KorAP: Find »[drukola/base=ridicător & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...9 >

202 matches

Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843

În timpul jocului este singurul care decide cui să-i dea pas pentru atac. Este jucătorul care participă cel mai mult la jocul unei echipe, în cadrul unui joc participând la 1/3 din totalul acțiunilor de joc a echipei respective. Un ridicător joacă cât alți doi, ca număr de acțiuni de joc, deci are de rezolvat în joc o multitudine de sarcini, fapt de o importanță deosebită în selecționarea și pregătirea acestora. Întotdeauna pregătirea unui ridicător durează mai mult decât al oricărui

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
de joc a echipei respective. Un ridicător joacă cât alți doi, ca număr de acțiuni de joc, deci are de rezolvat în joc o multitudine de sarcini, fapt de o importanță deosebită în selecționarea și pregătirea acestora. Întotdeauna pregătirea unui ridicător durează mai mult decât al oricărui alt jucător. încă de la nivelul inițierii, atât în școală, în clasele speciale sau în secțiile de volei al Cluburilor Sportive Școlare și a altor cluburi pentru copii și juniori, este strict necesară constituirea unor

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
Școlare și a altor cluburi pentru copii și juniori, este strict necesară constituirea unor grupe sau mini-grupe de ridicători care să cuprindă elevii cei mai bine dotați din punct de vedere al calităților fizice, în special în ceea ce privește îndemânarea și viteza. Ridicătorul trebuie să fie bine echilibrat psihic, să gândească repede și bine, să simtă mingea și să aibă o capacitate psihic - fizică deosebită. Ridicătorul trebuie să fie tenace, cu o gândire rece în situații dificile, să-și asume răspunderea pentru unele

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
cei mai bine dotați din punct de vedere al calităților fizice, în special în ceea ce privește îndemânarea și viteza. Ridicătorul trebuie să fie bine echilibrat psihic, să gândească repede și bine, să simtă mingea și să aibă o capacitate psihic - fizică deosebită. Ridicătorul trebuie să fie tenace, cu o gândire rece în situații dificile, să-și asume răspunderea pentru unele atacuri nereușite; el este motorul echipei. Model tehnico-tactic pentru ridicătorul coordonator (RC) Caracteristicile și organizarea jocului. Ridicătorul coordonator joacă preponderent în linia întâi

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
și bine, să simtă mingea și să aibă o capacitate psihic - fizică deosebită. Ridicătorul trebuie să fie tenace, cu o gândire rece în situații dificile, să-și asume răspunderea pentru unele atacuri nereușite; el este motorul echipei. Model tehnico-tactic pentru ridicătorul coordonator (RC) Caracteristicile și organizarea jocului. Ridicătorul coordonator joacă preponderent în linia întâi în Z2, iar în L2 în Z1, zone în care se va schimba permanent după execuția serviciului în S1 și după construcția atacului propriu și dublarea acestuia

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
aibă o capacitate psihic - fizică deosebită. Ridicătorul trebuie să fie tenace, cu o gândire rece în situații dificile, să-și asume răspunderea pentru unele atacuri nereușite; el este motorul echipei. Model tehnico-tactic pentru ridicătorul coordonator (RC) Caracteristicile și organizarea jocului. Ridicătorul coordonator joacă preponderent în linia întâi în Z2, iar în L2 în Z1, zone în care se va schimba permanent după execuția serviciului în S1 și după construcția atacului propriu și dublarea acestuia în S2 (la preluarea serviciului), cunoașterea exactă

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
care se va schimba permanent după execuția serviciului în S1 și după construcția atacului propriu și dublarea acestuia în S2 (la preluarea serviciului), cunoașterea exactă a structurii jocului în cele două zone fiind esențială pentru o pregătire adecvată a sa. Ridicătorul coordonator încadrat în formația de joc în sistemul 5T+1RC are următoarele sarcini: - conduce jocul echipei în teren în relație directă coechipierii; - organizează jocul în atac în fiecare situație de joc; - distribuie sarcini înainte, în timpul și după fiecare situație de

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
din timpul jocului cu antrenorul și coechipierii se realizează verbal, prin mimică, semne, gesturi prestabilite; - participă efectiv la toate situațiile de joc și are ca sarcină principală, ridicarea mingii pentru finalizarea atacului echipei. Structurile de joc cele mai frecvente ale ridicătorului coordonator sunt: - deplasare (intrare din L2) - pasă - dublare atac - retragere în Z1; - deplasare (în L1) - pasă - dublarea atacului; - blocaj — deplasare — pasă — dublarea atacului; - preluare din atac - dublarea atacului Din punct de vedere al acțiunilor de joc, ridicătorul participă la joc

