229 matches
-
necompensat a organului de articulat”. Luchsinger, R. (106) R. West, L. Kennedy și A. Carr (1947) definesc rhinolalia ca o funcție instrumentală a organelor de vorbire prin modificarea tubului fono-articulator, fie datorită unei „obstrucții nasale”, fie datorită „unei comunicații între rezonatorul oral și cel nazal” (220; p.13). Timbrul sau structura de supraton numită adesea „nasalitate” - este rezultatul unei rezonanțe care se degajă în pasajul de trecere nasofaringian, marcând pe o scară largă în hiper sau hipo, limitele dintre normal și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
semantică și comunicativ socială la a cărei producere contribuie aparatul respirator, pulmonii, traheea, laringele și cavitățile supraglotice, care sunt toate într-o corelație sinergică. 1.3.2. Cele 3 sisteme distincte după N. J. Jinkin (93; 1958): energetic, generator și rezonator cu cavitățile modulatoare și nemodulatoare contribuie printr-o coordonare sinergică a musculaturii, la realizarea aspectului exterior al limbajului. Aceste sisteme importante în emisia vocală stau într-un raport de interdependență, funcția fiecărui sistem ținând seama că emisia sunetului urmează o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
timp a anumitor frecvențe din spectrul acustic. Se produce fenomenul „rezonanței” care constă în faptul că „din numeroasele armonice ale sunetelor generate, unele sunt simplificate, iar altele sunt diminuate, proces prin care se adaugă calități specifice, individuale” (86; p.509), „rezonatorul faringian determină intensitatea sunetului, rezonatorul bucal și nasal formează timbrul vocal cu tonalități și modulații diferite” (106; p.635). Arnold și Luchsinger înțeleg prin rezonatori „cavitățile supraglotice cu pereții lor, cavitatea orală cu obrajii, limba, bolta și vălul palatin, laringo-faringele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
spectrul acustic. Se produce fenomenul „rezonanței” care constă în faptul că „din numeroasele armonice ale sunetelor generate, unele sunt simplificate, iar altele sunt diminuate, proces prin care se adaugă calități specifice, individuale” (86; p.509), „rezonatorul faringian determină intensitatea sunetului, rezonatorul bucal și nasal formează timbrul vocal cu tonalități și modulații diferite” (106; p.635). Arnold și Luchsinger înțeleg prin rezonatori „cavitățile supraglotice cu pereții lor, cavitatea orală cu obrajii, limba, bolta și vălul palatin, laringo-faringele, oro-faringele, naso-faringele și cavitatea nasală
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și cavitatea nasală” (106; p.643). Faptul că pereții acestor rezonatori sunt moi și își pot varia forma și volumul lor prin contracțiile musculare, permit existența unui vast câmp de rezonanță și a unor puternice amortizări. Pe de altă parte, rezonatorii fiind în comunicare unul cu celălalt conform teoriei rezonatorilor împerecheați, modificările fiecăruia dintre ei se transmit celuilalt și invers(101; p.106). Modificările cavității faringo-buco-nasale se produc conform unor legi fizice care guvernează propagarea acustică în sânul pavilioanelor. Primele încercări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fonemelor în vorbire cursivă precum și a vibrațiilor de timbru (fig.2). Experiența a arătat că în aprecierea formei trebuie ținut seama de principiul compensației. Pentru emiterea corectă a sunetului vocalic este necesar un spațiu constant fără menținerea aceleiași forme a rezonatorului (86; p.337). Datorită elasticității pereților camerelor de rezonanță la o formă modificată menținerea aceluiași spațiu de aer se va auzi același sunet. Orice rezonator nu poate întări un sunet decât dacă el este acordat pentru aceasta, adică dacă sunetul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
