299 matches
-
aproape de bordură. Cel de-al doilea jucător încearcă apoi să i-o lovească, aruncându-și bila lui de la aceeași distanță. Atingerea se producea foarte rar, pentru că orice poate devia o bilă, împiedicând-o să-și atingă ținta: denivelarea străzii, o ridicătură pe bordura trotuarului, un cocoloș de gumă de mestecat, sau oricare din sutele de gunoaie tipice străduțelor dosnice din New York - ca să nu mai vorbim de simpla eroare de ochire. Dacă cel de-al doilea jucător își ratează prima lovitură, bila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
au pătruns În subsol printr-o fereastră, pe care au spart-o, au urcat scările casei deși nu duceau nicăieri, s-au târât În magaziile mici, s-au ascuns sub stive de lemne pentru Încălzit, s-au Întins În spatele unor ridicături de teren - cu toate că puteau fi observați cu ușurință. Soldații au tras la Început fără discernământ spre ferestre deoarece Îi hăituiau pe evrei. Profesorul Petrescu XE "Petrescu, Petroniu" s-a dus și el să caute evrei fugiți În imobilul de vizavi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
lui Tom îi plăcea cel mai mult dormitorul cu vederea spre grădină, deși erau frumoase și cele două din față, din care se putea zări, printre platani, coșul cu aspect de minaret al țesătoriei. Cartierul Biggins era cocoțat pe o ridicătură și, prin fereastra din spate, i se înfățișară lui Tom aproape toate monumentele importante din Ennistone: Institutul, cupola aurită a Sălii Mari, turnul cenușiu, retezat, al bisericii St. Olaf, turla vărgată a bisericii St. Paul („prăvălia“ părintelui Bernard), turla subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de suferință. Când izbutea să-și descleieze limba, slobozea Înjurături de-a valma, Întâi așa, către nimeni, apoi țintite către cel care-l pocnise și-i stricase bunătate de vis. Se Întâmplau, destul de rar, și accidente. Drumurile erau drepte, fără ridicături. Când adormea câte unul la volan, hărăbaia ieșea Încet de pe drumul de pământ bătut și o lua pe câmp până se oprea ori nimerea Într-un șleau mai adânc ce-i zgâlțâia pe adormiți. Șoferul făcea ochi, trăgea de volan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în jos corzile vocale, tu, idiot țâfnos al sacului de bani artistici, finalul aparține la unison omenilor de rahat ca tine. PIANISTA: Să lăsăm vitele pe o pășune imaginară... Muzica este un somn viu, absolut transparentă. O umflătură drept înaltă ridicătură, vă urmați posibilitățile pe roți negre, dar netezite, total netezite, întinse cu acizi, împinse de sus în jos... acum să sfârtecăm să destabilizăm. Să răzbatem, cum se mai spune, prin gaura craniului. COMPOZITORUL: Folosim brațele noastre și toate instrumentele. O
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
punct de întîlnire între lumea de „aici” cu lumea de „dincolo”. La daci, la fel de reprezentative erau cetatea dublată de incinta sacră, pentru luptători și, respectiv, pentru preoți. De regulă, amîndouă își găseau locul sus, pe munte și „pe plai”. Orice ridicătură mai importantă și strategică de pe întreg cuprinsul Daciei putea fi întărită militar și religioas. Capitala, Sarmizegetuza, era situată și ea pe munte, în chip de cetate împrejmuită cu ziduri puternice și puncte de apărare. În centrul cetății care, în fond