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
mai frecvente ale ridicătorului coordonator sunt: - deplasare (intrare din L2) - pasă - dublare atac - retragere în Z1; - deplasare (în L1) - pasă - dublarea atacului; - blocaj — deplasare — pasă — dublarea atacului; - preluare din atac - dublarea atacului Din punct de vedere al acțiunilor de joc, ridicătorul participă la joc astfel:pase 50%, blocaje 15%, servicii 15%, preluare din atac 10%, atac 8%, preluare din serviciu 2%. 5.3.2. Jucătorul de zonă 3 (centru, jucător de blocaj central) în atac acesta inițiază și participă la o

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
ca principală sarcină atacul, de aceea el trebuie să fie un foarte bun săritor, cu detentă de excepție, care să dea dovadă de o abilitate deosebită în execuția atacului. Există situații în joc în care datorită unor preluări mai slabe, ridicătorul este forțat să-i dea acestuia un pas mai slab, care trebuie rezolvat. Acesta în situația existenței unui blocaj grupat efectuat de 2 sau 3 jucători, trebuie să dea dovadă de o mare abilitate tehnică și o gândire logică deosebită

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
în atac a tuturor jucătorilor din L1 și L2. Aceste necesități sunt rezolvate prin existența în formația de joc a unui post, de jucător universal sau fals, cum este denumit în vocabularul curent. Este jucătorul care joacă pe diagonală cu ridicătorul coordonator în sistemul de joc cu 5T+1R. Trebuie să fie jucător complet, rolul său crescând simțitor în ultima perioadă. Trebuie să dea dovadă de calități atletice deosebite, să fie de talie înaltă și să cunoască foarte bine execuția tuturor

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
Dacă preluarea nu are calitatea de „preluare directă”, jucătorul de la blocaj se va deplasa pentru a sări la cel care a făcut preluarea, știind că el va urma să și atace. Dacă preluarea este „directă” va sări mai întâi la ridicător și abia după aceea, dacă acesta nu atacă ci ridică, va căuta să ajungă să blocheze și adevărata lovitură de atac. Preluarea din atac, una din cele mai dificile acțiuni de intervenție la minge, are în voleiul de plajă o

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
atac. a) Sistemul de atac (formația de joc), în voleiul de plajă este „1-1”, deci are în componență doi jucători polivalenți, polivalență care este legată de trecerea alternativă și permanentă, atât prin postul de trăgător cât și prin cel de ridicător. Aceste două posturi, ocupate de cei doi jucători, se numeasc trăgători-ridicători (TR), astfel, jucătorului care face preluarea îi revine și sarcina de finalizare, celălalt îndeplinind, pentru situația dată, rolul de ridicător. b) Combinațiile din atac, se realizează pentru a crea

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
prin postul de trăgător cât și prin cel de ridicător. Aceste două posturi, ocupate de cei doi jucători, se numeasc trăgători-ridicători (TR), astfel, jucătorului care face preluarea îi revine și sarcina de finalizare, celălalt îndeplinind, pentru situația dată, rolul de ridicător. b) Combinațiile din atac, se realizează pentru a crea cele mai bune condiții de finalizare a unei lovituri de atac, prin derutarea blocajului advers. Combinațiile în atac specifice jocului de volei pe plajă (dependente clar de precizia preluării) pot fi

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
Lovirea cu o mână de sus (la atac și la serviciu). 7.4.1. Lovirea cu două mâni de sus Efortul este de tip menținere la nivelul membrelor superioare. Mușchii flexori ai degetelor, extensorii corpului, flexorii cotului, anteductorii brațului și ridicătorii ce basculează lateral scapula formează un lanț. Mușchii lanțurilor vertebrale fac efortul static de menținere la nivelul trunchiului, iar lanțul triplei extensii la nivelul membrelor inferioare. Pentru asigurarea poziției corpului se face și un efort static de echilibrare prin lucrul

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
înălțimea și depărtarea de fileu a pasei, înălțimea adversarului și săritura acestuia vor fi mai mari; La blocaj jucătorul trebuie să parcurgă următoarelor faze: - înaintea fiecărei faze se informează și analizează dispunerea trăgătorilor adverși de la plasă, ce colaborează cu posibilitățile ridicătorului advers; - în timpul fazei, când la adversar se construiește atacul, urmărește diferențiat acțiunile acestuia astfel, în momentul preluării de către adversar — păstrează sub control periferic mingea, în timp ce vederea centrală urmărește jucătoarea care va ataca, de obicei ridicarea mingii, intențiile ridicătorului și acțiunile

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
cu posibilitățile ridicătorului advers; - în timpul fazei, când la adversar se construiește atacul, urmărește diferențiat acțiunile acestuia astfel, în momentul preluării de către adversar — păstrează sub control periferic mingea, în timp ce vederea centrală urmărește jucătoarea care va ataca, de obicei ridicarea mingii, intențiile ridicătorului și acțiunile celorlalți jucători de la plasă; - în momentul ridicării mingii având privirea îndreptată spre ridicător și minge, caută să-și formeze o imagine asupra felului de a pasa și cui i se va adresa; - după ridicarea mingii se încearcă analizarea

