ordinea natural]” sau „realitatea” ar constitui o bâz] stabil] în construirea oric]rui tao. Zhuang Tzi a asem]nat toate concepțiile divergențe anterioare cu niste „rezonante ale divinit]ții”, fiecare fiind expresia ordinii naturale sau divine. Prin caracterul lor realist, ele sunt și firești (naturale), ins] prin aceast] naturalețe nu devin superioare unele altora. Toate opiniile cu privire la shi-fei se situeaz] pe poziție de egalitate în perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din plin la apărarea monarhiei, atrăgându-și În acest mod binemeritate recompense din partea Împăratului, este obligatoriu ca și noi să facem la fel, pentru a ne putea afirma ca o entitate colectivă cu drepturi egale. Acest naționalism concurențial era, desigur, rezonant cu programul ideologic al generației intelectuale a Supplex-ului (care preconiza integrarea românilor, ca a patra națiune, În cadrele constituționalismului ardelean medieval), dar putea fi Înțeles și din perspectiva identității comunitare de la nivel țărănesc, care se definea În mod tradițional prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de pildă, Gheorghe Șincai XE "Șincai" . Acesta mărturisea, chiar În paginile detașate de contemporaneitate ale Hronicii, atenția față de evenimentele din Italia, intermediate prin lectura gazetelor. Transformarea acestui simplu interes În asimilare constructivă nu era Însă posibilă În absența unei sensibilități rezonante În raport cu fenomenul italian. O asemenea convergență de climat ideologic, ca și de ambianță mentală, se va produce, În anumite cercuri, Începând cu anii 1830, când Începe să se manifeste și În Transilvania „politica de conspirație și complot”, concretizată prin apariția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
servicii cauzei proprii. În consecință, după cum am văzut, receptarea influențelor risorgimentale de către românii ardeleni va fi condiționată de o serie de elemente, cum ar fi: necesitățile ideologice postrevoluționare, contextul geopolitic și conjunctura relațiilor internaționale, solidaritățile neolatine, răspândirea unei ambianțe mentale rezonante, precum și propaganda italiană insistentă și interesată. Toți acești factori favorizanți se vor remodela Însă În funcție de optica internă, mesajul italian fiind filtrat prin membrana sensibilităților politice ardelene. Va depinde de structura receptorului În ce măsură elementele transmise vor fi preluate și reinterpretate dintr-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]