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o stînă“; bechet, „loc de pază, locuința pădurarului, pichet de grăniceri“; bent, „loc adînc în albia unui rîu, unde apa face vîrtej“; beucă, „văgăună adîncă, scobitură în stîncă“; bică, „o gaură mică făcută în pămînt“; bob, „bolovan mare, țuguiat“; bord, „ridicătură de pă mînt sau piatră pe vîrful unui munte“; borcoș, „apă amestecată cu nisip, noroi, care iese din pămînt“; bucium „restul de tulpină rămas în pămînt după tăierea copacului“; buceac, „loc cu tufăriș și rădăcini“; bunar, „izvor amenajat pentru băut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ar proveni, prin transfer, de la numele armenesc al unui oraș-colonie din secolul al XIII-lea sau al unei persoane de aceeași origine (nu au fost prezentate documente istorice care să sprijine această teorie), consemnăm ipoteza unei baze pecenego-cumane argis, „înălțime, ridicătură de teren“ (susțin această ipoteză toponimele destul de apropiate geografic, care au aceeași origine: Teleorman, Călmățui, Derlui, Covurlui, Teslui, Turlui etc.). În limba turcică respectivă (cel mai probabil cumană, avînd în vedere zona), fie vechiul toponim existent în limba romînă într-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etc.). Toponimele Dîmbu(l), Dîmbău, Dîmburele, Dîmbureni, Dîmburi, Dîmbloaca, Dîmba, care ar putea părea înrudite etimologic cu Dîmbovița, au o cu totul altă bază etimologică, anume entopicul romînesc dîmb sau variante ale acestuia, cu sensul „deal mic“, „delușor“, „colnic“, „mică ridicătură de pămînt“. Dîmbovița se integrează astfel unui cîmp toponimic, onomasiologic și lingvistic bogat: Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Ilfovăț (< bg. elchov, „de arini“), Cleanov (< bg. klĕn, „arțar“), Lăpușnic (< bg. lopuș < sl. lopuș, „brusture, captalan“), Gabrovița (cf. bg. gaber, „carpen“), Dranovăț (< sl.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
trecerea ar fi fost inversă, din maghiară în romînă, în romînește s-ar fi ajuns, potrivit corespondenței curente, la Fogăraș. Grădiște Acesta este numele a opt sate din județele Brăila, Călărași, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Olt, Prahova, Vîlcea și a opt ridicături de teren de pînă la patru sute de metri (în cîmpiile Aradului, Jijiei Inferioare, Bărăganul Mostiștei, Nucarilor, Vlăsiei, în Balta Ialo miței, Culoarul Oltului și Piemontul Oltețului). Corelate etimologic, prin polarizare, cu această denumire sunt toponimele Grădiștea, Grădiștea Ceacu (movile din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Molda, Moldea (nume de bărbați cu atestări vechi), Moldișul (pîrîu în Prahova), Valea Moldișului (toponim în Maramureș), zoonimul legendar Molda (cățeaua eponimă a „descălecătorilor“ străvechii forme statale a Moldovei), Măldăeni (localitate în Teleorman). De asemenea, apelativele destul de problematic semnalate, moldău, „ridicătură de pămînt, deal“, măldiș, (a sta măldiș „a sta rezemat“), mulduon (mere mul duoane), moldău, moldou („piatră, bolovan, stîncă“). Apropiind numele Moldova de unele sau de altele dintre cuvintele menționate și de nume sau apelative din limbile populațiilor care au
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unor apelative identice sau asemănătoare în teritorii îndepărtate, care nu au legătură cu influența săsească locală reprezintă semne de întrebare serioase pentru acceptarea cu ușurință a originii germane a numelui Moldova. Iar apelativele moldă, moldău, moldan, avînd sensul de „bolovan, ridicătură de pămînt“, coroborate cu toponimele Moldiș, Molviș, Muchia Molvii și cu antroponimele Mold, Molda, Moldea, susțin și ele aceste semne de întrebare (îndreptate și împotriva derivării din molidova) și conduc spre o posibilă origine romînească sau romîno-slavă a toponimului Moldova
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