emiterea corectă a sunetului vocalic este necesar un spațiu constant fără menținerea aceleiași forme a rezonatorului (86; p.337). Datorită elasticității pereților camerelor de rezonanță la o formă modificată menținerea aceluiași spațiu de aer se va auzi același sunet. Orice rezonator nu poate întări un sunet decât dacă el este acordat pentru aceasta, adică dacă sunetul are frecvența pe care ar avea-o sunetul propriu emis. Pentru ca acest complicat mecanism să funcționeze normal „este necesară menținerea în echilibru a presiunilor aeriene
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
avea-o sunetul propriu emis. Pentru ca acest complicat mecanism să funcționeze normal „este necesară menținerea în echilibru a presiunilor aeriene din rezonatori” (86; 106; 185). Astfel presiunea intraorală este determinată de presiunea subglotică și acestea amândouă determină pe cea din rezonatorul nasal. Presiunea mai mare într-unul din rezonatori, schimbă echilibrul dintre aceștia, modificând fonația. Ca orice instrument muzical, aparatul fonator este o mașină de „fabricat” diferențe de presiune. Cercetările efectuate cu ajutorul sintetizorului de sunete au facilitat întocmirea unor scheme de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fonator, interesantă pentru explicarea mecanismelor formării rostirii precum și a fenomenelor patologice de la acest nivel. Emile Leipp ne prezintă astfel schema aparatului fonator. (fig.3). Cavitățile de formă și volum diferite sunt cuplate și comunică prin deschideri variabile. Ele formează un rezonator complex care poate fi închis la diverse nivele (a, b, b1, b2, c, d, e). Un model mecanic analog ne poate arăta cum funcționează în ansamblu: (fig.4). Autorul își imaginează o mașină analogă și simulează funcțiile aparatului fonator cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
își imaginează o mașină analogă și simulează funcțiile aparatului fonator cu mijloace mecanice clasice: aer comprimat, un excitator (sistem de deschideri cu frecvență variabilă), o serie de rezonatori reglabili prin pistoane la nivelul faringelui, cavității bucale, vestibulare și labiale, un rezonator fix (cavitatea nasală) și o serie de vane care permit închiderea sistemului într-un punct anume. Fiecare organ este comandat de o „camă” cu un profil dat. Ansamblul camelor plasate pe un ax reprezintă un program de mișcări care pot
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a supapelor determină izolat, simultan sau în contratimp ocluzii, explozii, suflu, aspecte opoziționale care caracterizează sistemul fonemic al vorbirii rostite de om. Supapa principală în această coordonare o formează vălul palatin, organul esențial, care asigură închiderea și deschiderea ritmică între rezonatorii bucal și nasal. Lungimea și mobilitatea sa, trebuie să-i permită mișcări, de care depinde emisia corectă a fonemelor, cu caracteristici orale, a celor cu caracteristici nasale, precum și a vocalelor (cu caracteristici laringiene). 1.3.4. Prin contactul succesiv al
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prin nas e necesară o completă închidere a cavităților nasale la nivelul nasofaringelui. Închiderea este realizată prin acțiunea sincronică a mușchilor constrictor superior ai faringelui - pterigofaringianul palatal (sfincterul) pteringofaringianul inserat pe „Humulus”, levator-palati și palato-faringianul. Acești mușchi acționează împreună separând rezonatorul oral de cel nasal, închiderea completă fiind realizată prin separarea oro-faringelui de nasofaringe, fapt ce se poate demonstra prin turnarea a câtorva picături de soluție salină într-o nară în timp ce subiectul este pus să zică „a”, dând ușor capul pe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fonatorie datorită vălului palatin, cavitățile de rezonanță nu rămân unități separate ci ele funcționează ca o „cavitate unică de rezonanță” (fig.12), (85; p.358). Până în anul 1956 s-a crezut că elementele caracteristice acestui fenomen sunt armonicele determinate de rezonatorul nasal și supra adăugite spectrului vocalic. Experimentele făcute în acest sens au arătat că nu adăugarea de noi formanți produce nasalizarea ci mai curând suprimarea unor intensități din benzile de frecvență ale spectrului vocal, deci se poate vorbi de un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