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
acestuia astfel, în momentul preluării de către adversar — păstrează sub control periferic mingea, în timp ce vederea centrală urmărește jucătoarea care va ataca, de obicei ridicarea mingii, intențiile ridicătorului și acțiunile celorlalți jucători de la plasă; - în momentul ridicării mingii având privirea îndreptată spre ridicător și minge, caută să-și formeze o imagine asupra felului de a pasa și cui i se va adresa; - după ridicarea mingii se încearcă analizarea caracteristicilor adversarului (înălțime, procedeu, forța) corelându-le cu mingea care se apropie, având preocuparea adversarului din

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
ridicării mingii pentru atac) Este considerată o acțiune de joc foarte importantă în jocul de volei și reprezintă a doua lovitură executată în fiecare fază cu scopul ridicării mingii pentru atac. Ridicarea mingii pentru executarea loviturii de atac este atributul ridicătorului coordonator, intrând numai în modelul de joc al acestuia, la fiecare fază el jucând efectiv mingea pentru unul din ceilalți coechipieri aflați în teren, pe care îi coordonează și îi conduce în toate structurile jocului. Fiecărui trăgător îi sunt necesare

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
teren, pe care îi coordonează și îi conduce în toate structurile jocului. Fiecărui trăgător îi sunt necesare un anumit tip de pase (înalte, joase, urcare etc.), individualizate, din care să poată ataca cu eficiență, pase care trebuie asigurate de execuțiile ridicătorului coordonator. Eficiența și evaluarea pasei se concretizează prin precizie, corelată la preferințele trăgătorilor și racordată la combinațiile în atac ale echipei proprii, cât și oportunitatea în distribuire în funcție de apărarea adversă. Pentru rezolvarea eficientă a problemelor jocului se formează jucători specializați

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
varietate mare de pase în funcție de particularitățile trăgătorilor și diversității atacurilor; - să se asigure deplasarea rapidă în teren a RC, pentru a putea ajunge în timp util pentru o execuție corectă și eficientă a pasei; Realizarea acestor obiective operaționale, va ajuta ridicătorul coordonator să găsească pasa ideală pentru fiecare jucător pe parcursul jocului. Procedee metodice — mijloace: a. învățarea pasei începe cu învățarea lovirii mingii cu două mâini de sus, după care se va introduce această lovire în acțiunea de joc propriu-zisă. Învățarea pasei

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
executate de alți jucători (se poate executa în diferite zone a terenului, sub diferite forme specifice structurilor de joc etc). 7. Executarea atacului în cadrul fazei întâi de joc, la preluare (S2), precedat fiind de preluare din serviciu și pasa de la ridicător, localizată în diferite zone ale plasei. 8. Executarea atacului în cadrul jocului la serviciu (S1), precedat fiind de o preluare din joc și pasă, localizat în diferite zone a terenului. 9. Exerciții complexe realizate la plasă, sub formă de: 2x2, 3x3

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
în formația de joc sunt determinate de sarcinile de joc necesare în organizarea jocului echipei la execuția serviciului (S1) și la primire serviciului (S2). Posturile cele mai des întâlnite în formațiile de joc, în sistemul de joc 5T+1R, sunt: ridicător coordonator; jucător de Z3 (jucător de blocaj central, centru trăgător principal); jucător de Z4 (trăgător secund, extremă de Z4); jucător de Z2 (universal, „fals”); libero. Modele sunt denumite modele funcționale pe considerentul că ele determină eficiența și funcționalitatea jocului și

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
cerințele și nivelul competiției, de vârsta și pregătirea jucătorilor. Astfel, cel mai simplu model pentru vârsta de 1213 ani trebuie să prezinte următoarele caracteristici: Cunoașterea jocului 6x6 pe teren normal cu următoarele particularități: - joc 6x6, în sistem 4T+2R, cu ridicătorul în Z3, în L1 și Z6 în L2; - se va efectua rotația și schimbul de zone conform specializării jucătorilor, cu intrarea ridicătorilor din L2, numai din Z1 în faza 1, primirea serviciului (S2); - în apărare se va juca, cu blocaj

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
și prin distribuirea sarcinilor specifice pe posturi și zone, pe baza unei concepții de joc bine stabilită. Formațiile de joc cele mai utilizate la echipele reprezentative, sunt cele cu 2R+4T (2 ridicători+4 trăgători) și cu 1RC+5T (1 ridicător coordonator+5 trăgători). Element definitoriu în jocul echipei reprezentative, formația de joc are menirea de a valorifica la maximum posibilitățile și particularitățile fiecărui jucător în parte, pe baza principiului: valoarea unei echipe trebuie să fie mai mare decât suma valorilor

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]