labiale u) și ana logic (prin încadrarea în seria numeroaselor toponime slave terminate în -ova, -ava) la Moldova. Pentru a doua variantă, care ni se pare mai plauzibilă, traseul etimologic ar fi pornit de la mold, moldă, moldău, cu sensul de „ridicătură de pămînt, piatră“, și ar fi trecut prin ipostazele Mold, Moldă, Moldău (un munte de lîngă Cîmpulung Moldovenesc se numește Muldău, Moldou, iar în Teleorman este o localitate Măldăeni); apariția în documente a toponimelor compuse Apa Moldei, Fundu Moldei, alături de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în pronunția dialectală) care poartă nume sinonime cu toponimul de care ne ocupăm. Acesta a numit, probabil, inițial forma de relief de la care a fost ulterior transferat la sat și, din cauza omonimiei, numele așezării s-a menținut, iar cel al ridicăturii de teren s-a schimbat (poate chiar în Picui sau Pisc). Apelativul sîncel, sîmcel nu a fost atestat, din cîte știm, pînă în prezent, ceea ce ar putea însemna fie că e prima sa atestare, indirectă, în limba romînă, fie că
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numai o coincidență de formă (deși S. Pușcariu crede că ar putea sta la baza unora dintre toponimele omonime). Existența în dialectul aromîn a unui apelativ tămpă, „vîrf, pisc“ oferă o bază mult mai plauzibilă geografic în primul rînd pentru ridicăturile de teren (de la acestea au putut fi denumite, prin transfer, celelalte categorii de topice), și anume un apelativ romînesc străvechi, tămpă, tîmpă, provenit dintr-un radical preroman, cu urmași în unele dialecte meridionale italiene și la albanezii din Calabria. Interesant
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Uzul, Uza (numele unui alt trib), și, probabil, Brașov (< Barasu, „apă albă“), Bucegi-Buceci (bučak-buğak- buğag „unghi, colț, margine, loc izolat“), Bugeac (< buğak), Bărăgan (baragan, boragan „furtună, viscol“, din sintagma „ținut bîntuit de furtuni, viscole“), Fălciu (< filiqči, „luntraș“), Argeș (argiș, „înălțime, ridicătură de teren“), Rucăr („stîncă, piatră“), o parte dintre toponimele romînești cu finala -ui, -lui, -țui etc. (Bahlui, Călmățui, Covurlui, Desnățui, Teslui, Vaslui etc.) Gustav Weigand are meritul de-a fi atras primul atenția asupra influenței turcice, îndeosebi cumano-pecenegă, în toponimia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și bogate în substanțe organice, în care sapă numeroase galerii. Insecta este mai activă în timpul nopții, când sapă galerii lungi aproape de suprafața solului, iar în timpul zilei rămâne ascunsă în galeriile mai adânci. Prezența coropoșniței se poate observa adesea după micile ridicături de pământ (de 2 - 3 cm lățime), ce apar la suprafață, mai ales după ploi. În sere și răsadnițe adulții părăsesc locurile de hibernare la sfârșitul lunii februarie sau în martie, iar în câmp în luna aprilie, când temperatura solului
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
I. Fischer (Fondul panromanic, în I. Coteanu, coordonator, Istoria limbii române, vol. ÎI, București, 1969, pp. 110-116) stabilește un fond de 489 de cuvinte. 250 După cum am mai spus, cuvîntul de origine turcica kurgan (rom. gorgan) înseamnă tumul, adică o ridicătura de pămînt și pietre deasupra unui mormînt. 251 Pentru numeroase cuvinte din această listă s-au propus diverse alte etimologii. 252 Lucia Wald și Dan Slușanschi, în colaborare cu Francisca Băltăceanu, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, Editura Științifică
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
punct oarecare de pe întinsul șes al Munteniei; toată regiunea plană acestei țări până dincolo de Olt chiar, trebuia să fi fost cutreierată de hoardele Sciților cu turmele și carele lor. Precum când turnăm apă pe o suprafață plană si lipsită de ridicături, lichidul se întinde în toate direcțiunile si o acoperă, ast-feli și toiurile de popoare nomade, când le vedem arătate ca ocupând o parte din un șes sau podiș, putem spune cu siguranță că întreaga regiune a acelui șes sau podiș