El consideră că proeminența fonemelor labiale indică începerea funcționării corticale și cu aproximație perioada imitației. La copilul rhinolalic de origină velo-palatină dificultățile în vorbire apar odată cu emisia consoanelor labiale, linguo-palatale și linguo-velare unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazurile de despicături întinse ale buzei și maxilarului. Tipul neuromuscular de articulare se stabilește în perioada prelingvistică prin controlul neuromuscular al buzelor, limbii și mușchilor velo-faringieni încă din perioada primului țipăt. Plânsul, suptul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
implică o mare tensiune musculară a glotei (131). Copilul cu despicătură emite fără efort consoanele nasale, aspirate h și lichida l, dificultățile crescând odată cu emisia consoanelor labiale exploziv linguo-palatale, linguo-dentale și linguo-velare, unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazul defectelor întinse ale buzei și maxilarului, după cum reiese din cercetările autoarei (192; pp. 84). Fonemul ca unitate sau element sonor al limbii poate fi studiat ca entitate în sine sau în relațiile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
funcțiile intelectului, omul de știință a preferat calea normală să modifice teoretic realul. Pentru omul de știință, în lupta dintre logică și realitate, logica triumfă aproape întotdeauna. 2. Teoria cuantelor, prin Max Planck, a introdus ideea fundamentală că "Energia unui rezonator trebuie concepută ca o cantitate discontinuă, compusă dintr-un număr întreg de particule egale". Aceasta contrazicea teoria ondulaționistă, de factură continuistă. Însă lumina, ca formă de energie, prezintă aspecte diferite, care solicită ambele teorii. Unele fenomene se explică prin teoria
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Liviu Dănceanu Muzica este înainte de toate vibrație: vibrația aerului în tuburile sonore, vibrația corzilor, în definitiv, a oricărui corp rezonator. Mai este însă și vibrația compozitorului ori a restitutorului, căci fără vibrație mesajul lor e apă de ploaie, zaț din erzaț. A compune sau a interpreta muzica înseamnă în fond să imprimi o strategie propriei vibrații, să faci ca freamătul
Curiozitate și erudiție by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14339_a_15664]
-
9108.99 - - Altele Sunt cuprinse aici mecanismele de ceasuri, neincarcasate, terminate, adică complete, montate, în stare de funcționare. Aceste mecanisme pot să fie grupate în cinci tipuri principale: 1) Mecanisme mecanice. 2) Mecanisme electronice cu balansier-spiral 3) Mecanisme electronice cu rezonator de flexiune (diapazon). 4) Mecanisme cu cuarț cu afișaj analogic (ac indicator). 5) Mecanisme cu cuarț cu afișaj electronic numeric (diode emițătoare) luminos (LED) sau afișaje cu cristale lichide (LCD). Mecanismele mecanice sau electronice cu afișaj analogic pot să fie
ANEXĂ nr. 91 din 5 ianuarie 2000 CEASORNICARIE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166819_a_168148]
-
de transfer trebuie să aibă o viteză și/sau o presiune egală cu aceea a masei totale a gazelor de eșapament, ceea ce reclamă un flux neperturbat și uniform în zona sondei de prelevare. Acest deziderat se obține prin utilizarea unui rezonator și a unui tub de aspirație rectiliniu în amonte de punctul de prelevare. Coeficientul de fracționare se calculează apoi plecând de la mărimi ușor măsurabile, de exemplu diametrul tubului. Trebuie observat faptul că metoda izocinetică se folosește numai la egalizarea caracteristicilor
ANEXE din 28 martie 2007 (*actualizate*) privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru tranSportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190860_a_192189]
-