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
productele lor (IV, 17, 18). Afară de regiunile ocupate de diversele popoare, Herodot ne vorbește și de râurile ce curgeau prin ele. Lucru destul de curios, că el nu vorbește de munți. Regiunea Sciției este pentru el un șes plan, fără vreo ridicătură însemnată. Acest caracter general al țării se vede că îl stăpînește pe Herodot în toate locurile unde vorbește de ea; la munți nici pare a se gândi. După cât se vede el nu a fost informat despre existența unor asemenea și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
etc. Cartea readuce valoarea documentară a operei altor cercetători în domeniu: Mircea Petrescu Dâmbovița, Ghenuță Coman, Vasile Palade, Eugenia Popușoi, M. Paucă, I.T. Dragomir, Dan Monăh, D.N.Popovici, C.Vulpe, Vasile Ursachi, Ruxandra Maxim Alaiba ș.a. Ce ne spun acele ridicături de pământ imense, înconjurate de păduri și de ape, numite „Ttel" în limbajul arheologilor, săpăturile făcute acolo, pământul răscolit și obiectele scoase la iveală, decât ne dau informații de larg interes, referitore la civilizația străveche, de acum 700010000 de ani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mucus și enzime, dar cea mai mare parte a secreției cavității bucale provine din glandele salivare. Mușchii bucali sunt sub control voluntar, fiind implicați în masticație și parțial în deglutiție. Limba este un organ musculo-fibros acoperit de mucoasă prevăzută cu ridicături numite papile (fungiforme și circumvalate), în pereții cărora se găsesc mugurii gustativi ce reprezintă receptorii analizatorului gustativ (chemoreceptori). Faringele este un tub larg prin care trec alimentele și aerul, constituind o răspântie a căilor respiratorie și digestivă, făcând legătura dintre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
absentă. Antenele prezintă o măciucă alcătuită din 3 articole. Scapul puțin mai lung decât articolele 2-3 luate împreună. Marginea anterioară a labrumului concavă. Vârful mandibulelor ascuțit. Marginea anterioară a pronotului ușor adâncită, iar suprafața pronotului este prevăzută cu mai multe ridicături. Atât capul cât și pronotul au o pubescență culcată, ± vizibilă, de culoare cenușie sau gălbuie, fiind uneori vizibile și pete pubescente negre. Elitrele prezintă 3 carene longitudinale fine, dar bine conturate,și o tuberozitate circulară situată în treimea posterioară. Coxele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
accentuată. O serie de toponime evocă natura terenului sau compoziția solului: La Pietre, La Nisipăria lui Savin. Tot în categoria toponimelor care arată forma terenului se înscriu și următoarele: Zăpodia - ce desemnează un platou situat pe o colină, Movila - o ridicătură proeminentă de pământ, Podiș, Costești, La Șes, La Vale, Pe Izlaz, Pe Luncă, Pe Zare - indică partea superioară a unei coline. Alte toponime indică o însușire a locului: Sărături, Săcături, Împuțita; altele evocă vegetația: Pădurea lui Florea, La Rădiu, La
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nivelul părților moi descoperite. Cele mai frecvente sunt: forma localizată, la care Zelickson și Lynch descriu incluzii nucleare virotice, și keratoacantomul centrifug (Ferguson-Smith) - epitelioame spinocelulare multiple spontan curabile, simultane sau succesive. Keratoacantomul are evoluție ciclică, la început ca o mică ridicătură emisferică, cu colorația pielii normale sau rozată, suprafață netedă, consistență fermă. După 3-4 săptămâni de evoluție, în stadiul de maturație prezintă un aspect caracteristic, nodul reliefat, ferm, ușor strangulat la bază, ombilicat și centrat de o masă keratozică. După o
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]