vizual asupra participanților la trafic, pe partea carosabila se pot execută marcaje sub formă de inscripții, simboluri și figuri. ... (2) Pe autostrăzi, pe drumurile expres și pe drumuri naționale deschise traficului internațional (E), la extremitățile părții carosabile se aplică marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducătorilor de autovehicule la ieșirea de pe partea carosabila. Articolul 83 (1) Marcajele, cum sunt: săgețile, inscripțiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificația indicatoarelor sau pentru a da participanților la trafic indicații care nu
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184714_a_186043]
-
vizual asupra participanților la trafic, pe partea carosabila se pot execută marcaje sub formă de inscripții, simboluri și figuri. ... (2) Pe autostrăzi, pe drumurile expres și pe drumuri naționale deschise traficului internațional (E), la extremitățile părții carosabile se aplică marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducătorilor de autovehicule la ieșirea de pe partea carosabila. Articolul 83 (1) Marcajele, cum sunt: săgețile, inscripțiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificația indicatoarelor sau pentru a da participanților la trafic indicații care nu
HOTĂRÂRE nr. 1.391 din 4 octombrie 2006 (*actualizata*) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184713_a_186042]
-
energie obținută din ciocnirea unui atom sau a unei molecule care nu produc efect laser, cu un atom sau o moleculă care produc efect laser. (6) "Laser declanșat" (Q-switched) ... "Laser" în care energia este înmagazinată în inversiunea populației sau în rezonatorul optic și ulterior este emisă sub forma unui impuls. (6) "Laser de putere ultrainalta" ("SHPL") ... "Laser" capabil să emită (total sau parțial), o energie în impuls ce depășește 1 kJ în interval de 50 ms sau având o putere medie
LISTA din 25 august 2005 produselor şi tehnologiilor cu dubla utilizare supuse regimului de control la import*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171460_a_172789]
-
optice, după cum urmează: 1. Special concepute pentru a menține formă suprafeței sau orientarea componentelor "calificate pentru utilizări spațiale", supuse controlului prin 6A004.c.1 sau 6A004.c.3; 2. Având benzi de trecere de orientare, urmărire, stabilizare sau aliniere a rezonatorului, egale sau mai mari de 100 Hz și cu o precizie de 10 microradiani sau mai mică; 3. Articulații cardanice având toate caracteristicile următoare: a. O oscilație maximă ce depășește 5°; b. O bandă de trecere egală sau mai mare
LISTA din 25 august 2005 produselor şi tehnologiilor cu dubla utilizare supuse regimului de control la export*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
optice, după cum urmează: 1. Special concepute pentru a menține formă suprafeței sau orientarea componentelor "calificate pentru utilizări spațiale", supuse controlului prin 6A004.c.1 sau 6A004.c.3; 2. Având benzi de trecere de orientare, urmărire, stabilizare sau aliniere a rezonatorului, egale sau mai mari de 100 Hz și cu o precizie de 10 microradiani sau mai mică; 3. Articulații cardanice având toate caracteristicile următoare: a. O oscilație maximă ce depășește 5°; b. O bandă de trecere egală sau mai mare
HOTĂRÂRE nr. 983 din 25 august 2005 pentru aprobarea listelor produselor şi tehnologiilor cu dubla utilizare supuse regimului de control la export şi la import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
energie obținută din ciocnirea unui atom sau a unei molecule care nu produc efect laser, cu un atom sau o moleculă care produc efect laser. (6) "Laser declanșat" (Q-switched) ... "Laser" în care energia este înmagazinată în inversiunea populației sau în rezonatorul optic și ulterior este emisă sub forma unui impuls. (6) "Laser de putere ultrainalta" ("SHPL") ... "Laser" capabil să emită (total sau parțial), o energie în impuls ce depășește 1 kJ în interval de 50 ms sau având o putere medie
HOTĂRÂRE nr. 983 din 25 august 2005 pentru aprobarea listelor produselor şi tehnologiilor cu dubla utilizare supuse regimului de control la export şi la import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]